Tema1.Etapele de aparitie a monedei 1.Marfa-marfa-la inceput marfurile se evaluau in baza greutatilor.apare aurul ca mijloc de plata. 2.

Apare banul sub forma de moneda.Apare stema pe moneda,care garanta valabilitatea monedei. 3.Apar banii de cont si de hirtie. 4.Apare contradictia dintre bani-aur si necesarul de bani cerut in schimbul marfurilor. 5.Evenimentul se extinde de pe plan national pe plan international si se detroneaza aurul din mijloacele de plata international. 6.Etalonul devine o notiune abstracta,iar puterea de cumparare a banilor este determinate in felul urmator:Pc=Q/P Primele forme a banilor erau diverse (lingouri,sirme, arcuri care aveau diferita greutate). In sec.18 banii din aur si argint indeplineauaceeasi functie, Insa pe parcurs argintul a cedat in fata aurului. Au existat 2 forme de utilizare a banilor: 1.Bimetalismul cind in circulatie in acelasi timp erau utilizate monedele din 2 metale,aur si argint. 2.Monometalismul se utilizau monedele confectionate dintr-un singur metal. Teoriile de aparitie a monedei 1.Teoria sustine ca banii au aparut ca mijloc al schimbului. 2.Teoria aparitiei monedei ca etalon al valorii . 3.Teoria religioasa a fost infiintata de Laum. 4.Teoria sociala se considera ca scopul crearii teoriei a fost unul social. 5.Teoria patrimoniala este compusa de Costin Chiritescu si sustine ca moneda este necesara pentru a construe patrimonial persoanelor bogate. Moneda-un instrument etalon legal de plata utilizat pentru facilitarea schimbarilor,pentru acumulari, pentru a masura valoarea,moneda are gir. Etapele operatiunilor de substituire: etapa I uzarea fireasc a monedelor i scderea lor n greutate, urmat de transformarea ulterioar a acestora n semne ale valorii; etapa II reducerea premeditat de ctre emitent a coninutului metalic cu scopul de a obine venituri suplimentare pentru vistieria statului; etapa III emiterea banilor de hrtie (bilete de tezaur) cu un curs forat n scopul obinerii beneficiului de emisiune. Cele trei etape sus-indicate de evoluare a posibilitilor de circulaie a substituenilor monedelor de aur n posibiliti reale de circulaie ne permit s remarcm o particularitate important a banilor de hrtie: acetia pierzndu-i n procesul evoluiei valoarea lor iniial, statul le atribuie un alt curs, forat (nominal) i, ca rezultat, capt o valoare reprezentativ n sfera circulaiei, iar o data cu aceasta i posibilitatea de a ndeplini funcia de mijloc de cumprare i plat. Banii de hirtie pot fi emisi in baza deciziei bancii centrale in colaborare cu ministerul finantelor. Diferena dintre valoarea nominal a banilor de hrtie emii i costul emiterii lor (cheltuielile pentru hrtie i tipar)

constituie venitul de emisie adevratul obiectiv, final al emisiunii banilor de hrtie. Banii de credit au aparut dupa ce utilizarea banilor de hirtie Erau destul de dificila pentru colaborarea economica dintre diferite tari. Cambia- reprezint un titlu de crean a crei baz o constituie creditul comercial. O dat cu dezvoltarea relaiilor marf-bani, cambia devine un instrument universal de credit i plat (decontare). Principala funcie economic a cambiei const n folosirea ei ca instrument n operaiile de credit. Cambia simpla-titlu de creanta prin care emitentul se oblige sa plateasca inainte de scadenta o anumita suma de bani detinatorului cambiei. Cambia transferabila-titlu de creanta care contine o dispozitie in scris a detinatorului data platitorului ca acesta sa plateasca suma inscrisa in cambia unei terte personae catre care a fost transferata cambia, iar platitorul trebuie sa accepte cambia, adica sa confirme ca este de accord so plateasca. Cambiile bazate pe tranzaciile comerciale se numesc comerciale. Cambii de acest tip dac se respect toate cerinele privind perfectarea lor, sunt acceptate de bnci n calitate de gaj sau se iau n calcul la garantarea mprumuturilor acordate. Cambii financiare se numesc cambiile ai cror pltitori sunt bncile. O varietate a cambiilor financiare o reprezint obligaiile de tezaur, emise pentru acoperirea cheltuielilor bugetare. Bancnota (biletul de banc) este un titlu de crean al bncii i reprezint banii de credit. Bancnotele sunt emise prin efectuarea operaiunilor de credit pe calea scontrii cambiilor de ctre banca emitent. Bancnota difer de cambie, dar i de banii de hrtie. Bancnota se deosebete de cambiile comerciale dup: durata termenului (urgena scadenei) cambia reprezint un angajament (titlu de crean) pe termen scurt (de 3-6 luni), iar bancnota un angajament (titlu de crean) perpetuu; tipul garaniei cambia este lansat n circulaie individual, de ctre orice ntreprinztor i e garantat individual; bancnotele n prezent sunt emise de Banca Centrala i sunt garantate de guvern. Cecul-document de forma tipizata care contine dispozitia emitatorului catre institutia de credit pentru ca aceasta sa plateasca suma indicate in cec. Banii electronici-sunt banii depusi in conturi,care pot fi inclusi in memoria calculatoarelor bancilor si pot fi gestionati cu ajutorul unor dispositive electronice special. Cardurile electronice-bani de credit emisi de bancile comerciale si servesc pentru achitarea serviciilor,a produselor. Tema2.Functiile monedei 1. Banii ca msur a valorii Mrimea valorii mrfurilor e determinat n urma raportrii acestora la (sau asimilrii lor cu) un anumit numr de bani, de aceea acetia din urm servesc drept ntruchipare i unitate de msur general a valorilor marfare. n faza timpurie a constituirii relaiilor schimbului de mrfuri (perioada circulaiei banilor de metal), evaluarea n bani a mrfurilor se efectua cu ajutorul unor uniti speciale, legalizate de msurare a substanei materiale a unui singur echivalent general al valorii aur sau argint.

