Manual de Fizica XII

,L?
@;
,Manualul este optim structurat pentru nivelul elevilor din clasa a XII-a, pentru numrul de ore alocat
prin planul de nvtmnt si n conformitate cu programa de fizic F1 aprobat prin Ordinul Ministrului
Educatiei si Cercetrii nr.3915/31.05.2001.
Deoarece elevii nu sunt identici, cu ajutorul acestui manual profesorul si poate organiza diferentiat
activitatea la aceeasi clas pentru elevi care au nivele si ritmuri de nvtare diferite. De la catedrele de
specialitate ale Faculttii de Fizic - Universitatea Bucuresti si catedra de fizic - Universitatea Politehnica
din Bucuresti au analizat si ndrumat elaborarea acestor manuale un numr de nou specialisti: prof. univ.
dr. Stefan Antohe, prof. univ. dr. Adrian Costescu, prof. univ. dr. Voicu Grecu, prof. univ. dr. Andrei
Ionescu, conf. univ. Mircea Rusu, prof. univ. dr. Stefan Levay, conf. univ. Leontina Nasta, prof. univ. dr.
Dan Iordache, prof. univ. dr. Mihai Ralea. Observatiile au fost deja operate n manual. Din rapoartele de
evaluare ale referentilor stiintifici reiese c manualele sunt foarte accesibile elevilor si atrgtoare, consistente
dar nu stufoase si nici pretios academice; sunt cele mai bune manuale ale autorilor. Acesti referenti sunt
interesati de pregtirea absolventilor de liceu pentru examenele de bacalaureat si admitere n nvtmntul
superior n conditiile reducerii numrului de ore la disciplina fizic: 2ore/sptmn de trunchi comun la
toate specializrile cu programa F1, exceptie matematic-informatic, profilul teoretic, cu 3ore/sptmn.
Experienta, colaborarea cu profesorii universitari si bibliografia folosit sunt evidente n maniera de
tratare a temelor, respectarea continutului stiintific si a terminologiei corecte. Manualul acoper integral si
uniform continuturile cerute de programa de tip F1, realiznd o foarte bun concordant a competentelor
specifice ale acesteia la toate capitolele. Continuturile, prezentate accesibil, cu o crestere progresiv a
dificulttii, se adreseaz att elevilor de nivel mediu ct si celor de performant. Se remarc prin rigoare
stiintific, definitiile si explicatiile sunt clare (n detaliu pentru curiosi), demonstratiile sunt corecte, modelrile
grafice si fotografiile fac trimiteri la fenomenele analizate sau amintite n text. Fiecare tem ncepe cu o
recapitulare sau cu inventarierea informatiilor care strnesc interesul si motiveaz nvtarea. Textul este
redactat ntr-un stil atrgtor, accesibil categoriei de vrst, titlurile si subtitlurile sunt clare, capitolele si
paginile numerotate vizibil, ideile principale clar marcate, ilustratiile n numr suficient si bine echilibrate
cu textul. Abordarea fenomenelor fizice prin exemple sugestive, destul de cunoscute de elevi, denot
interesul autorilor pentru adecvarea continutului la particularittile de vrst si pentru dezvoltarea gndirii
critice si creativittii tehnice. Aplicatiile si tipurile de probleme rezolvate sunt bine alese si suficiente. La
sfrsitul fiecrui capitol (si nu la fiecare tem, datorit numrului de pagini limitat de costul manualului)
exist un numr satisfctor de ntrebri, probleme, teste de autoevaluare diferite si de dificultate gradat.
Problemele propuse sunt cu grad mediu de dificultate. Profesorul are libertatea s selecteze si s indice
testele si problemele ca tem pentru acas.
Experimentele propuse pentru acas, testele de autoevaluare (fixare, recapitulare) stimuleaz activitatea
individual. Experimentele descrise cu caractere mai mici, notate cu ! !! !!,sunt optionale deoarece laboratorul
scolar nu are dotarea corespunztoare sau nu este timp pentru realizarea lor. Experimentele de optic
realizate n laborator dezvolt nvtarea prin cooperare. Citatele, lecturile si extinderile optionale pentru
curiosi si performeri fac trimiteri la personalitti din istoria fizicii sau la noutti stiintifice. Elevul devine
participant activ n procesul nvtrii interactive cu acest manual, pentru c manualul i stimuleaz bunul
simt stiintific, imaginatia, inventivitatea si contribuie la cultivarea valorilor si formarea atitudinilor pozitive
cerute de program. Conceptia didactic este modern, aliniat standardelor reformei nvtmntului: sunt
folosite metode didactice atractive si eficiente (scheme si modelri grafice pe calculator, analogii, demonstratii
teoretice sau experimentale simple, dar intuitive, revenirea asupra notiunilor dificile), toate acestea n
sprijinul elevilor cu ritmuri proprii de nvtare mai sczute. Definitiile, notiunile noi si simbolurile mrimilor
fizice sunt scrise cu alte caractere, pentru a rmne n memoria vizual. Observatiile si concluziile se
remarc prin notatiile +<M +<M +<M +<M +<M si repectiv .
Am remarcat: accesibilitatea, analiza corect si limbajul stiintiific adecvat, originalitatea, miestria
pedagogic n alternarea metodelor didactice eficiente, conexiunile, aplicatiile, exemplele concludente si
tabelele necesare, ilustratia grafic si tehnoredactarea excelente. Propunem aprobarea acestui manual
strict necesar fizicii didactice, n conditiile actuale ale nvtmntului romnesc.
Prof. univ. dr. Stefan Antohe - Decanul Faculttii de Fizic,
Universitatea din Bucuresti
4mta|es|e(t' orpurilo Jin moJiul amliant Jovin vizililo,
Jac rolloct Jiluz sau rogulat ctro ochi o parto Jin lumina
provonit Jo la surso Jo lumin sau sunt chiar olo surso
Jo lumin, .
Hert| s s|tt Optica stuJiaz lonomono luminoaso:
propagaroa luminii, rolloxia, rolractia, intorloronta, Jilractia
si polarizaroa luminii, oloctul lotooloctric si altolo. Optica
goomotric so ocup cu stuJiul propagrii luminii prin
Jilorito moJii, prin supralotolo Jo sopararo Jintro acostoa
si cu stuJiul lormrii imaginilor prin instrumontolo optico,
lr s tin cont Jo natura luminii. O surs Jo lumin osto
consiJorat punctilorm atunci cnJ Jimonsiunilo oi sunt
mici n comparatio cu Jistantolo la caro so olsorv oloctolo
luminoaso. Paza Jo lumin osto un concopt utilizat n
optica goomotric pontru oxplicaroa lormrii imaginilor
tun lascicul Jo raJiatii luminoaso loarto ngust, cu
soctiunoa noglijalil n raport cu Jimonsiunilo sistomului
Jo corpuri prin caro so propag). StuJiul opticii goomotrico
so lazoaz po ctova principii:
1. PrIncIpIuI propagrII rcctIIInII a IumInII In mcdII
transparcntc, Izotropc sI omogcnc. Diroctiilo Jo-a
lungul crora so propag onorgia luminoas, Jo la o
surs luminoas Jo Jimonsiuni mici tconsiJorat
punctilorm) pn la un rocoptor, roprozint razcIc
dc IumIn. Ochiul sosizoaz lumina Jac sursa si lantolo
circularo, cu Jiamotro Jo orJinul milimotrilor, prin caro
troco, sunt coliniaro, . Un grup Jo razo Jo lumin
lormoaz un IascIcuI dc IumIn: paralol, convorgont
sau Jivorgont. u ajutorul unor Jispozitivo optico
putom oltino lasciculo Jo lumin convorgonto,
Jivorgonto sau paralolo, . Un con ngust Jo razo
caro Jivorg Jintr-un punct sau convorg ntr-un punct
so numosto lasci cul Ji vorgont sau, rospocti v,
,LCH=CJCCF?IJNC=CC

Capitolul I: Optic geometric. Optic ondulatorie
convorgont Jo razo Jo lumin. Sursolo Jo lumin
punctilormo omit lasciculo Jo lumin Jivorgonto, caro
pot li consiJorato paralolo la Jistanto mari Jo acostoa.
Ansamllul lasciculolor Jo lumin omiso Jin toato
punctolo unoi supraloto Jo mrimo linit osto numit
IIux dc IumIn. Un lascicul paralol Jo lumin so
rolloct rogulat tntr-o singur Jiroctio) po o supralat
notoJ si Jiluz tn mai multo Jiroctii) po o supralat
norogulat, . u ajutorul principiului propagrii
roctilinii a luminii, putom Joscrio lormaroa umlrolor si
ponumlrolor, .
Dac lolosim Jialragmo cu Jiamotrul varialil, so
olsorv oxporimontal c, la Jiamotro comparalilo cu
lungimoa Jo unJ, apar lonomono Jo Jilractio si proioctia
Jo po un ocran osto lormat Jin zono luminoaso si zono
ntunocato, Joci, n acost caz, lumina troluio analizat Jin
punct Jo voJoro onJulatoriu, .
+<M
+<M
2. PrIncIpIuI rcvcrsIbIIIttII drumuIuI parcurs dc razcIc dc IumIn: o raz Jo lumin

parcurgo Jrumul n sons invors Jac so schiml locul sursoi Jo lumin cu rocoptorul.
3. PrIncIpIuI IndcpcndcntcI razcIor dc IumIn: oloctul proJus Jo o raz Jo lumin co
laco parto Jintr-un lascicul osto acolasi, chiar Jac cololalto razo Jin lascicul sunt sau
nu sunt oliminato. Dac un numr Jo razo Jo lumin so intorsoctoaz, nu so moJilic
Jrumul lor roctiliniu, . Vitoza luminii n viJ si n aor
osto aproximativ ogal cu F 310
8
ms.
n tooria onJulatorio, lrontul Jo unJ osto Jolinit ca
locul goomotric al tuturor punctolor n caro laza Jo oscilatio
a unoi mrimi lizico osto acooasi. UnJolo luminoaso pot li
roprozontato prin lronturi Jo unJ sau prin razo. n tooria
corpuscular a luminii, razolo sunt chiar traioctoriilo
corpusculilor Jo lumin, iar n tooria onJulatorio, razolo
Jo lumin sunt Jiroctiilo Jo propagaro porponJicularo po
lronturilo Jo unJ ntr-un moJiu omogon si izotrop, .