Prin urmare, banii, ndeplinind funcia de msur a valorii, jucau rolul de intermediar la stabilirea preului mrfii. 2. Funcia banilor ca mijloc de circulaie n sfera schimbului de mrfuri MBM, banii ca mijloc de circulaie asigur executarea plilor pentru cumprarea materiei prime i a materialelor i achitarea cu productorii de mrfuri pentru producia finit. De aici rezult c, n acest proces, banii joac rolul de factor intermediar n schimbul de mrfuri i ndeplinesc funcia de mijloc de circulaie. 3. Funcia banilor ca mijloc de tezaurizare, acumulare i pstrare ca economii Banii sunt ntruchiparea (expresia) general a avuiei publice astfel se explic nzuina oamenilor spre acumularea lor lucru posibil, dac vnzarea (MB) nu este urmat de cumprare (BM). Acumularea banilor e o condiie necesar a dezvoltrii continue a populaiei de mrfuri. Pentru procurarea utilajului, materiei prime, combustibilului, pentru capitalizarea profitului n vederea lrgirii produciei, productorul trebuie sa acumuleze sub form de bani o parte din profitul realizat. La procedura de acumulare a banilor recurg i persoanele fizice atunci cnd vor s-i cumpere mrfurile necesare. 4.moneda ca mijloc de plata Sunt utilizati banii de hirtie si de credit.Producatorii care desfac marfuri de sezon pot in anumite perioade sa nu dispuna de mijloace banestiin numerar si deaceea apare nevoia utilizarii creditului, adica a titlurilor de credit pentru a nu amina platile. Credit-Marfa; Marfa-Bani; Bani-Credit. 5.functia banilor universali Banii universali sunt cei care deserveau relatiile international si care la inceput erau sub forma de lingouri,aur,argint . Banii ndeplinesc funcia de: mijloc internaional de plat. mijloc internaional de cumprare. ntruchipare general a avuiei publice. Pe piaa mondial a aprut o serie de noi forme funcionale ale banilor universali sub aspectul unor substitueni (nlocuitori) de bani: SDR (drepturi speciale de tragere mijloace de plat emise de Fondul Valutar Internaional, destinate reglementrii soldului balanelor de plat); ECU (unitate valutar european, folosit de rile-membre ale Sistemului Valutar European S.V.E.), care, ncepnd de la 1 ianuarie 2000, este nlocuit treptat de moneda unic EURO. Valoarea convenional a noilor substitueni monetari este determinat, prin metoda coului de valute al rilor-membre, n funcie de ponderea fiecreia n volumul operaiilor comerciale, cursul mediu ponderat al valutelor. Circuitul monetar-sunt toate operatiunile effectuate in masa monetara concretizate pirn incasari si plati banesti care sunt determinate de circulatia marfurilor,de prestarea serviciilor si de efectuarea op. economice intr-un stat. Circulatia monetara este influentata de situatia economica din tara de producerea marfurilor si include 2 comp. structural: 1.sfera banilor in numerar 2.sfera banilor scripturali Circulatia monetara-un process a schimbului de marfuri care determ.schimbul marfurilor in bani Circulatia monetara poate fi cu monetar s-au fara monetar. Functii ale circulatiei:aparitia,dezvoltarea si perfectionarea sist.monetar cu toate elementele componenete ale acesteia, incluzind emisiunea monetara atit punerea In circulatie cit si scoaterea din circulatie a banilor. O dat cu avansarea diviziunii sociale a muncii i formarea pieelor naionale i mondiale n perioada capitalismului, circulaia monetar deservete circuitul i rotaia capitalurilor, mijlocete circulaia i schimbul produsului social total. Esena legii circulaiei bneti i gsete expresia n faptul c orice cantitate de bani, necesar pentru exercitarea funciei de mijloc de circulaie, trebuie s fie echivalent cu suma preurilor (costurilor) mrfurilor vndute, mprit la numrul de rotaii (viteza circulaiei) ale unitilor monetare omonime: PQ M V , unde:

M indic suma de bani; P preul mrfii; Q cantitatea de bani; V viteza circulaiei banilor. legea circulaiei monetare formulat de K. Marx poate fi redat prin formula:
M PQ K a b , unde: V

K indic suma costurilor (preurilor) mrfurilor vndute n credit; a plile scadente (suma plilor pentru stingerea creanelor); b suma plilor reciproc rambursabile. Masa monetar include totalitatea mijloacelor de cumprare i de plat, ce deservesc circuitul economic din ar, aparinnd persoanelor particulare, ntreprinderilor i statului. Diversele mijloace de cumprare i de plat, aflate n componena masei monetare, au diferite grade de lichiditate, de aceea, cnd e analizat starea circulaiei bneti, trebuie s se in cont n special de aspectul calitativ al masei monetare, exprimat prin agregatele bneti ce urmeaz: M0 masa banilor cash n circulaie; M1 agregatul M0 plus mijloacele din conturi, depunerile aflate n bnci i depozitele la cerere; M2 agregatul M1 plus depunerile pe termen ale populaiei; M3 agregatul M2 plus certificate i obligaiuni. Agregatele monetare Agregatele bneti sunt nite mrimi alternative ale masei monetare, calculate cu ajutorul gruprilor de active lichide n ordine descrescnd pn la lichiditatea zero, adic pn la acele mijloace bneti, pentru a cror transformare n bani lichizi e nevoie de un termen lung. Pentru a efectua o analiz eficace a modificrii circulaiei bneti, n afar de agregate monetare, se utilizeaz i o serie de indicatori speciali. Volumul masei monetare depinde att de volumul operaiilor economice din ar, ct i de viteza circulaiei banilor. Viteza circulaiei este determinat de raportul dintre produsul naional brut sau venitul naional i masa monetar (M1 sau M2). Indicatorul vitezei de rotaie a banilor n volumul operaiilor de pli este calculat raportnd suma mijloacelor transferate din conturile bancare curente la cuantumul (volumul) mediu al masei bneti. Multiplicatorul monetar al creditului-ne arata posibilitatile economiei in ansamblu si ale sist.bancar in particular de sporire a masei monetare in circulatie. Tema3.Sistemul monetar-totalitatea elementelor si modalitatilor ce permit reglementarea circuitului monetar intr-o tara a indstrumentelor si tehnicilor de plata reglemetnate prin intermediul normelor juridice provenite de la puterea de stat. Bimetalismul: 1.sistemul de valuta paralela(cind raportul dintre monedele din aur si argint se stabilesc spontan si corespunderea cu preturile de piata a metalului). 2.sistemul de valuta dubla(cind statul fixa un raport ferm intre metale,iar baterea monedelor din aur si argint si primirea lor de catre populatie se efectuau in baza acestui raport.) 3.sistemul valuteischioape(cind monedele din aur si argint executau concomitant functia de mijloc de plata,erau diferitedoar conditiile emisiunii). Monometalismul: 1.standartul aur 2.standartul lingouri

3.standartul aur de vize sau aur valuta. Cel mai stabil i mai flexibil (elastic) dintre sistemele bneti a fost sistemul standardului-aur (moned), care corespundea mai bine cerinelor capitalismului din perioada liberei concurene, contribuind la dezvoltarea rapid a produciei, sistemului de credit, comerului mondial i exportului de capital, i de aceea ulterior este recunoscut ca sistem clasic de circulaie bneasc. Sistemul monetar international I sist.valutar mondial-a fost incheia printr-un accord interstatal in 1867 la Conferinta de la Paris, prin care se recunoastea official aurul drept,unica forma a banilor universali. II sist.val.mond.-a fost infiintat la Geneva in 1922 In calitate de mijloc de decontare urmau sa fie Utilizate in circulatie valutele a 30 de tari si aurul. III sist.val.mond.-a fost numit Bretton-Woods, Preluind denum.localitatii unde a avut loc Conferinta Financiara valutara in 1944 in SUA,unde a fost Luata decizia de a crea FMI. IV sist.val.mond..-poarta denum. de Jamaikan,a fost legalizat in 1876 printr-un accord a statelor membre a FMI. V sist.val.mond-a fost infiintat in 1979 si nu se mai Baza pe DTS ci pe unitatea monetara ECU. Convertibiliatea monedei-capacitatea unei monede de a circula liber pe plan international. Formele Convertibilitatii:deplina,nelimitata,externe, limitata.. Subevaluarea-poate fi avantajoasa initial aducind o crestere a competitivitatii marfurilor nationale, insa daca subevaluarea devine nefavorabila,deoarece marfa se vinde la preturi nerecuperabile. Supraevaluarea-in cursurile de schimb duce la cresterea relative a preturilor,marfurilor nationale, eterte,piete si scade potentialul competitive. Tema4:Consideratii generale privind teoriile monetare. Metalismul (teoria monetar metalist). Principiile primare ale metalismului timpuriu s-au format n perioada acumulrii primitive a capitalului, adic n secolele XVI-XVII, n Anglia una din cele mai dezvoltate ri din acea epoc. Fondatorul metalismului a fost W.Stafford (1554-1612). Pentru metalismul timpuriu era caracteristic identificarea banilor, ca avuie a societii, cu metalele nobile (aurul i argintul), crora li se atribuia ndeplinirea exclusiv (pe baz de monopol) a tuturor funciilor banilor. Reprezentanii acestei teorii (T. Man, D. Nors, A. Mocretien) s-au postat pe aceeai poziie de lupt mpotriva deteriorrii monedelor. Metalismul exprima, n primul rnd, interesele capitalului comercial i se baza pe una din orientrile politicii economice a acelei epoci mercantilismul. Conform acestei premise teoretice iniiale, izvorul avuiei societii este comerul exterior (operaiile de export), al cror sold activ favorizeaz afluxul de metale nobile n economia naional. Nominalismul (teoria monetar nominalist). Cei dinti reprezentani ai nominalismului timpuriu, care negau valoarea intrinsec (de marf) a banilor, pentru a justifica deteriorarea premeditat a monedelor n vederea sporirii veniturilor vistieriei statului, au fost economitii englezi J. Barkly (1685-1753) i J. Stuart (1712-1780). Aceast teorie s-a constituit n perioada ptrunderii masive n sfera circulaiei bneti a monedelor depreciate. La baza nominalismului stteau trei principii fundamentale: banii sunt fabricai (emii) de stat, valoarea lor este indicat de nominal, esena banilor se rezum la etalonul ideal al preurilor. Cu alte cuvinte, potrivit acestei teorii, banii erau considerai un fel de scar a preurilor cu gradaii egale. Eroarea nominalitilor const n principiul lor teoretic precum c valoarea banilor o stabilete statul, negnd astfel teoria valorii muncii. Renunarea la ideea naturii (caracterului) de marf a banilor i lipsete pe acetia din urm de valoarea lor independent, pierzndu-i astfel capacitatea de etalon al valorii mrfurilor i fiind considerai doar un simplu instrument tehnic n relaiile de schimb.

Teoria monetar cantitativa- explica nivelul preturilor la marfuri si valoarea banilor aflati in circulatie in dependent de masa banilor. Aceast doctrin economic ne explic nivelul preurilor la mrfuri i valoarea banilor prin cantitatea lor (masa monetar) aflat n circulaie. Ipoteza privind teoria monetar cantitativ, care a aprut n secolele XVI-XVII, a fost lansat pentru prima dat de economistul francez. J. Bodens (1530-1596). Dnsul explica pricina scumpetei mrfurilor de pe piaa european prin creterea afluxului de metale nobile. Noua teorie a fost preluat i dezvoltat de englezii David Hume (1711-1776), James Mill (1773-1836), precum i de francezul Charle Montesquieu (1689-1755), care, ns, remarcau proporionalitatea dintre schimbarea cantitii banilor aflai n circulaie i valoarea lor. ncercnd s stabileasc legtura cauzal i proporional dintre afluxul de metale nobile din America i majorarea preurilor n secolele XVIXVII, D. Hume a emis teza: Valoarea banilor este determinat de cantitatea lor. Un reprezentant remarcabil al teoriei monetare cantitative n sec. XVIII a fost David Ricardo (17721823). Ricardo explica, n special, care sunt cauzele deprecierii bancnotelor Bncii Engleze dup anularea n 1797 a legii convertirii lor n aur. Monetarismul contemporan. Contingentul adepilor teoriei monetariste contemporane include o serie de economiti celebri ca M. Friedman, C. Brunner, A. Meltser i D. Laidner. Pornind de la modelele echilibrului n economie (ale lui A. Marshall i L. Walras), ei consider c aceasta i n prezent se poate realiza automat pe calea modificrii preurilor relative, sau a preurilor diverselor mrfuri, iar principalul obiect al cercetrii trebuie s fie trecerea de la nivelul echilibrului la alt nivel, adic absolut nivelul general al preurilor. Cauza schimbrii acestui nivel ei o deduc din cuantumul masei monetare. Cu alte cuvinte, conform acestei teorii, numrul banilor pui n circulaie constituie factorul determinant al formrii conjuncturii economice, ntruct exist o legtur direct ntre fluctuaiile masei monetare n circulaie i cuantumul produsului naional brut. Liderul monetaritilor colii din Chicago, nfiinat n anii 50, M. Friedman nu includea n masa monetar doar banii n numerar (bancnotele i monedele), ci i toate depozitele bncilor comerciale (att pe cele la cerere, ct i pe cele scadente). Totodat, dinamica venitului naional i nivelul preurilor le considera fenomene derivate din masa monetar. Monetaritii au introdus o serie de momente noi n teoria monetar cantitativa a predecesorilor lor: n primul rnd, ei s-au dezis de ideea privind proporionalitatea dinamicii masei monetare i preurilor, continund s confirme doar relaia unilateral de cauz-efect; n al doilea rnd, ei recunosc c este necesar s se in cont de schimbrile vitezei circulaiei unitii monetare, dei nu acord acestui factor o prea mare importan; n al treilea rnd, ei au renunat la condiia formulat Tema5.Sistemul creditar Creditul-a aparut din necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferitiagenti economici, deoarece banii chesi nu puteau face fata tuturor oper.ec-ce. Promisiuni de rambursare-elemente esentiale pt relatiile de credit si presupune riscuri care necesita unele garantii. Riscul de nerambursare-consta in intirzierii platii din cauza conjuncturii ec-ce sau a schimbarilor care au loc pe piata,prevenirea se poate realize prin garantarea imprumutului. Riscul de imobilizare-survine la banca sau la detinatorul de depozite din cauza unei negestionari nereusite a creditelor acordate.creditorii trebuie sa-si intareasca pozitiile prin garantii reale si person. Garantia personala-angajamentul unei terte pers. de a plati daca debitorul nu poate plati la timp banii. Garantia reala-poate include gajul,ipoteca si privilegiul. Gajul-actul prin care debitorul ii da creditorului un bun drept garantie. Ipoteca-actul prin care debitorul acorda creditorului dreptul asupra unui anumit imobil fara deposedare. Privilegiul-este dreptul oferit unor creditori de a avea posibilitatea de a allege sa fie platiti atunci