),=,&
lasciculul paralol Jo lumin va roprozonta un mnunchi Jo razo caro so propag
paralol una lat Jo alta.
Prin lumin monocromatic vom ntologo raJiatii luminoaso cu o anumit lrocvont
nsi, rospoctiv, cu o anumit lungimo Jo unJ l. Iungimilo Jo unJ alo raJiatiilor so
oxprim n nanomotri t1 nm 10
-9
m) sau n angstromi t1 A 10
-10
m).
Paza Jo lumin nu poato li consiJorat ca liinJ un lascicul orict Jo ngust, oltinut cu
ajutorul Jialragmolor, cci nu oxist lasciculo Jo lumin loarto ngusto, caro ar putoa li
asimilato cu o linio, n sonsul goomotric. 2ULFHIDVFLFXOGHOXPLQDUHRDULHDVHFLXQLL
WUDQVYHUVDOH. 1XPDL D[D GH VLPHWULH D IDVFLFXOXOXL SRDWH IL FRQVLGHUDW UD] GH
OXPLQ L QX IDVFLFXOXO QVXL. Paza Jo lumin nu roprozint un aspoct lizic al
lonomonului luminos, ci osto o notiuno alstract, iar optica goomotric osto un caz limit
al opticii onJulatorii.
(?=NOLJ?HNLO=OLCIyC
Analizoaz lragmontolo urmtoaro:

Un atom nu so piorJo n natur.
O stoa s-a stins si lumina oi - ca
oloct al oxistontoi - cltorosto mii
Jo ani pontru a ajungo la ochiul
nostru.`
V. Eminoscu - )UDJPHQWDULXP
Ia stoaua caro-a rsrit
E-o calo-att Jo lung
mii Jo ani i-au troluit
Iuminii s no-ajung.`
V. Eminoscu - /DVWHDXD
Atomii unoi sulstanto pot omito si alsorli raJiatii Jo anumito lrocvonto, ca si cum ar
li oscilatori acorJati` numai po acolo lrocvonto, oloctronii oxocutnJ tranzitii ntro anumito
nivolo Jo onorgio, asa cum stii Joja Jin clasa a lX-a.
PaJiatiilo tunJolo) luminoaso lac parto Jin lamilia unJolor oloctromagnotico. Sunt
unJo transvorsalo tintonsitatoa cmpului oloctric ( si inJuctia cmpului magnotic %
osciloaz n laz, po Jiroctii porponJicularo ntro olo si po Jiroctia Jo propagaro). Ia
raJiatiilo oloctromagnotico cu lrocvonto mici so manilost mai putornic caractorul
onJulatoriu, iar la colo cu lrocvonto loarto mari so manilost mai putornic caractorul
corpuscular. Spoctrul lor osto roJat alturat, . Domoniilo spoctralo so pot suprapuno
partial. Sonzatia Jo lumin osto proJus Jo intonsitatoa cmpului oloctric al unJoi.
a
;
raJiatiilo vizililo tporcoputo Jo ochiul uman) sunt omiso Jo Soaro, stolo, lmpi cu lilamonto
incanJosconto, a cror tomporatur poato atingo 2000 - 3000, tuluri cu Joscrcri n
gazo, arcuri oloctrico, . Emisia luminii so oltino la tranzitiilo oloctronilor Jo po nivolo
onorgotico suporioaro po nivololo onorgotico inlorioaro alo atomilor. PaJiatiilo cu lungimilo
Jo unJ, Jin intorvalul l |400 nm, 00 nm}, accoptat Jo majoritatoa spocialistilor,
proJuc sonzatii Jo culoaro asupra ochiului normal, lr Jolocto Jo voJoro tl Fn,
unJo F 310
8
ms).
CuIorI: rosu oranj gaIbcn vcrdc aIbastru IndIgo-vIoIct
l tnm) 00-630 630-595 595-560 560-500 500-450 450-400
l c 000-6300 6300-5950 5950-5600 5600-5000 5000-4500 4500-4000
;
raJiatiilo inlrarosii au lrocvonto mici si, rospoctiv, lungimi Jo unJ mari lat Jo colo
vizililo,
;
raJiatiilo ultravioloto au acooasi origino ca si raJiatiilo vizililo, Jar lrocvontolo sunt mai
mari si, rospoctiv, lungimilo Jo unJ mai mici lat Jo colo vizililo,
;
raJiatiilo X au lrocvonto mai mari Joct raJiatiilo ultravioloto tvom nvta ultorior c
sunt omiso prin lrnaroa putornic a oloctronilor caro ptrunJ Jin oxtorior, cu vitozo
mari, n nvolisurilo oloctronico alo atomilor, oliminnJ unoori oloctroni Jin straturilo
K, I cu nivolo onorgotico inlorioaro, sau prin tranzitia oloctronilor Jo po nivololo
onorgotico suporioaro po astlol Jo nivolo onorgotico inlorioaro alo atomilor),
;
raJiatiilo g si colo cosmico sunt omiso n procosolo nucloaro si au lrocvonto mai mari
Joct raJiatiilo X.
Radiatii g Radiatii X
Radiatii ultraviolete
Unde radio
Radiatii infrarosii
PaJiatiilo
omiso.
Optica.?
.?@F?RC;yCL?@L;=C;FOGCHCC
4mta|es|e(t' o so ntologo prin rolloxio si rolractio? olo
Jou lonomono so proJuc concomitont la supralata caro
sopar Jou moJii cu propriotti optico Jilorito.
Pocapituloaz rolloxia si rolractia unJolor mocanico.
Hert| s s|tt 5HIOH[LDGLIX]DOXPLQLL no pormito s
voJom supralotolo corpurilor caro au norogularitti cu
aJncimi si JoschiJori mai mari Joct lungimilo Jo unJ
alo raJiatiilor luminoaso inciJonto. Dac Jimonsiunilo
santurilor sau JoschiJorilor tlantolor) sunt comparalilo
cu lungimilo Jo unJ, atunci nu so mai poato Joscrio
propagaroa luminii prin razo, ci troluio s consiJorm
lonomonolo onJulatorii, caro si lac simtit prozonta, ca la
Jilractia prin rolloxia luminii po un compact-Jisc, .
Sonzatia Jo lumin JopinJo Jo lungimilo Jo unJ alo
raJiatiilor oloctromagnotico caro so rolloct si so rolract
Jo mai multo ori pn ajung po olomontolo lotosonsililo
alo rotinoi ochiului uman, . 5HIOH[LDUHJXODWDOXPLQLL
osto un lonomon optic co const n schimlaroa Jiroctioi
Jo propagaro a unui lascicul paralol Jo lumin, cnJ
ntlnosto supralata lucioas caro sopar Jou moJii
Jilorito, ntorcnJu-so n moJiul Jin caro provino.
Iogilo rolloxioi rogulato so vorilic oxporimontal cu
lasciculo Jo lumin paralolo lililormo, nJroptato spro
supralata lilor a unui lichiJ allat n ropaus sau spro
supralata Jo sopararo Jintro aor si un somicilinJru
transparont Jin sticl sau ploxiglas, . Acosto logi sunt:
;
Paza inciJont 6,, raza rolloctat ,5l, normala ,1 po
supralata Jo sopararo a color Jou moJii, n punctul
Jo inciJont ,, sunt coplanaro,
;
Unghiul Jo inciJont,
L
`
, lormat Jo raza inciJont 6,
cu normala ,1, osto ogal cu unghiul Jo rolloxio,
`
`
U
,
N
S
l
P`
S
l
P`
lormat Jo raza rolloctat ,5l cu normala ,1 po supralata
Jo sopararo Jintro colo Jou moJii. Ia inciJont
normal, raza rolloctat si raza inciJont so conlunJ
cu normala t 0 `
`
`

U L ).
Dac olioctolo au supraloto lucioaso, putom voJoa
Jotalii Jo po olo numai n Jiroctia razolor Jo lumin
rolloctato, Jac lumina osto suportalil Jo ochi si nu
proJuco sonzatia Jo Juroro.
5HIUDFLD OXPLQLL osto lonomonul optic co const n
schimlaroa Jiroctioi Jo propagaro a unui lascicul paralol
Jo lumin, cnJ ntlnosto supralata Jo sopararo Jintro
Jou moJii transparonto Jilorito, propagnJu-so n col
Jo-al Joiloa moJiu, . Iogilo rolractioi so pot vorilica
oxporimontal:
;
Paza inciJont, raza rolractat si normala la supralata
Jo sopararo Jintro colo Jou moJii sunt coplanaro,
;
Paportul Jintro sinusul unghiului Jo inciJont L
`
tJintro
raza inciJont si normal) si sinusul unghiului Jo
rolractio U
`
tJintro raza rolractat si normal) osto ogal
cu raportul vitozolor Jo propagaro a luminii n moJiul
1 si n moJiul 2, aJic:
2
1
sin
sin
Y
Y
U
L
.
Dolinim inJicolo Jo rolractio alsolut, Q, al unui moJiu
P
l
S
N
P`
Ul
U
L
Q
1
2
N
S
P`
L
Ul
U
l
P
1
2
6XEVWDQD Q
sticl olisnuit 1,51
sticl spocial 1,62
Jiamant 2,42
ghoat 1,31
ploxiglas 1,59
ap 1,33
alcool otilic 1,36
glicorin, lonzon 1,4
aor 1,0003
transparont prin raportul