cind este necesar. Terenul de rambursare-poate fi de la el mai scurt timp de 24ore pina la un termen mediu sau chiar foarte lung. Dobinda-caracteristica esentiala a creditului,se stabileste pe intreaga perioada de acordare a creditului si pe toata suma imprumutata. Acordarea creditului sau tranzactia-creditul poate fi acordat pe baza unor linii de credit,pentru care se aleg perioadele de catre fiecare persoana, iar cartile de credit sunt caracteristice pentru utilizarea lor si gestiunea creditului. Consemnarea si transferabilitatea-acordurile de credit sunt in forma scrisa prin care debitorul se oblige sa ramburseze la timp sumele imprumutate plus dobinda aferenta imprumutului. Functiile creditului: 1.Functia de redistribuire-functia de baza a creditului. Creditul transfera capitalul banesc dintr-o ramura a active.ec-ce.in alte ramuri .Acest process influenteaza produsul intern brut,venitul national si avutia tarii.In unele cazuri de redistribuire se poate provoca disproportionalitatea structurii pietii. De ex. Cind capitalurile tre din sfera de producere in sfera de prestare a serviciilor sau de comert,adica sfera circulatiei marfurilor. 2.Functia de economisire-utilizind sursele temporar disponibile pentru agentii ec-ci care au nevoie de mijl. banesti se asigura un anumit echilibru in econimie. Intreprinderile des apeleaza la credit pentru a se aproviziona cant.necesara de mijl.banesti. In rezultat este mai rapida circulatia capitalului si se omit retinerile circulatiei banesti. 3.Functia de inlocuire a monedei cu titlurile de credit. Creditul face mai rapida nu numai circulatia marfurilor ci si circulatia banilor,reducind functiile banilor lichizi. Apar instrumentele ca cecurile,cambiile,cardurile. Ca rezultat a subsdtituirii banilor chesh cu cei de credit. Se simplifica relatiile economice de piata si circulatia banilor devine mai rapida. 4.Functia de accelerare a concentratiei capitaluluiDezvoltarea producerii este insotita de procesul de concentrare a capitalului.Capitalul imprumutat da posibilitatea persoanei care a luat imprumutul sa-si extinda afacearea,sa obtina profituri suplimentare,insa trebuie de achitat si dobinzile cu toate acestea este efficient de apelat la credite. 5.Functia de stimulare-relatiile de credit presupun restituirea creditului,dar si achitarea dobinzilor ceea cei determina pe cei care iau creditul sa-si gestioneza afacerea mai efficient sis a-si utilizeze mai rational mijl.banesti luate sub forma de imprumut. Creditul nu numai motiveaza la extinderea producerii, dar si stimuleaza introducerea unor inovatii in producerea noilor tehnologii. In totalul relatiei de credit se obtin stimuli in grabirea proceselor tehnico-stiintifice. Tema6:Formele creditului si relatiile de credit Creditul poate fi clasificat in baza mai multor criterii: -Dupa participanti si natura economica a creditului

Creditul comercial-creditul pe care si-l acorda intreprinzatorii la vinzarea cu plata in rate a marfurilor(cu aminare a platii).Datorita creditului comercial vinzatorii isi pot desface marfurile fara sa mai astepte pina cind cumparatorul va dispune de bani. Insa exista citeva avantaje :1.creditul commercial este limitat la marimea capitalului disponibil al producatorului.Orice intreprindere va putea vinde marfuri prin intermediul capitalului commercial numai atita timp cit va avea un capital sufficient pentru a-si continua activitatea. 2.creditul commercial depinde de regularitatea incasarilor platilor pentru marfurile vindute anterior in credit.Deci, daca nu sunt incasate la timp contra valorilor marfurilor livrate, producatorul va trebui sa restring plata restanta si anume o perioada sa nu mai vinda marfuri cu plata ulterioara. Titlurile de credit pot fi de mai multe tipuri: 1.titluri care dau dreptul la o anumita suma de bani Ex:cambia,cecul,bietul la ordin,titluri emise de stat; 2.titluri ce confera dreptul asupra unor cantitati de marfuri aflate in depozite,magazii,vase si care urmeaza a fi transferate. Ex:recipisa de deposit; 3.titluri ce presupun drepturi patrimoniale si nepatrimoniale. Ex:actiuni,obligatiuni. Titlurile de credit-sunt documente specific in care se inscriu relatiile de credit,care il determina pe debitor sa-si achite datoria la timp. Exista titluri de credit pe diferite perioade de timp: -pe termen lung(actiuni,obligatiuni) -pe termen scurt(cambia,cecul) -Dupa modul in care circula titlurile de credit se impart in: Nominative-se mentioneaza numele personalului si cind se transmit altei personae se inscribe numele noului proprietar si data cind a fost efectuata modificarea. La ordin-se inscrie numele noului posesor odata cu transmiterea lui,operatiunea se efectueaza prin gir. La purtator-nu se inscribe numele proprietarului. In dependent de emitent si angajamentul de plata luat,cambia poate fi numita: 1.bilet la ordin-daca obligatia de plata este luata de debitor,atunci cind el emite titlul de credit. 2.trata Bilet la ordin-sunt participant 2 persoane,debitorul si creditorul , si are urmatoarele elemente obligatorii: -denumirea de bilet la ordin; -de plata neconditionata cu suma inscrisa in cifre si litere si dobinda indicate; -scadenta(pe termen lung,pe termen scurt); -indicarea locului unde se va efectua plata; -numele persoanei beneficiare; -locul si data emiterii; -semnatura ordonatului. Girul-reprezinta cedarea titlului de creanta unei alte personae si totodata garantarea platii la scadenta impreuna cu debitorul.Girul trebuie sa contina semnatura pe dosarul cambiei,care se mai numeste andosare.( desemneaza o operatiune prin care detinatorul unei cambii transmite drepturile sale ce decurg din respectivul titlu, unei alte persoane, care devine beneficiar si care se va bucura de toate drepturile cambiei.) Girul poate fi: -plin-atunci cind este inscris numele noului beneficiar al creantei direct in cambie. -alb-numele noului beneficiar va fid oar inscris doar dupa transmiterea titlului de credit. -spre incasare-apare atunci cind nu are loc o substituire a beneficiarului insa aceste de mandate unei personae al carei nume este inscris pe dosul cambiei,de a incasa bani in numele sau si in afacerea sa. Clasificarea creditului I.Dupa natura op.ce stau la baza emiterii,cambiile sunt: Comerciale-care apar ca urmare a tranzactiilor de vinzare-cumparare a marfurilor in credit.

Financiare-obtinerea imprumuturilor de la banci si bonurile de tezaur sunt o forma speciala a cambiilor care apar ca urmare a contractarii imprumuturilor de catre stat,pentru a acoperi unele deficient financiare temporare. Cecurile pot fi : -de virament-cecuri de decontare ce servesc la trecerea sumei din contul emitentului in elal beneficiarului. -certificat-banca confirma ca exista disponibilitatile in cont si asigura beneficiarul de plata cecului la prezentar. Cecul indeplineste partial rolul de bani. Barat-denumirea provine de la cele doua linii paralele trasate pe cec.si semnifica obligatia de a achita banii doar de catre o anumita banca. De calatorii-este imprimat tip bancnota avind culoare,gravura care preintimpina falsificarea.Se intrebuinteaza doar cu semnatura titularului pe cec. Creditul bancar-este un credit acordat sub forma baneasca de catre bancile intreprinzatorilor. Instrumentele creditului bancar: -de trezorarie sunt acordate pentru acoperirea unor goluri de casa,indifferent de motivul aparitiei acestora. Pot fi diferite tipuri de linii a creditului bancar: -linia de credit simpla-defineste limita mare a creditului care a fost acordat in baza unor conditii stabilite. -linia de credit confirmata-exista o confirmare a bancii inscrisa printr-un document. -revolving-este un mechanism de creditare cu autoincarcare pe masura ce creditele anterioare au fost rambursate fara a mai fi necesara acumularea documentelor care sa ateste necesitatea de reincarcare a creditului. Creditul cu destinatie speciala-se acorda pentru diferite scopuri cum ar fi: -constituirea stocurilor pentru efectuarea reclamei, aprovizionarea cu materie prima, pentru stocarea materialelor. Creditul de consum-consta in vinzarea cu plata in rate a unor bunuri de consum,consum personal cu o valoare mare si folosinta indelungata(ex:mobile,articole de uz casniz,autoturisme) Creditul public sau obligator-este creditul contractat de stat prin lansarea titlurilor de imprumut (obligatiuni,titluri de renta,bonuri de tezaur) Creditul ipotecar-este creditul garantat cu proprietatea imobiliara si are dreptul obiectiv principal,sustinerea dezvoltarii acestei proprietati.Dupa natura garantiei creditul poate fi urban sau rural. Creditul ipotecar rural-drept garantie se poate pine in gaj un teren. Creditul ipotecar urban-se pun in ipoteca cladirile.Pot fi citeva tipuri de credit ipotecar: 1.credit ipotecar cu dobinda variabila-se opereaza cu un nivel inalt al dobinzii in functie de evolutia pietei financiare. 2.creditul ipotecar cu rambursare progresiva-consta in aceea ca la inceput se prevad reduceri in 9 si 95% fata de rambursarile constant. 3.creditul ipotecar inversat-urmareste sa valorifice capitalul investit in proprietati fara a se renunta la dreptul de proprietate. II.Dupa destinatia data creditului 1.Creditele productive-sunt destinate activitatilor de productie. 2.creditele neproductive-sunt destinate consumului individual. III.Dupa natura garntiilor ce servesc ca acoperire 1.credit real-este creditul acordat in baza unor garantii materiale sigure,care trebuie sa asigure valoarea creditului,reducind riscul pentru creditori. 2.creditul personal-are la baza increderea de care se bucura debitorul, adica reputatia lui de a-si indeplini obligatiunile,calitatile lui morale dar si situatia lui materiala. IV.Dupa termenul de rambursare 1.credite pe termen-trebuie rambursate la o data anumita,iar nerespectarea implica anumite sanctiuni. 2.credite fara termen-nu este indicate data. Creditele pe termen pot fi: -pe termen scurt -pe termen lung -pe termen mediu

V.In functie de fermitatea scadentei 1.credit denuntabil-atunci cind creditorul isi rezerva drepturi sa ceara rambursarea banilor inainte de termenul stabilit printr-un preaviz. 2.credit nedenuntabil-se stabileste o data si trebuie respectat. VI.Dupa modul de stingere a obligatiei de plata. Rolul si locul relatiilor de credit in economie. In economia de piata este nevoie de concentrate circulatia capitalului si a banilor pe piata financiara. Creditul asigura transformarea capitalului monetary in capital de imprumut si exprima relatiile creditului prin legaturile dintre creditori si debitori.Cu ajutorul creditului capitalurile monetare libere si veniturile intreprinderilor,a statului,a gospodariilor economice se acumuleaza si se transforma in capital de imprumut care se transmite in utilizarea temporara pentru a obtine venituri suplimentare. Capitalul in forma materiala nu poate circula dintr-o ramura economica in alta.Aceasta poate exista,doar in cazul capitalului monetar. Din aceasta cauza creditul este necesar ca un mechanism elastic care transfera capitalul dintr-o ramura in alta. Capitalul imprumutat se imparte intre diferite ramuri economice,avind tendinta de a se orienta in acele domenii care asigura obtinerea unui profit mai mare sau care sunt preferential in baza diferitor programe nationale pt. dezvolt.economiei tarii. Creditul este necesar pt.mentinerea circulatiei fondurilor banesti a intreprinderilor si a procesului de desfacere a marfurilor.Este important pt.mentinerea stabilitatii economice. Creditul poate avea actiunea active asupra volumului masei monetare a structurii monetare,a circulatiei marfurilor si a supra vitezei de circulatie a platilor,asupra convertirii banilor.Se folosesc diverse forme a creditului care grabesc dezvoltarea relatiilor de credit si contribuie la reducerea retinerii circulatiei banesti. Datorita creditului unele intreprinderi mici sau mijlocii se pot dezvolta si transforma in intreprinderi mari sau chiar international.Sunt inconjurate de catre stat,creditele acordate agricultorilor.Cu ajutorul carora se poate dezvolta economia
.