Y
F
Q
, Jintro vitoza luminii, F, n

viJ si vitoza luminii, Y, n acol moJiu. lnJicolo Jo rolractio
rolativ al colui Jo-al Joiloa moJiu, n caro ajungo lumina,
lat Jo primul moJiu, Jin caro provino lumina,
2
1
1
2
21
Y
Y
Q
Q
Q

, msoar raportul vitozolor Jo propagaro a
luminii prin colo Jou moJii transparonto. Pozult:
1
2
sin
sin
Q
Q
U
L
sau Q
1
sin L Q
2
sin U tlogoa Snoll-Doscartos).
lrocvontolo raJiatiilor rolloctato si, rospoctiv, rolractato,
sunt ogalo cu lrocvonta raJiatioi inciJonto, Joci nu JopinJ
Jo moJiul prin caro so propag. Iungimilo Jo unJ
tl Yn), vitozolo Jo propagaro si inJicii Jo rolractio JopinJ
Jo moJiul prin caro so propag raJiatiilo consiJorato.
lnJicolo Jo rolractio al unui moJiu JopinJo Jo culoa-
roa luminii rolractato, Joci Jo lrocvonta sau Jo lungimoa
Jo unJ a raJiatioi luminoaso. lnJicolo Jo rolractio alsolut
pontru raJiatia gallon omis Jo soJiu aro valorilo Jin
talolul si gralicul Jo alturi, . lnJicolo Jo rolractio osto
mai maro pontru raJiatiilo violoto Joct pontru colo rosii,
la acosto sulstanto.
),=,&
Ia inciJont normal, raza Jo lumin rolloctat po o
supralat plan so ntoarco po acolasi Jrum, iar raza Jo
lumin rolractat n col Jo-al Joiloa moJiu tJac osto
transparont) nu osto Joviat.
Ia trocoroa luminii Jin aor n ap sau n sticl, raza Jo
lumin rolractat so apropio Jo normal tU < L), iar la
trocoroa oi Jin ap sau Jin sticl n aor, raza Jo lumin
rolractat so Joprtoaz Jo normal, . Nu so moJilic
lrocvonta raJiatiilor luminoaso, ci Joar lungimoa Jo unJ.
Pazolo Jo lumin caro ajung sul un unghi Jo inciJont
Jilorit Jo zoro po o lam transparont cu loto plan-paralolo
ios Jin lam paralol cu razolo inciJonto, Jar Joplasato, .
5HIOH[LD WRWDO so oltino cnJ lumina troco Jintr-un
moJiu mai rolringont tcu inJicolo Jo rolractio mai maro)
ntr-un moJiu mai putin rolringont, . Unghiul Jo rolractio
crosto mai ropoJo Joct unghiul Jo inciJont al razolor
Jo lumin, caro so propag Jin intorior spro supralata
lilor a apoi Jintr-un vas allat n ropaus, pn cnJ razolo
ajung la omorgont razant. Atunci cnJ unghiul Jo
rolractio Jovino U 90, unghiul Jo inciJont atingo
valoaroa limit L O. Scriom logoa rolractioi:
Q
DS
sin O
DS
Q
DHU
sin 90, Joci 1 sin
, 1
, 2

DS
DHU
Q
Q
DS
O , Jo
unJo oltinom O
DS
49. n cazul propagrii luminii Jin
sticl n aor: O
VWLFO
42.
Pazolo Jo lumin caro so propag n zilolo toriJo ctro
sol sau ctro aslaltul sosololor, putornic nclzit, travorsoaz
straturi cu inJici Jo rolractio Jin co n co mai mici, unghiul
Jo inciJont crosto pn la valoaroa limit O si so proJuco
rolloxia total, . lmaginilo sursolor luminoaso, oltinuto
n prolungiroa Jiroctiilor razolor caro ajung la ochiul
olsorvatorului, sunt vzuto ca mirajo optico, ca si cum
s ar rollocta po supralata lilor a unoi apo. Po msur co
to apropii Jo olo, acostoa so nJoprtoaz sau Jispar si
roapar, Jooaroco straturilo Jo aor cu Jiloriti inJici Jo
rolractio si schiml pozitia rolativ lat Jo olsorvator.
oglinJ

! !
lolosinJ aco cu gmlio. Vatorialo nocosaro: o lam transparont groas, cu loto plano si paralolo, o
loaio Jo hrtio all tlixat po un caiot stuJontosc sau po o plansot), patru aco cu gmlio, JioJ
lasor.
n Jou puncto si 1
1
Jin lata lamoi transparonto, nligo vortical Jou aco cu gmlio, caro
matorializoaz Jiroctia unoi razo inciJonto 1
1
, . n partoa coalalt a lamoi, nligo vortical, n
punctolo 1
1
si D, alto Jou aco cu gmlio, astlol nct s so
acoporo unul po collalt si s lo vozi aliniato n prolungiroa
Jiroctioi po caro sunt cololalto aco, Jin si 1
1
. Dosonoaz po
hrtio conturul supralotoi lamoi si Jroptolo caro troc prin , 1
1
si
1
2
, D. Elo roprozint raza inciJont si, rospoctiv, raza omorgont,
Jac lo prolungosti pn n punctolo Jo contact cu lama. Vsoar
cu un raportor unghiul Jo inciJont : si unghiul Jo omorgont
lat Jo normalolo Jin 1
1
si 1
2
si voi constata c colo Jou razo 1
1
si 1
2
R sunt paralolo. Vsoar unghiul Jo rolractio :. alculoaz
inJicolo Jo rolractio al lamoi :
:
:
u
sin
sin
.
JFC=;CC
lmaginoa virtual so lormoaz la ntlniroa prolungirilor
a Jou razo Jo lumin, . Un olsorvator caro privosto
aproapo Jo Jiroctia normaloi caro troco printr un punct
luminos 1 allat n ap tJo po o monoJ, Jo oxomplu),
la aJncimoa I ~ tgrosimoa unoi lamo plan-paralolo),
voJo imaginoa acostuia ntr-un punct 1 allat la o
aJncimo aparont 1 1ctg:, unJo 1 Itg:, iar

:
:
:
:
I : : I I 11
sin
cos
cos
sin
1 ctg tg .
Din logoa rolractioi, u sin: sin:, la inciJont aproapo
normal, : : 0, oltinom 1 Iu si

u
I u 11
1
1 .
Prin lilrolo Jo sticl numito lilro optico, lumina so
propag prin multiplo rolloxii totalo, . lilrolo optico
transmit inlormatiilo sul lorm Jo somnalo luminoaso.
n tololonio si n moJicin sunt lolosito lilro optico
constituito Jintr-un mioz Jo sticl acoporit cu o manta
cu Jiamotrul total Jo 100-300 mm si straturi Jo protoctio.
lnJicolo Jo rolractio al miozului osto cu 1-2/ mai maro Joct col Jin manta,
asigurnJu so astlol ghiJaroa luminii prin rolloxii intorno totalo. Sistomolo Jo transmisiuni
prin lilro optico olor unolo avantajo lat Jo callurilo convontionalo Jin cupru:
lloxililitato, Jimonsiuni mai mici, piorJori mici. Aplicatiilo practico nocosit conoctoaro,
transmittoaro cu JioJo lasor si rocoptoaro Jo nalt sonsililitato.
Poti calcula inJicii Jo rolractio ai unor sulstanto si poti matorializa Jiroctia unoi razo Jo lumin
l
2
S
A
D
P
l
1
CIJNLOFM@?LC=yC>CIJNLOFJF;H
4mta|es|e(t' Iumina troco, Jintr-un moJiu optic
transparont n alt moJiu transparont, cu schimlaroa
Jiroctioi Jo propagaro. Doar la inciJont normal tL 0),
unghiul Jo rolractio osto ogal cu zoro.
Hert| s s|tt 'LRSWUXO osto sistomul optic lormat Jin
Jou moJii transparonto omogono si izotropo, cu inJicii
Jo rolractio Q
1
si, rospoctiv, Q
2
, soparato printr-o supralat,
. Dac supralata Jo sopararo Jintro colo Jou moJii
osto sloric, Jioptrul so numosto VIHULF. Dac supralata
Jo sopararo Jintro colo Jou moJii osto plan, Jioptrul so
numosto SODQ. Iontilolo sunt asociatii Jo Jioptri slorici si
plani. Supralata linistit a apoi Jintr-un vas larg osto plan,
iar Jintr-un capilar osto sloric. Iamolo cu loto plano si
paralolo, prisma optic sunt asociatii Jo Jioptri plani.
Elomontolo caractoristico Jioptrului sloric sunt: contrul
Jo curlur tcontrul 2 al sloroi Jin caro laco parto), raza P a
Jioptrului sloric traza sloroi Jin caro laco parto), vrlul 9 al
Jioptrului tpolul calotoi slorico), axa optic principal a
Jioptrului tJroapta caro troco prin contrul Jo curlur si
prin vrlul Jioptrului), axolo optico socunJaro tJroptolo
caro troc prin contrul Jo curlur 2 al Jioptrului), . Paza
Jo lumin caro so propag Jo-a lungul unoi axo optico
troco noJoviat prin supralata Jioptrului. liocrui Jioptru
i asociom un sistom Jo coorJonato [9\ cu originoa n
vrlul 9 al Jioptrului. Axa orizontal 9[ aro oriontaroa n
sonsul propagrii luminii, iar axa vortical 9\ osto oriontat
n sus.
IHP?HCC>?M?GH?
;
liocrui sistom optic tJioptru, lontil, oglinJ) i
asociom un sistom Jo cooJonato [9\, cu axa orizontal
9[ oriontat n sonsul propagrii luminii, Jo-a lungul
axoi optico principalo, cu originoa 9 n punctul Jo
inciJont si cu axa vortical 9\ oriontat n sus, .
;
Alscisa [
1
a unui punct Jo po olioctul luminos
consiJorat si alscisa [
2
a imaginii acostuia sunt pozitivo,
Jac sunt n Jroapta originii sistomului Jo coorJonato
si nogativo, Jac sunt n stnga oi. nJ localizm pozitia unui punct Jin stnga originii
sistomului Jo coorJonato prin alscis t[
1
< 0), atunci Jistanta Jintro acol punct si axa
vortical a sistomului Jo coorJonato osto G -[
1
> 0.
;
OrJonata \
1
a unui punct Jo po olioctul luminos consiJorat si orJonata \
2
a imaginii
acostuia sau nltimoa K a intorsoctioi unoi razo Jo lumin cu supralata unui sistom
optic sunt pozitivo Jac sunt Joasupra axoi 9[ si nogativo Jac sunt sul acoasta.