Tema7:Piata creditului si dobinda Caracteristica pietii creditului Inaintea capitalismului era practicat creditul camataresc.Camatarii acordau Credit in natura sau era garantat prin ipotecarea pamintului.In perioada feudalismului s-a trecut definitive la creditul in forma baneasca.Solicitantii de credit erau producatorii locali, taranii, mestesugarii care foloseau banii pentru achitarea impozitelor,a datoriilor pentru scopuri proprii sau pentru a produce ceva.Creditorii erau negustorii, arendasii de impozite , templele,bisericile. Sumele de bani care se concentrau in miinile camatarilor erau niste surse importante pt acumularea initiala a capitalului industrial . Capitalul camataresc investit in productia industrial se transforma in capital functional,insa creditul camataresc retinea investirea banilor in domeniul producerii,deoarece din cauza dobinzilor excessive camatarii se alegeau cu cea mai mare parte din venituri.Odata cu instalarea capitalismului creditul camataresc a fost transferat in credit capitalist.In acea perioada credit reprezenta o forma de circulatie a banilor de imprumut.Sursele care formau imprumuturile erau economii banesti ale populatiei si acumularii banesti a statului.O alta sursa de acumulare a capitalului de imprumut o reprezenta capitalurile rentiere. Rentierii-nu-si investesc capitalurile nici in industrie,nici in comert ,ci le dau cu imprumut altor capitalisti sau statului. De asemenea drept sursa de formare a capitalurilor de imprumut servesc economiile banestia persoanelor din diferite paturi social le sau mijl.banesti disponibile ale bugetului statului sau a companiilor de asigurari sau altor institutii. Capitalul de imprumut-este acordat de catre capitalistii proprietari care deserves circuitul in functiune si aduc dobinzi. Sistemul de circulatie a acestui capital se num.credit. Piata capitalurilor de imprumut se divizeaza in 2 sectoare: Piata monetarea-este piata operatiunilor de credit cu scadenta scurta. Instrumentele pietii monetare au un grad inalt de lichiditate si pot fi vindute sau cumparate. Piata de capital-este piata unde se vind si se cumpara titlurile financiare cu o scadenta

mai mare cu un an de zile. Dobinda-este suma cei revine proprietarului la rambursarea imprumutului acordat sau altfel spus pretul capitalului si remunerarea riscului pt acordarea imprumutului respective. Nevoia de a achita imprumutul si dobinda il determina pe debitor sa foloseasca cu o eficienta maxima atit banii proprii cit si cei imprumutati. Dobinda pentru imprumut mai are o functie cea de a stimuli achitarea totala si la timp a creditului oferit de banca.Creditorul cind calculeaza dobinda pt imprumutia in consideratie mai multi factori: -marimea si termenul de achitare a creditului; -situatia pe piata capitalurilor de imprumut in sfera circulatiei banesti. -modul de garantare a creditului; -posibilitatea de a indeplini la timp obligatiile sale fata de creditor. Aprecierea privind nivelul dobinzii este valabila atita timp cit stabilitatea monetara asigura la expirarea termenului imprumutului recuperarea sumei integrale a valorii imprumutate,adica banii imprumutati initial sa aiba aceeasi valoare la rambursare. Perioada actual este caracterizata prin diferite procese inflationiste.In acest caz creditorul poate avea rezultate negative din acordarea creditelor,astfel apare riscul de eroziune a capitalului. In aceste conditi creditorul oricum doreste sa-si valorifice capitalul imprumutat prin ridicarea nivelului dobinzii,deci in perioadele inflationiste dobinda poate avea 2 forme: 1.dobinda nominala exprimata prin rata curenta de piata. 2.dobinda reala ca diferenta dintre dobinda nominal si gradul de eroziune a capitalului care a fost determinat de procesul inflationist. Functiile si factorii ce determina nivelul dobinzii: 1.Productivitatea capitalului-o anumita rata a profitului aflata intr-o dinamica determinate de evolutiile si conjuncturile pietii.Investitorul cind isi propune sa investeasca un capital,trebuie sa evolueze realist posibilitatile de rentabilitate adica posibilitatea de a obtine profituri si dimensiunile profitului,deoarece el trebuie sa achite la timp creditul si dobinda. 2.Lichiditatea-determ. Nivelul dobinzii,creditorii prefer acele credite care le ofera lichiditati asigurate deci se prefer termenul scurt.Orice marime a termenului presupune o diminuare a lichiditatii,deci diminuarea lichiditatilor presupune o crestere a ratei dobinzii. 3.Riscul nerambursarii-rambursarea la termen este o conditie obligatory a creditului care rebuie sa fie asigurata prin mijloace necesare pt a evita riscul.Astfel dobinda poate fi structurata in: -plata necesara pt recuperarea riscului nerambursarii respective pt asigurarea pagubelor care pot aparea pt creditori. -dobinda pura 4.Raportul dintre cerere si oferta de credite Oferta de credite-este determ. De nivelul economisirii din tara respective de traditii, de optiunile populatiei. Stabilitatea economica si politica-deasemenea are un rol important in formarea capitalului, deoarece instabilitatea economica si politica cum ar fi inflatia,influenteaza nivelul de economisire si nivelul de creditare negative. Cerea de credite-este influentata de urmatorii debitori(Guvernul,agentii economici,statul). Dobinda are un anumit nivel sau rata. Rata dobinzii exprima raportul dintre suma venitului annual realizat din capitalul imprumutat si suma capitalului dat cu imprumut. Rata dobinzii este stabilita prin intermediul mecanismului concurentei care exist ape piata capitalurilor de imprumut si depinde de fiecare data de oferta si cererea capitalurilor de imprumut,insa rata dobinzii calculate pt fiecare credit aparte depinde de mai multi factori care se schimba mereu.Trebuie sa se tina cont de scadenta imprumutului de destinatia creditului, de forma creditului.

Tema:9Banca centrala si rolul ei in cadrul sistemului bancar. Concept de banca si sistemul bancar.

Aparitia bancilor central a avut loc in diferite tari,in diferite perioade de timp.In prima perioada a dezvol.capitalismului nu existau deosebiri intre bancile centrale si bancile comerciale.Bancile comerciale practicau pe larg emiterea bancnotelor de mijl.banesti.Pe masura ce se dezvol.sist.creditor,evolua procesul de concentrare a emisiunii biletelor de banca intr-un nr restrins de banci comerciale mari.Ca mai apoi sa fie emise ca drept de monopol bancnotele doar de catre o singura banca-banca central sau nationala.Pe masura ce se dezvol.sist.de credit se evidentiaza urmatoarele forme de infiintare a bancilor nationale: 1.unele banci comerciale s-au transformat in banci nationale ca urmare a unei evolutii istorice. 2.in epoca capitalismului monopolist de stat a prins a evolua rapid procesul de nationalizare a bancilor care aveau statut de banca comerciala. In perioada actuala majoritatea bancilor central sunt banci nationale. Functiile bancii central: 1.de emitere cu drept de monopol-detine banca central in calitate de reprezentant a statului,adica emite moneda nationala acceptata de tara pt diferite scopuri.In unele tari banca central se ocupa de emisiunea banilor de hirtie,insa de baterea monedelor se ocupa ministerul finantelor. 2.de realizare a politicii valutare-ce prevede stabilitatea pozitiilor ec-ce a statului in relatiile ec.externe .Obiectivele politicii valutare sunt determinate de politica din tara,de situatia ec-ca,balanta de plati,circulatia monetara precum si de angajamentele sale pe plan extern ca participant al activitatilor valutare international si de credit. 3.de banca a bancilor-spre deosebire de banca comerciala, banca central nu se implica in relatiile directe pers.fizice si juridice.Clientela sa de baza o alcatuieste bancile comerciale care actioneaza ca un fel de intermediary in sfera ec-ca si banca nationala. 4.de banca a guvernului-banca nationala este banchet al statului,casier,creditor,consultant financiar deschide si gestioneaza cont pt. govern. 5.de control si supraveghere-se efectueaza pt a mentine stabilitatea sist.bancar pt a apara interesele deponentelor si a creditelor. Toate functiile bancii central sunt strins legate intre ele creditind statul si bancile comerciale.Banca central creaza instrumente necesare de credit pt populatie asigurind emisiuni de bani si achitarea datoriilor statului.Banca central stabileste rata dobinzii si alte instrumente bancare.Banca centrala ocupa un rol important in sist.bancar si reglementeaza banii si creditul. Forma de organizare si structura organizatorica a bancii central. Bancile centrale pot fi banci de stat,banci pe actiuni si banci mixte. Structura organizatorica a bancii central include:departamente , directii, sectii, servicii si subdiviziuni. Banca centrala este condusa de consiliul administrative alcatuit din 5 membri: presedinte, prim vicepresedinte, vicepresedinte. Presedintele este ales de parlament. Toti membrii cons.admin.sunt alesi pe o perioada de 7 ani. Presedintele prezinta consil.admin. propunerile in privinta politicii monetare si vallutare si asigura implimentarea lor , reprezinta sist. bancar in relatii cu alte institutii.Consiliul admin. determ. regulile de functionare a bancii nationale pt a indeplini functiile sale participa la discutarea rapoartelor sale despre situatia ec-ca si politica a tarii.Cons. admin. indeplineste functiile: -determ. Politica monetara a tarii -politica valutara -aproba fiecare credit acordat guvernului -adopta decizii referitoare la acordarea creditelor guvernului -aproba statutul bancii nationale Organul de control intern a bancii nationale este condus de controlorul sef desemnat pe o perioada de 5 ani de catre cons. admin. Controlorul sef impreuna cu alti colaboratori stabileste regulile de control intern efectueaza controlul oper. bancii nationale,verifica conturile, documentele financiare , prezinta consiliului admin. rapoarte si recomandari asupra rezultatelor controlului efectueaza verificarea contabila a darilor de seama si a docum. Necesare ce reprezinta concluzii asupra lor. Particularitatile sist. bancar a R.M. BNM este banca central a tarii a carui scop principal consta in asigurarea si mentinerea stabilitatii monedei nationale.

BNM stabileste si sustine conditiile impuse pe piata monetara, valutara si de credit care contribuie la mentinerea stabilitatii ec-ce a tarii,elaboreaza si realizeaza politica monetara, valutara si de credit bazata pe relatiile de piata. BNM colaboreaza cu guvernul R.M. pt realizarea obiectelor sale reprezinta tara la diferite adunari interguvernamentale si cu organizatiile ce solutioneaza problemele politicii monetare si de credit, licentierea activitatii bancilor si controlul bancar. BNM colaboreaza cu institutii financiare international care au ca scop obtinerea stabilitatii financiare si obtinerea stabilitatii financiare si ec-ce prin colaborare internationala. BNM reprez. Parlamentul pt a indeplini functiile sale banca central elaboreaza regulamente,instructiuni, care trebuie respectate de pers. Fizice si juridice care apeleaza la sist.bancar. BN in colaborare cu guvernul determ. Si implimenteaza politica monetara,valutara a tarii prezinta guvernului prognoza privind indeplinirea balantei de plati a tarii pe anul current si viitor. BNM stabileste pt bancile comerciale norme de reserve obligatorii in raport cu volumul depozitelor si altor active similar destinate acestui scop. BN acorda statului credited oar in lei. Pt fiecare credit se perfecteaza un accord intre BN si govern prin care se indica suma creditului, termenului,rata dobinzii si alte comisioane.BN elaboreaza rapoarte privind politica valutara pina la data de 25 a fiecarei luni si prezinta parlamentului si guvernului o scurta sinteza a situatiei financiare din luna precedent.BN proprietatile sale , bunurile si veniturile, tranzactiile effectuate si oper. Effectuate sunt scutite de impozite, taxe,taxe vamale.

Tema 10: Bncile comerciale i funciile lor 1. Bncile comerciale. Concept. Esen. Principii de funcionare Apariia Bncilor Moderne este strns legat de dezvoltarea comerului i acumularea capitalului monetar cnd se dezvolta producerea i economia. Primele bnci mai puternice acordau mprumuturi preponderent comerul de aici i provine denumirea de Bnci Comerciale. n perioada actual locul i rolul bncilor este srns legat de calitatea lor care contribuie la asigurarea dezvoltrii economice. Ideia modern de dezvoltare a economiei susine c dezvoltarea societii este posibil prin acordarea de crdite pentru persoane fizice care pot s-i asigure necesitile i persoanele juridice care pot s-i dezvolte afacerile n baza mprumuturilor deasemenea economia se poate dezvolta n baza investiiilor efectuate. Agenii economici pot avea afaceri obinnd mijloace bneti necesare sau din propriile economii sau din creditele bancare astfel redistribuie capitalurile prin intermediul Bncilor Comerciale. Creaiile monetare au un rol important n funcionarea bncilor adic depozitele efectuate de persoane fizice i juridice n bnci ofer banii necesari pentru acordarea creditelor solicitanilor. La nceputul apariiilor bncilor principala funcie de emisiune monetar a fost acordat unei singure bnci numit Banc Central. Principalele funcii a Bncilor Comerciale sunt acordate creditelor i primirea depozitelor. Bncile Comerciale au ca scop de baz obinerea profitului. Bncile Comerciale pot activa pentru mai multe scopuri deasemenea ele au i o emisiune de interes public: - creditarea pe termen mijlociu i lung a unor domenii de activitate - sprijinirea aciunilor de credit ipotecar - creditarea colectivitilor locale Instituiile de credit trebuie s aib autorizaia de a primi depozite i de a acorda credite n baza legilor stabilite, pentru operaiunile bancare sunt folosite cardurile bancare ca instrumente de gestiune.