OrJonata unui punct Jo sul axa 9[
osto nogativ t\
2
< 0), Jar Jistanta
acostuia lat Jo axa 9[ osto pozitiv
t-\
2
> 0).
;
Paza Jo curlur 5 a unoi supraloto
Jo sopararo a Jou moJii optico so
msoar Jo la supralata Jioptrului
spro contrul Jo curlur si so ia cu
somnul plus n cazul n caro contrul
Jo curlur so all n Jroapta supralotoi consiJorato si cu somnul minus Jac contrul

Jo curlur so all n stnga oi.
Normala n punctul Jo inciJont osto raza supralotoi slorico n acol punct.
;
Unghiurilo razolor Jo lumin cu axa optic tprincipal) so iau cu somnul plus Jac
suprapunoroa razoi rospoctivo posto ax so oltino la o rotiro n sonsul trigonomotric
si cu somnul minus n caz contrar.
;
Unghiurilo Jintro razolo Jo lumin si normalolo la supralotolo Jo sopararo so iau cu
somnul plus Jac suprapunoroa timaginar a) razolor posto normal so oltino la o rotiro
n sonsul trigonomotric si cu somnul minus n cazul rotirii n sonsul acolor Jo coasornic.
;
Unghiurilo a alo razolor Jo curlur cu axa optic so iau ntotJoauna cu somnul plus.
Somnolo unghiurilor si coorJonatolor so vor lolosi n Jomonstratiilo lormulolor
opticii goomotrico. Vsura algolric a unui sogmont oriontat osto ogal cu lungimoa
acos-tuia Jac sogmontul osto oriontat n sonsul pozitiv al axoi consiJorato si osto ogal
cu lungimoa acostuia, Jar luat cu somnul minus, Jac sogmontul osto oriontat n sonsul
nogativ al axoi. Dac n culogorilo Jo prollomo voi ntlni oxprosia incoroct Jistanta [
1
a punctului luminos olioct osto nogativ`, va trolui ntoloas alscisa punctului olioct
luminos osto nogativ`, aJic punctul olioct so all n stnga originii axolor. Sogmontolo
msurato spro stnga si sul axa optic principal au alscisolo si, rospoctiv, orJonatolo
nogativo. Pozult c alscisolo si orJonatolo punctolor pot avoa somnolo minus sau plus,
Jar a Jovonit uzual tormonul incoroct Jistant` n locul acostora.
)RUPXOHOHGLRSWULORU lmaginoa 6
2
a punctului luminos 6
1
so lormoaz la intorsoctia
razoi caro travorsoaz Jioptrul sloric po Jiroctia axoi optico principalo cu o raz paraxial
caro so rolract n punctul Jo inciJont , po Jioptru, . Dac punctul luminos ar li n 6
2
,
atunci razolo luminoaso Jin acost punct ar ajungo s lormozo imaginoa n 6
1
tconlorm
principiului rovorsililittii razolor Jo lumin). Acosto Jou puncto so numosc puncto
conjugato n raport cu sistomul consiJorat.
lormulolo Jioptrului sloric so oltin Jin stuJiul rolractioi razolor paraxialo printr-o
supralat sloric. Distanta
1
96 Jin lig. osto ogal cu
1 1
[ [

> 0, iar Jistanta
2
96
+<M
+<M
osto ogal cu
2 2
[ [
. Olsorvm c
n triunghiurilo 6
1
,2 si 6
2
,2 so vorilic
rolatiilo: -L -X
1
+ a si a X
2
+ t-U).
Pontru unghiuri mici, logoa rolractioi
Q
1
sint-L) Q
2
sint-U), so poato scrio
sul lorma: Q
1
t-L) Q
2
t-U), Jooaroco
sint-L) -L si sint-U) -U.

Dac vom consiJora spatiul olioctolor n stnga originii 9, atunci alscisa locarului
imagino )
2
so oltino pontru surso luminoaso nJoprtato t-[
1
) Jin lormula Jioptrului
sloric:
1 2
2
2 2
Q Q
5 Q
[ I

. Analog oltinom alscisa locarului )
1
schimlnJ rolurilo punctolor
conjugato 6
2
cu 6
1
, cnJ [
2
, aJic razolo luminoaso paralolo cu axa optic caro provin
Jo la o surs nJoprtat sunt rolractato si concontrato n locarul olioct )
1
al Jioptrului:
1 2
1
1 1
Q Q
5 Q
[ I

. locarolo principalo )
1
si )
2
sunt punctolo Jo po axa optic principal
n caro convorg razolo Jo lumin paralolo cu axa optic principal tla Jioptrii convorgonti)
sau prolungirilo acostora tla Jioptrii Jivorgonti), . Olsorvm c Jistantolo localo` ca
alsciso alo locarolor sunt pozitivo Jac razolo Jo lumin sau prolungirilo lor sunt
concontrato n Jroapta vrlului Jioptrului si nogativo Jac acostoa sunt concontrato n
stnga vrlului Jioptrului.
O imagino osto virtual Jac so oltino la intorsoctia prolungirilor a Jou razo Jo
lumin sau la intorsoctia unoi razo Jo lumin cu prolungiroa altoi razo Jo lumin. O
imagino osto roal Jac so lormoaz la intorsoctia a Jou razo Jo lumin.
lmaginoa unui punct luminos so poato construi Jac rotinom c:
- raza Jo lumin caro so propag Jo-a lungul axoi optico principalo nu osto Joviat la
trocoroa prin Jioptru,
- raza Jo lumin caro so propag paralol cu axa optic principal so rolract po
Jiroctia caro troco prin locarul imagino,
- raza Jo lumin caro so propag Jup o Jiroctio co troco prin locarul olioct so
rolract po Jiroctia paralol cu axa optic principal, .
Din lormula Jioptrului sloric:
5
Q Q
[
Q
[
Q
1 2
1
1
2
2

oltinom

1 1 2 1
1 2
2
[ Q Q 5 Q
5 [ Q
[

.
Olsorvm c raza inciJont sul unghiul L n vrlul Jioptrului ioso sul unghiul U Jup
rolractio, astlol nct: Q
1
sinL Q
2
sinU. Paza paralol cu axa optic troco prin locar Jup
rolractio si lormoaz imaginoa oxtromittii olioctului liniar, transvorsal po axa optic
principal. Putom scrio: \
1
t-[
1
)tgL si t-\
2
) [
2
tgU.
Dac t-[
1
) 20 cm si 5 6 cm
[
2
45 cm si b -1,5
),=,&
0ULUHDOLQLDUWUDQVYHUVDOb osto ogal cu raportul Jintro cotolo torJonatolo) imaginii
LP \
2
si olioctului RE \
1
.
Oltinom:
2
1
1
2
1
2
1
2
1
2
sin
sin
tg
tg
Q
Q
[
[
L
U
[
[
L [
U [
\
\
= ~ = = |
. Pozult oxprosia mririi liniaro:
2
1
1
2
Q
Q
[
[
= |
, caro osto D GRXD IRUPXO D GLRSWUXOXL VIHULF. Dac b < 0, imaginoa osto
rsturnat lat Jo olioct.
Pontru Jioptrul plan t5, I
2
-I
1
), lormulolo lunJamontalo Jovin:
2
2
1
1
[
Q
[
Q
=
si
b 1 timaginoa nu osto rsturnat).
Dac aJncimoa roal a unui olioct luminos allat n ap osto t-[
1
), atunci aJncimoa
aparont a imaginii Jin lig. osto mai mic:
( )
DS
Q
[
[
, 2
1
2
=
, unJo Q
2,DHU
1 si
3
4
, 1
=
DS
Q .
um osto vzut Jin ap un olioct allat n aor, ? O tij introJus n ap paro lrnt,
Jooaroco portiunoa Jin ap osto vzut mai aproapo lat Jo pozitia oi roal, .

1
2
1 2
1 2
1
1
2
2
Q
Q
[ [
Q Q
[
Q
[
Q
=
=
Dac t-[
1
) 20 cm [
2
-15 cm
Dac [
1
-20 cm
[
2
Q
2,ap
[
1
-26,6 cm
ligura lormat la intorsoctia razolor Jo
lumin provonito Jo la un olioct luminos,
Jup rolloxii sau rolractii n sistomo optico,
ropozint o imagino roal a olioctului, iar
coa lormat la intorsoctia prolungirilor
razolor Jo lumin roprozint o imagino
virtual a olioctului.