n unele ri Bncile Comerciale pot lucra doar pentru anumite domenii de activitate ns oricum trebuie s realizeze un echilibru ntre operaiunile active i pasive. Printre principalele funcii a Bncilor Comerciale sunt i urmtoarele: - mobilizarea resurselor - distribirea creditelor 2.Tipuri de operaiuni al bncilor comerciale

Funciile de baz a Bncilor Comerciale const n mobilizarea capitalurilor temporat disponibile care sunt transformate n capital de mprumut acordat sub form de credit pe termen scurt, mediu sau lung pentru toate domeniile de activitate. Pentru desfurarea activitilor Bncilor Comerciale i constitue urmtoarele surse proprii: - capitalul social stabilit prin statutul bncii - fondul de rezerv n suma capitalului social - fondul de risc pentru acoperirea creditelor care nu sunt rambursate la timp Fodurile Bncilor Comerciale se constitue din veniturile bncii. Bncile Comerciale prin intermediul instrumentelor sale acioeaz pe piaa monetar; asupra cursului de schimb; a creditelor acordate n economie i ofer clienilor posibilitatea de a obine mijloace bneti necesare pentru a-i dezvolta afacerea ceea ce contribuie la dezvoltarea economiei rii. Pe lng funciile de creditare i primire a depozetelor Bncile Comerciale efectueaz pentru clienii lor operaiuni cu numerar i pli n conturi. Operaiunile Bncilor Comerciale pot fi pasive i active. Operaiunile pasive se refer la formarea resurselor de creditare a bncilor este vorba de: capitalul social a bncii prin emisiunea de aciuni proprii fonduri de rezerv depozite care sunt principale funcii a bncilor comerciale Depozite bancare reprezint pentru depuntori creane fa de banc i constitue obligaia bncii fa de depuntori. Depozitele pot fi de 2 feluri: 1. la vedere cnd depuntorii pot dispune de banii depui n conturi n orce moment pentru a efectua diverse pli sau pentru a-i retrage din cont, de obicei pentru depozitele la vedere dobnzele sunt mici sau dac perioada este foarte scurt nu sunt stabilite dobnzi 2. la termen banii depui ntr-un astfel de depozit pot fi utilizai doar dup o anumit dat din momentul depunerii Depozitele bancare pot fi efectuate n moneda naional sau n valute strine avnd diferit doar rata dobnzii. Operaiunile active a Bncilor Comerciale sunt: - operaiuni cambiale - avansuri n conturi curente - rezervele minime obligatorii depuse la banca central - creditele acordate altor instituii i Ministerului Finanelor - operaiuni de comision - pli i ncasri n numerar 3.Structura organizatoric a bncilor comerciale Bncile Comerciale pot fi nfiinate cu capital de stat privat i mixt ca form organizatoric juridic ele sunt nfiinate ca societi pe aciuni. Pentru a funciona eficient Bncile Comerciale au diverse secii, departamente, diviziuni i subdiviziuni.

Organul suprem de conducere a Bncilor Comerciale este: 1.Adunarea general a aciunilor sau a membrilor. 2.Consiliul administrativ 3.Preedintele 4.Consiliul executiv 5.Comisia de cenzuri Adunarea general a aiunilor se ntrunete cel puin odat n an i sunt discutate cele mai importante ntrebri asupra activitii bncilor. Consiliul administrativ conduce bncile ntre adunrile generale a aionarilor. Preedintele lucreaz cu toi managerii de departamente pentru a conduce eficient activitatea ntreprinderii. Comisia de cenzuri se ocup de verificarea tuturor rapoartelor finaciare i a drilor de seam. Contabilii -verific s fie toate documentele complectate corect iar dac gsesc ceva deficiene sau greeli propun soluii de corectare i de efectuare corect a completrii tuturor documentele necesare. Tema 11:Inlatia Inflaia creterea nivelului general al preurilor, nsoit de reducerea puterii de cumprare a banilor, care duce la suprancarcarea canalelor de circulaie cu sume excesive de bani de hrtie neacoperii cu creterea respectiv a masei mrfare. Cele din urm duc la redistribuirea produsului intern brut. Inflaia ca proces social i economic care se manifest prin suprancrcare a canalelor de circulaie monetar de bani devalorizai, creterea preurilor i redistribuirea produsului naional n favoarea statului, grupelor separate a populaiei, care se mbogesc din contul operaiilor speculative pe pieele mrfare i bneti. Apariia i dezvoltarea proceselor inflaioniste n economia naional poate fi determinat precum de nclcarea legitilor circulaiei monetare, creterea nejustificat a masei monetare n circulaie(inflaia cererii), aa i de creterea preurilor din cauza creterii cheltuielilor de producie Inflaia cheltuielilor este determinat nu att de factori bneti, ct de cei de producie, care determin creterea preurilor. Indicile preurilor i rata ieftinirii banilor determin diferite tipuri ale inflaiei. n teoria monetar se determin: 1. Inflaia nceat (trt), indicele preurilor nu depete 5-10% pe an; 2. Inflaia galopant, indicile preurilor constituie de la 10 pn la 100% pe an; 3. Hiperiflaia, rata creterii preurilor depete 100% pe an; 4. Superhiperinflaia, rata creterii preurilor depete 50% pe lun. Influena inflaiei asupra economiei naionale poart un caracter contradictoriu. Pe de o parte, inflaia moderat duce la creterea cererii solvabil, ce la rndul su stimuleaz dezvoltarea proceselor de producere. Pe de alt parte, inflaia n cretere duce la micorarea consumului i a economiilor, reducerea investiiilor i exporturilor, mrirea importurilor, creterea deficitului balanei de pli. n rezultatul inflaiei se redistribue venitul naional n favoarea pturilor cu veniturile nalte i n detrementul restului populaiei