CMJ?LMC;FOGCHCC
4mta|es|e(t' Prisma optic osto un moJiu transparont

limitat Jo Joi Jioptri plani caro lormoaz ntro oi un unghi
JioJru $, numit unghiul prismoi, si so intorsoctoaz po
muchia oi, . Prisma Joscompuno lumina n raJiatiilo
compononto, caro sunt Joviato Jilorit spro laza prismoi,
. Orico raz Jo lumin monocromatic so rolract po
liocaro Jioptru: sinL
1
Q sinU
1
si sinL
2
Q sinU
2
, unJo Q
osto inJicolo Jo rolractio al moJiului prismoi n raport cu
moJiul oxtorior oi, iar unghiurilo L
1
si L
2
sunt unghiurilo Jo
inciJont po lotolo prismoi si U
1
si U
2
sunt unghiurilo Jo
rolractio corospunztoaro n prism, . Soctiunoa
principal n planul porponJicular po muchia prismoi
optico poato li triunghi isoscol sau ochilatoral.
Hert| s s|tt 'LVSHUVLD OXPLQLL osto lonomonul Jo
variatio a inJicolui Jo rolractio tQ FY) al moJiului n
lunctio Jo lungimoa Jo unJ a raJiatiilor luminoaso.
Doscompunoroa unui lascicul Jo lumin n raJiatiilo monocromatico compononto, la

trocoroa printr-un moJiu transparont, aparo Jatorit JoponJontoi vitozoi Y Jo propagaro
a lazoi unJolor luminoaso printr-un moJiu transparont si a inJicolui Jo rolractio
Y
F
Q
al
moJiului transparont Jo lungimilo Jo unJ alo raJiatiilor. Vitoza Jo propagaro a unJolor
oloctromagnotico n viJ nu JopinJo Jo lrocvonta sau Jo lungimoa Jo unJ a acostora
taro valoaroa F 299 92 458 ms). lnJicolo Jo rolractio al unui moJiu transparont JopinJo
Jo culoaroa luminii rolractato, prin lrocvonta sau lungimoa Jo unJ a raJiatioi luminoaso.
Disporsia osto normal Jac inJicolo Jo rolractio alsolut, Q, crosto cu lrocvonta, Joci aro
valori mai mari pontru raJiatiilo violoto Joct pontru colo rosii.
),=,&
Iumina all so Joscompuno n culorilo spoctrului,
Jatorit Jisporsioi, . n micilo picturi Jo ap allato n
susponsio, n numr maro, Jup ploaio so proJuco Jo
Jou ori rolractia si rolloxia Jilorit a luminii caro vino Jo
la Soarolo allat n spatolo olsorvatorului, JoscompunnJ o
n culorilo curculoului, . Ai sosizat picturi mici Jo rou
colorato, ?
n majoritatoa moJiilor optico Jisporsia osto normal
cnJ inJicolo Jo rolractio scaJo lont cu crostoroa lungimii
Jo unJ, . Disporsia anomal osto o oxcoptio cnJ
inJicolo Jo rolractio crosto cu lungimoa Jo unJ, ntr-un
mic intorval spoctral.
!RNCH>?L?J?HNLO=OLCIyCyCJ?L@ILG?LC
Prismolo optico si lontilolo so conloctionoaz Jin sticl
optic, cu acolasi inJico Jo rolractio n ntrogul volum.
Sticla osto oltinut prin rciroa topiturilor Jo lioxiJ Jo
siliciu cu anumito cantitti Jo alti oxizi, lr s cristalizozo.

OxiJul Jo pluml osto aJugat n proportio mai maro Jo 10/ n sticla llint, cu propriotti
Jisporsivo riJicato. Sticla crovn, cu inJici Jo rolractio mici, so oltino prin aJugaroa
oxiJului Jo lariu. Disporsia sticloi optico osto caractorizat Jo valorilo inJicilor Jo rolractio
corospunztoaro anumitor lungimi Jo unJ. ristalolo Jin cuart natural tSiO
2
) so lolososc
pontru conloctionaroa prismolor utilizato n Jomoniul ultraviolot, iar colo Jin lluorur Jo
calciu tal
2
) pontru prismolo utilizato ntr-un Jomoniu spoctral l |120, 12000 nm},
Jooaroco practic nu so proJuco alsorltia luminii.
Explicaroa Jisporsioi so poato laco apolnJ la cunostintolo Jo lizic atomic Jin acost
manual tvozi si clasa a lX-a): la trocoroa unoi unJo oloctromagnotico printr un moJiu
rolringont Jo inJico Q > 1, o lractio Jin onorgia unJoi osto proluat Jo atomii sulstantoi,
caro so comport ca mici oscilatori la rozonant toloctronii acostora osciloaz, trocnJ po
nivolo onorgotico suporioaro cu alsorltio Jo onorgio si apoi rovoninJ po nivolo onorgotico
inlorioaro, cu omisio Jo onorgio sul lorm Jo unJo oloctromagnotico, similaro cu unJa
inciJont, Jar Jolazato n urma acostoia). Acosto unJo intorlor cu unJa inciJont si
rozult unJo cu vitoz Jo laz mai mic. O parto Jin onorgio osto alsorlit si Juco la
nclziroa sticloi. lnJicolo Jo rolractio crosto cu tomporatura sticloi optico. Dac la
tomporaturi olisnuito sticla optic alsoarlo raJiatiilo Jin Jomoniul ultraviolot, prin nclziro
so constat o moJilicaro a culorii sticloi Jo la gallon ctro rosu, n lunctio Jo mrimoa
tomporaturii.
StIcIa optIc IndIcII dc rcIractIc aI stIcIcIor optIcc Ia IungImIIc dc und l ll ll (nm)
700 650 589 550 480 430
crovn 1,5118 1,512 1,5153 1,5186 1,5214 1,526
llint usor 1,6020 1,6038 1,6085 1,6145 1,6200 1,6308
llint Jons 1,406 1,434 1,515 1,623 1,23 1,922
Ia prismolo umpluto cu solutii Jo ioJ sau cianur so constat o Jisporsio anomal
traJiatiilo allastro sunt rolractato mai putin Joct colo rosii). Acoast Jisporsio so oxplic
prin alsorltia soloctiv a raJiatiilor, Jintr-un intorval Jo lungimi Jo unJ, Jo ctro
spocimonolo atomico. Prismolo, lamolo sau cuvolo colorato alsorl soloctiv anumito raJiatii
Jin lumina all, Jooaroco n oxprosia logii oxponontialo a intonsittii , a unJolor transmiso
prin acosto moJii optico, , ,
0
o
-
D
G
, unJo ,
0
osto intonsitatoa unJoi inciJonto si
G - Jistanta strltut prin moJiul consiJorat, aparo si cooliciontul Jo alsorltio, caro
JopinJo Jo lrocvonta raJiatioi inciJonto si Jo natura atomilor.
JFC=;CC
1. Unghiul lcut Jo prolungiroa razoi inciJonto cu raza omorgont so numosto unghi
Jo Joviatio '. So constat c acost unghi JopinJo Jo lungimoa Jo unJ a raJiatiilor si
osto minim n cazul n caro o raz Jo lumin monocromatic so propag simotric lat Jo
lisoctoaroa unghiului prismoi: L
1
L
2
si U
1
U
2
. Pozult c raza rolractat Jo prima lat
ntlnit so propag paralol cu laza prismoi, .
Din lormulolo prismoi optico: $ U
1
+ U
2
, ' tL
1
- U
1
) + tL
2
- U
2
) L
1
+ L
2
- $,
2
2
1
1
2 2
1 1
sin
sin
sin
sin
sin sin
sin sin
U
L
U
L
U Q L
U Q L

),=,&
' arcsintQ sinU
1
) + arcsintQ sinU
2
) - $ arcsintQ sinU
1
) + arcsin|Q sint$ - U
1
)} - $
onJitia Jo minim so oltino Jin ogalaroa cu zoro a Jorivatoi unghiului Jo Joviatio '
n raport cu unghiul Jo rolractio U
1
:
( )
( )
( )
0
} sin | 1
cos
sin 1
cos
J
J
2
1
1
2
1
1
1
=

=
U $ Q
U $ Q
U Q
U Q
U
'
Solutia cu sons lizic osto $ - U
1
U
1
, Joci $ 2U
1
.
Pozult U
1
U
2
U $2, L
1
L
2
L, '
PLQ
2L - $,
2
sin
2
sin
$
$ '
Q
PLQ
+
=
.
Acoasta osto lormula util pontru calcularoa inJicilor Jo rolractio pontru raJiatiilo
monocromatico, msurnJ unghiurilo $ si '
PLQ
.
O prism cu rolloxio total poato avoa soctiunoa principal triunghi Jroptunghic
isoscol, . Dooaroco unghiul limit pontru sticla optic osto O 42, so oltino rolloxio
total po oricaro Jin lotolo prismoi. Esto lolosit ca pios rolloctant n locul oglinzilor
motalico, caro so zgrio usor sau so oxiJoaz, la poriscoapo, linocluri, aparato Jo lotograliat
cu vizaro prin olioctiv.
O raz Jo lumin ioso Jin prism Jac U
2
O, unJo
Q
O
1
arcsin
=
, Jar U
2
$ - U
1
, Joci
$ - U
1
O sau $ U
1
+ O. Din rolatia sinL
1
Q sinU
1
rozult
|
.
|
\
|
=
Q
L
U
1
1
sin
arcsin si
|
.
|
\
|
+
|
.
|
\
|
s
Q Q
L
$
1
arcsin
sin
arcsin
1
. Dooaroco sinL
1
1, oltinom o conJitio aproximativ Jin
rolatia oxact Jo mai sus prin aproximaroa primului tormon:
|
.
|
\
|
~
|
.
|
\
|
Q Q
L 1
arcsin
sin
arcsin
1
.
Dooaroco si U
1
O, atunci cnJ L
1
0 avom inogalitatoa Jull $ - O U
1
O $ 2arcsint1Q),
aJic $ 2O.
Dac U
2
O, atunci L
2
p2 sau Jac U
1
O, atunci L
1
p2. Dac L
1
0 rozult
O
Q
$
=
|
.
|
\
|
s
1
arcsin , Joci $ O. Acoast conJitio mai rostrictiv Jo omorgont olimin
posililitatoa rolloxioi totalo po lata Jo iosiro Jin prism. n

cazul $ 45, L
1
0 si O 42 n cazul sticloi, so proJuco
rolloxio total po lata Jo iosiro Jin prism.
O raz Jo lumin ajungo porponJicular po una Jin
lotolo unoi prismo optico. Unghiul Jo Joviatio osto
' 30, iar unghiul prismoi osto $ 30. o valoaro aro
inJicolo Q Jo rolractio?
+<M +<M
!
!
! !
5H]ROYDUH Dooaroco L
1
0 si U
1
0, rozult c U
2
$, sinL
2
Q sinU
2
, L
2
U
2
+' $ + ',
Q sin$ sint$+'),

. 2 , 1
30 sin
60 sin
sin
sin

$
' $
Q
Q
P
V
N
A
B
Puno o prism transparont po o supralat all si notoJ Jo

hrtio si Josonoaz-i conturul. Vatorializoaz Jiroctia unoi razo
inciJonto n punctul ,
1
, Jo po lata $%, prin Jou aco nlipto n
punctolo 0 si 1, . Privosto, Jinspro lata $& a prismoi, imaginilo
acostor aco si lixoaz po Jiroctia imaginilor alto Jou aco n
punctolo 3 si 4, astlol nct imaginoa acului mai apropiat s o
acoporo po a colorlalto, aJic acosto aco s lio aliniato po Jiroctia
imaginilor colorlalto Jou. nJoprtoaz prisma si Josonoaz
Jiroctia razoi inciJonto Jin 0 si 1 pn n punctul ,
1
si Jiroctia
razoi omorgonto Jin punctul ,
2
pn n 3 si 4. Poti lolosi lasciculul
luminos al unoi JioJo lasor. u un raportor, msoar unghiurilo
L
1
, L
2
, U
1
si U
2
. alculoaz inJicolo Jo rolractio cu rolatiilo:
1
1
sin
sin
L
U
Q
si
2
2
sin
sin
L
U
Q
n conturul prismoi, trasoaz o paralol la laza prismoi, caro va intorsocta cololalto laturi n
punctolo ,
1
si ,
2
, n caro nligi Jou aco tmotoJa Joviatioi minimo), . PoaJu prisma n intoriorul
conturului Josonat, lotolo oi liinJ tangonto la acosto aco. Vai nligo Jou aco n alto Jou puncto, 5
si 6, astlol nct s lo vozi po acooasi Jiroctio aparont cnJ lo privosti prin prism Jinspro oricaro
lat a oi timaginoa acului mai apropiat acoporinJ-o po a colorlalto). Unosto punctolo ,
1
cu 5 si ,
2
cu
6, construiosto normalolo n ,
1
si ,
2
. Vsoar cu raportorul unghiurilo L
1
|
L
2
si U
1
|
U
2
. Vorilic Jiroctia
razoi Jo lumin cu o JioJ lasor. ExtinJo motoJa acolor la stuJiul lontilolor si al oglinzilor. Vsoar
unghiul prismoi $ unghiul Jo Joviatio minim '
P
si calculoaz:
2
sin
2
sin
$
' $
Q
P
.
+AFCHTCM@?LC=?yCIAFCHTCJF;H?
4mta|es|e(t' Oglinzilo si lontilolo sunt sistomo optico
ntlnito la instrumontolo si Jispozitivolo optico. Oglinzilo
rolloct aproapo intogral lumina caro ajungo po supralata
lucioas, plan sau sloric, a acostora. Supralotolo lucioaso
Jau rolloxio rogulat Jac norogularittilo au aJncimi mai
mici Joct lungimilo Jo unJ alo raJiatiilor luminoaso.
Hert| s s|tt Oglinzilo slorico pot li: concavo tsupralata
rolloctant osto po partoa intorioar a calotoi slorico) sau
convoxo tsupralata rolloctant osto po oxtoriorul calotoi).
Ia acosto oglinzi putom Jistingo: vrlul 9 al calotoi slorico,
contrul Jo curlur 2 si raza 5 a sloroi Jin caro laco parto
calota, axa optic principal, caro troco prin vrlul si contrul
acostoi sloro, axo socunJaro caro troc prin contrul oi si
prin alt punct al calotoi, Jar nu prin vrl. Exporimontolo
arat c lasciculolo Jo razo paralolo cu axa optic principal
so rolloct n oglinzilo concavo si convorg ntr-un punct ),
numit locar principal roal, situat lat Jo vrl la Jistanta
local ogal cu jumtatoa mrimii razoi oglinzii slorico, .
n locarul principal virtual al oglinzilor convoxo convorg prolungirilo razolor paralolo cu

axa optic principal. Alscisa locarului, [
)
, so notoaz cu I. Dac locarul ) al oglinzii
concavo osto n stnga oglinzii, atunci [
)
I < 0, iar Jistanta local G
)
-[
)
- I > 0. Ia
rozolvaroa prollomolor, nu troluio s gnJim n tormoni Jo Jistanto, ci Jo pozitii rolativo
tcu convontiilo Jo somno stiuto Jo la Jioptri).
locarolo socunJaro so oltin la intorsoctia axolor optico socunJaro cu planul local
tplan porponJicular po axa optic principal n locarul principal). Pazolo Jo lumin paralolo
cu o ax optic socunJar, Jup rolloxia po o oglinJ sloric, troc tolo sau prolungirilo
lor) prin locarul socunJar )
6
, . lmaginoa ntr-o oglinJ sloric a punctolor luminoaso
alo unui olioct liniar so construiosto gralic la intorsoctia a Jou Jintro urmtoarolo troi
razo luminoaso, ca n ligurilo :
o raz inciJont paralol cu axa optic so rolloct si troco prin locarul oglinzii concavo
sau prolungiroa oi troco prin locarul oglinzii convoxo,
o raz inciJont caro troco prin contrul oglinzii so rolloct si troco prin acoloasi puncto,
o raz inciJont caro troco prin locar so rolloct paralol cu axa optic.
Un olioct liniar, porponJicular po axa optic principal, aro imaginoa porponJicular
po acoast ax. Oglinzilo convoxo sunt Jivorgonto tconvorgonta
)
[ I
&
1 1

osto
nogativ la oglinzilo convoxo).
"ILGOF?F?IAFCHTCFILM@?LC=?
onstruim imaginoa captului % al olioctului liniar $% cu ajutorul razoi Jo lumin caro
troco prin contrul oglinzii si a razoi caro so rolloct n vrlul 9 al oglinzii concavo, .
Dooaroco normala po oglinJ osto 29, unghiul %92 osto congruont cu unghiul %l92.
Triunghiurilo Jroptunghico 9$% si 9$l%l sunt asomonoa:
1
2
1
2
` ` `
[
[
\
\
9$
9$
$%
% $
o
.
D2$% D2$l%l oltinom:

5 [
[ 5
\
\
2$
2$
$%
% $
1
2
1
2
` ` `
1
2
1
2
[ 5
5 [
\
\

. Egalm cu rolatia
procoJont si oltinom:
1
2
1
2
[ 5
5 [
[
[
sau
[
2
5 - [
2
[
1
[
2
[
1
- [
1
5.
Pozult
5 [ [
2 1 1
2 1

, IRUPXOD
RJOLQ]LORUVIHULFH.
Pozult oxprosia mririi liniaro transvorsalo:
1
2
1
2
[
[
\
\
E
. Din triunghiurilo asomonoa
),=,&
Dac so consiJor c razolo Jo lumin
sunt paraxialo si provin Jo la o surs
nJoprtat t[
1
-), atunci olo sau
prolungirilo lor sunt concontrato n locar:
5 [
2 1
2
, Joci
2
2
5
[ I

. Pozult c I
osto nogativ la oglinzilo concavo si pozitiv
la oglinzilo convoxo. Ia oglinzilo slorico,
imaginoa si olioctul so Joplasoaz n
sonsuri opuso. Pontru oglinzi plano, 5
si [
2
-[
1
tJoci imagino virtual, n
spatolo oglinzii) si b +1.
lormula oglinzilor slorico so oltino si prin stuJiul rolloxioi razolor paraxialo po o supralat
convox lucioas, . So olsorv c pontru triunghiurilo 6
1
,2 si 6
2
,2 Jin ligur putom scrio
rolatiilo:
D
1
X L si
2
` X U
D
. Pontru unghiuri mai mici Jo 5, vom putoa scrio logoa
rolloxioi: t-L) Ul, Jooaroco sint-L) -L si sinUl Ul. Dup nlocuiri, vom oltino:
D D
2 1
X X . Pontru unghiuri a < 5, razolo sunt paraxialo, Jistanta 93 0 si so
pot laco aproximrilo:
5
K
D | D | D
tg sin ,

1
1 1
tg
[
K
X X
|
,
2
2 2
tg
[
K
X X
|
.
Pozult
5
K
[
K
5
K
[
K

2 1
, Jo unJo oltinom lormula oglinzilor slorico:
I 5 [ [
1 2 1 1
1 2

.
$SOLFDLH Dac un olioct cu nltimoa \
1
6 cm osto la [
1
-20 cm n lata unoi oglinzi
convoxo cu raza 5 40 cm, atunci pozitia imaginii so calculoaz cu rolatia
cm 10 cm
40 40
) 20 t 40
2
1
1
2
5 [
5[
[ , iar
cm 3
1
2
1 2

[
[
\ \
. Dac oglinJa osto concav
cu 5 -40 cm, atunci [
2
.
Vorit s stim cum oltinom imaginoa unui punct luminos Jo po axa principal.
Pazolo caro nu sunt paralolo cu axa optic principal a oglinzilor slorico so rolloct si troc
prin locarul socunJar Jin planul local toltinut la intorsoctia axoi socunJaro paralol cu
razolo Jo lumin consiJorato si planul local) si prin punctul-imagino $l al punctului-
olioct $ Jo po axa principal, .
Pazolo Jo lumin so rolloct po oglinzilo plano, ca si po colo slorico, rospoctnJ logilo
rolloxioi. lmaginoa unui punct ntr-o oglinJ plan so oltino la intorsoctia prolungirilor a
Jou razo rolloctato, . lmaginoa Jat Jo o oglinJ plan osto oriontat n sons invors, c.
+<M
+<M
F
D
E
&DUDFWHUL]DUHDLPDJLQLORUIRUPDWHQRJOLQ]L
7LSXORJOLQ]LL
2JOLQGDSODQ
So lolososto n constru-
iroa instrumontolor optico
si n viata cotiJian.
2JOLQGD FRQYH[
So lolososto n construc-
tia oglinzilor rotrovizoaro.
2JOLQGD FRQFDY
So lolososto n construc-
tia proioctoarolor, apara-
tolor si instrumontolor
optico, .
3R]LLDRELHFWXOXL
oli octul roal osto

plasat n orico pozitio
lat Jo oglinJ.
oli octul roal osto

plasat n orico pozitio
lat Jo oglinJ.
olioctul roal tliniar)

osto plasat:
1. Jincolo Jo contrul Jo
curlur,
2. n planul transvorsal
tpo axa optic princi-
pal) caro troco prin
contrul Jo curlur tla
Jullul Jistantoi
localo),
3. ntro planul local si
planul transvorsal tpo
axa optic principal)
caro troco prin contrul
Jo curlur,
4. ctro planul local,
5. ntro planul local si
vrlul oglinzii.
7LSXOGHLPDJLQH
imaginoa olioctului osto virtual

si osto simotric lat Jo olioct,
n raport cu oglinJa.
imaginoa osto virtual tn spatolo

oglinzii), Jroapt si mai mic
Joct olioctul.
imaginoa so lormoaz:
1. ntro contru si planul local, osto
roal, rsturnat si mai mic
Joct olioctul,
2. n acolasi plan transvorsal caro
troco prin contrul Jo curlur,
osto roal, rsturnat si ogal cu
olioctul,
3. Jincolo Jo planul transvorsal
caro troco pri n contrul Jo
curlur, osto roal, rsturnat si
mai maro Joct olioctul,
4. ctro inlinit, osto roal, rsturnat
si loarto maro
5. n spatolo oglinzii, osto virtual,
Jroapt si mai maro Joct olioctul.
),=,&
PrIncIpIuIuI IuI Fcrmat (pcntru curIosI sI
pcrIormcrI): Jrumul roal al unoi razo Jo lumin ntro
Jou puncto corospunJo la un oxtrom al Jrumului optic.
onlorm acostui principiu, timpul Jo propagaro a
lrontului unoi unJo ntro Jou puncto troluio s lio
minim, . onsiJorm c raza inciJont 1 so rolract si
so rolloct n punctul Jo inciJont 1 Jo po supralata Jo
sopararo a Jou moJii cu inJicii Jo rolractio alsoluti u
1
si, rospoctiv, u
2
. u ajutorul acostui principiu putom
Jomonstra:

Icgca rcIIcxIcI IumInII

( ) ( )
1
2 2
2
1
2 2
1
1 1
2 1 `
`
`
`
:
. u I
:
. I
:
1R
:
1

R 1
+
+
+
= + = + = =

.
Din conJitia Jo oxtrom a lunctioi J.;:
( ) ( )
0
`
1
J
J
2 2
2
2 2
1
1
=
|
|
.
|
\
|
+
+
=
. u I
. u
. I
.
: .
oltinom rolatia
( ) ( )
2 2
2
2 2
1
` . u I
. u
. I
.
+
=
+
, aJic sin: sin: sau : :.
Icgca rcIractIcI IumInII
( )
2
2 2
2
1
2 2
1
2 1
2 1
:
. u I
:
. I
:
1R
:
1

R 1
+
+
+
= + = + = =

.
Din conJitia Jo oxtrom a lunctioi J.;:
( )
0
J
J
2 2
2 2
2 2
1 1
=
+
+
=
. u I :
. u
. I :
.
.
oltinom rolatia
( )
2 2
2 2
2
1
2
1 1
. u I :
. u
. I :
.
+
=
+
, aJic
2 1
sin sin
:
:
:
:
=
, unJo
1
1
u
c
:
= ,
2
2
u
c
:
=
. Pozult :
c
u
:
c
u
sin sin
2 1
=
sau u
1
sin: u
2
sin:.
Timpul Jo propagaro ntro punctul surs si punctul Jo rocoptio R a luminii n col
Jo al Joiloa moJiu optic so mai poato scrio si altlol:
c
I u
c
I u
:
I
:
I
R 1
2 2 1 1
2
2
1
1
+ = + =

. Pozult
c
-1-R
u
1
I
1
+ u
2
I
2
, aJic putom consiJora c lumina s-ar propaga n viJ cu vitoza c po
Jrumul optic tI) u
1
I
1
+ u
2
I
2
.
Drumul optic tI) osto Jrumul po caro lumina l-ar parcurgo n viJ n acolasi timp n
caro parcurgo Jrumul goomotric corospunztor ntr-un moJiu cu inJicolo Jo rolractio u.
Lznllz tu(r. 5tlzmz dz lznllz
1..1 Lznllz tu(r
4mta|es|e(t' UnJo ntlnim lontilo si caro osto rostul lor? o rol aro cristalinul ochiului?
Prin contrul Jo curlur si vrlul unui Jioptru sloric troco axa optic principal. ololalto
axo caro troc numai prin contrul Jo curlur al Jioptrului sloric so numosc axo optico
socunJaro. O raz luminoas normal po supralata Jioptrului nu si moJilic Jiroctia
Jup co l strlato.
Hert| s s|tt /HQWLOD osto un sistom optic lormat Jin Joi Jioptri caro Jolimitoaz un
moJiu transparont, cu un inJico Jo rolractio propriu, Jo moJiul oxtorior, . Orico raz
luminoas caro troco prin lontil so rolract prin liocaro Jioptru. Iontilolo pot li: convorgonto
tliconvox, plan convox, monisc convorgont) sau Jivorgonto tliconcav, plan concav,
monisc Jivorgont), . Pazolo Jo lumin caro
so propag paralol cu axa optic principal
n sonsul consiJorat pozitiv so ntlnosc, Jup
co so rolract printr-o lontil convorgont
tmai sultiro la margini Joct la mijloc),
ntr un punct )
2
Jo po acoast ax, numit
locar principal imagino, caractorizat Jo
alscisa I pozitiv. So poato Jotormina
oxporimontal po un lanc optic, . Dac
asomonoa razo so rolract printr o lontil
Jivorgont tmai sultiro la mijloc Joct la
margini), atunci prolungirilo lor so ntlnosc
ntr-un locar principal imagino cu alscisa I
nogativ, . Iontilolo so consiJor sultiri
Jac grosimilo lor sunt mici n comparatio
cu razolo Jo curlur, 5
1
si 5
2
, alo Jioptrilor.
Vom Jomonstra n continuaro lormula
lontilolor sultiri. Dup rolractia prin primul
Jioptru, razolo luminoaso paraxialo vor li
localizato n punctul 6l
2
, . ol Jo-al Joiloa
Jioptru moJilic prin rolractio nc o Jat
traioctoria razolor si astlol so oltino imaginoa
linal 6
2
, iar 6l
2
Jovino olioct virtual pontru
col Jo-al Joiloa Jioptru sloric. Scriom lormula
rolractioi luminii pontru coi Joi Jioptri.
onsiJornJ razo paraxialo, putom aproxima
),=,&
unghiurilo mici, oxprimato n raJiani, cu lunctiilo trigonomotrico sinus si tangont:
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
=
=
=
2 3 2 2
1 3 1 1
3 1
sin sin
U Q L Q
U Q L Q
U Q L Q . n triunghiurilo Jin ligur D6
1
,
1
2
1
,
D2
2
,
2
6
2
, D2
1
,
1
6l
2
si D2
2
,
2
6l
2
sunt valalilo rolatiilo goomotrico:
( ) ( ) 1 1 1
o + =
X L
c
,
( ) ( ) 2 2 2
X L
+ o = d
,
( ) 1 1 1
` X U
+ = o
e
si
1 2 2
` X U
+ o =
f
.
Din
c
,
d
,
e
si
f
so oltino:
( ) 2 1 2 1 2 1 2 1
o + o = + o = o
U U U U . lntroJucom n
acoast ocuatio lormula rolractioi luminii prin coi Joi Jioptri, analizat mai sus, si oltinom:
( ) ( ) ( ) ( ) 2 1 2 2
3
2
1 1
3
1
2 1 2
3
2
1
3
1
o + o = + o + o + o + o = +
X
Q
Q
X
Q
Q
L
Q
Q
L
Q
Q
.
g
Pontru lontilolo sultiri, nltimilo punctolor Jo inciJont ,
1
si ,
2
sunt aproximativ ogalo
tK
1
K
2
K), iar punctolo 9
1
si 9
2
vor coinciJo cu punctul 2, caro so numosto contrul
optic al lontiloi. Orico raz paraxial caro troco prin contrul optic nu sulor nici o alatoro
Jin Jrumul su. Pontru razolo paraxialo:
( )
1
1 1
[
K
X X WJ
~ ~
,
2
2 2
sin
5
K
~ o ~ o
,
1
1 1
sin
5
K
~ o ~ o
,
( )
2
2 2
tg
[
K
X X
~ ~
.
nlocuim n rolatia
g
si oltinom:
2 1 2 2 3
2
1 1 3
1
5
K
5
K
5
K
[
K
Q
Q
5
K
[
K
Q
Q
+ =
|
|
.
|
\
|
+ +
|
|
.
|
\
|
+
.
nmultim rolatia cu
K
Q
3
si oltinom:
2
2 3
1
1 3
1
1
2
2
5
Q Q
5
Q Q
[
Q
[
Q
=
. Acoasta osto lormula
gonoral a lontilolor sultiri, valalil n cazul cnJ lontila caro aro inJicolo Jo rolractio Q
3
osto n contact cu moJii Jilorito, cu inJicii Jo rolractio Q
1
si, rospoctiv, Q
2
. Dac Q
1
Q
2
Q
H[W
si Q
3
Q
OHQWLO
, atunci
H[W
OHQWLO
UHODWLY
Q
Q
Q
= si oltinom IRUPXODOHQWLOHORUVXELULavnJ amlolo

loto n contact cu acolasi moJiu:
( )
|
|
.
|
\
|
=
2 1 1 2
1 1
1
1 1
5 5
Q
[ [
UHODWLY
.
Convcrgcnta IcntIIcI, notat cu &, roprozint invorsul alscisoi I [
)
a locarului
principal imagino )
2
al lontiloi consiJorato:
( )
|
|
.
|
\
|
= =
2 1
1 1
1
1
5 5
Q
I
&
UHODWLY
. n lormul, nlocuim numoric I cu valori pozitivo la lontilolo
convorgonto si cu valori nogativo la lontilolo Jivorgonto. Unitatoa Jo msur a convorgontoi
osto Jioptria, caro corospunJo Jistantoi localo Jo un motru: |} 1 m
-1
1 Jioptrio 1d.
Pozult IormuIa uzuaI a IcntIIcIor:
I [ [
1 1 1
1 2
=
. MrIrca IInIar transvcrsaI a
IcntIIcI sc dcIIncstc prIn raportuI:
1
2
1
2
[
[
\
\
= = |
, unJo \
2
si \
1
sunt orJonatolo
oxtromittilor punctolor conjugato alo imaginii si, rospoctiv, alo olioctului luminos caro
lormoaz imaginoa n lontila consiJorat. Valoaroa nogativ so asociaz imaginii rsturnato,
. ExcmpIu: O lontil liconvox Jin sticl, cu razolo Jo curlur ogalo si Q 1,5,
lormoaz o imagino roal, rsturnat si Jo Jou ori mai maro Joct un olioct amplasat la
[
1
-45 cm. Pozult 2
1
2
= = |
[
[
, Joci [
2
-2[
1
90 cm, iar
=

=
=
90 45
90 45
2 1
2 1
[ [
[ [
I
30 cm. Din rolatia
5
Q
I
) 1 t 2 1
=
oltinom 5 2tQ -1)I 30 cm.
Pontru a construi imaginoa unui punct al olioctului luminos so lolososc Jou Jin
urmtoarolo troi razo Jo lumin, caro au propriottilo:
o raz paralol cu axa optic so rolract prin lontil,

astlol nct troco printr-un locar, la lontilolo convorgonto,
sau prolungiroa oi troco printr-un locar, la lontilolo
Jivorgonto,
o raz caro troco prin contrul optic al lontiloi ioso

noJoviat Jin lontil,
o raz caro vino Jintr-un locar al lontiloi convorgonto

sau spro un locar al lontiloi Jivorgonto ioso Jin lontil
paralol cu axa optic, a.
(a)
(b)
),=,&
!
!
( ) ( )
.
4 4
2 2 2
1 2
2
1 2 2 1
2 1
2 1
'
G '
'
[ [ [ [
'
[ [
[ [
[ [
I
=
+
= =
=
Vriroa liniar osto:
1
2
1
2
2
`
`
`
`
[
[
\
\
= |
, unJo \l
1
\
1
. Dup
nlocuiri oltinom:
1 2
1
1
2
2
1
`
`
|
=
= |
[
[
[
[
, Joci
|
1
|
2
1.
Dooaroco
1
2
1
\
\
= |
corospunJo primoi pozitii a lontiloi lat
Jo olioct, rozult
2
1
2 2
2 1
`
\
\ \
= | |
, aJic
2 2 1
` \ \ \
= .
D
E
$SOLFDLL Po axa optic principal, lontilolo convorgonto au Jou locaro principalo:
locarul olioct )
1
si locarul imagino )
2
. Elo roprozint locul unJo osto situat o surs
luminoas punctilorm Jo la caro razolo omorgonto Jin lontil sunt paralolo cu axa optic
principal, rospoctiv locul unJo so ntlnosc razolo rolractato provonito Jintr-un lascicul
lmaginoa unui olioct liniar asozat porponJicular po axa optic osto Jotorminat Jo
imaginilo oxtromittilor acostuia si Jo pozitia olioctului lat Jo lontil, l. So pot scrio
rolatiilo:
1
2
1
2
[
[
\
\
= = o
I [
\
I
\
2
2 1
tg
I
I [
\
\
2
1
2
I
I [
[
[
2
1
2
+ =
1 2 1 2
I[ [ [ I [
+ =
2 1
1 1 1
[ I [ I [ [
1 1 1
1 2
=
.
Vsurm Jistantolo t-[
1
) si [
2
n urmtorul oxporimont: ntro sursa Jo lumin, caro poato li
llacra unoi lumnri, si un ocran po caro so proioctoaz razolo luminoaso, so asaz o lontil
convorgont astlol nct po ocran s so oltin o imagino clar a sursoi, a. Valoaroa Jistantoi localo
a rospoctivoi lontilo,
2 1
2 1
[ [
[ [
I
=
, so oltino Jin lormula lontilolor sultiri
|
|
.
|
\
|
=
I [ [
1 1 1
1 2
. Pozultatolo
Jotorminrilor lcuto so troc ntr-un talol.
([HPSOX pontru [
1
-20 cm si [
2
30 cm rozult I 12 cm tlontila osto convorgont).
oa Jo-a Joua motoJ const n oltinoroa po ocranul consiJorat a Jou imagini claro tuna n caro
lontila osto apropiat Jo sursa luminoas, iar coa Jo a Joua, cnJ lontila so all n apropioroa
ocranului) prin translataroa lontiloi ntro surs si ocran, l. Distanta ' Jintro surs si ocran liinJ
msuralil, so vor Jotormina Jistantolo t-[
1
), [
2
si apoi Jistantolo t-[l
1
) si [l
2
corospunztoaro color
Jou pozitii alo lontiloi. Distanta Jintro acosto Jou pozitii so notoaz cu G. Pontru liocaro pozitio so
scrio lormula lontilolor: 1 2 1 2
1 2
1 2
` , `
1
`
1
`
1
1 1 1
[ [ [ [
I [ [
I [ [
= =
=
=
. Analizm rolatiilo ntro Jistanto:
-[l
1
+ [l
2
', t-[
1
) + [
2
', t-[l
1
) - t-[
1
) G, [
2
- [l
2
G. Dooaroco [
2
-[l
1
, [l
2
- [
1
, oltinom
[
2
+ [
1
G,
inciJont paralol cu axa optic, . Planolo caro troc prin locaro si sunt porponJicularo po
axa optic principal a lontiloi so numosc SODQHIRFDOH. Pazolo inciJonto Jintr-un lascicul
paralol nclinat lat Jo axa optic principal so vor strngo n locarul socunJar )
6
Jin
planul local:
( )
|
|
.
|
\
|

= =
2 1
2 2 1
1 1
1
1
,
5 5
Q
[ I [
si
( )
( )
|
|
.
|
\
|

= =
2 1
1 1 2
1 1
1
1
,
5 5
Q
[ I [ ,
Joci locarul olioct )
1
si locarul imagino )
2
sunt la Jistanto ogalo Jo contrul optic al lontiloi
sultiri convorgonto situat ntr-un moJiu optic: I I
2
-I
1
.
Alscisa locarului olioct )
1
Jin stnga lontiloi convorgonto osto nogativ tI
1
< 0),
Jar Jistanta local a lontiloi osto pozitiv tI
OHQWLO
-I
1
> 0). onvorgonta lontilolor si,
rospoctiv, a oglinzilor slorico osto pozitiv Jac razolo paralolo Jup rolractio, rospoctiv
Jup rolloxio, sunt concontrato n locar sau osto nogativ Jac prolungirilo lor so concon-
troaz n locar. Ia lontilolo

Jivorgonto, alscisa locarului
imagino )
2
osto nogativ. Dup
iosiroa Jin lontilolo Jivorgonto,
prolungirilo razolor paralolo so
ntlnosc n locarul imagino )
2
Jin stnga lontiloi t& < 0), .
Pazolo inciJonto caro convorg
Jo la un olioct luminos ctro
locarul virtual )
1
ios Jin lontila
Jivorgont paralol cu axa optic
principal.
+<M +<M
locar
imagino
locar
olioct
),=,&
Iontilolo Jivorgonto lormoaz, pontru un olioct
roal, o imagino virtual, Jroapt si Jo acooasi parto
cu olioctul, mai mic sau col mult ogal cu acosta,
.
Stropiroa plantolor cu ap n zilolo nsorito
proJuco opriroa si uscaroa lor, Jooaroco picturilo
Jo ap rmaso po lrunzo so comport ca lontilo
caro localizoaz raJiatiilo luminoaso po lrunzo sau
n intoriorul lor!
&RQVWUXFLDLPDJLQLLXQXL
RELHFWOLQLDUQOHQWLOH
FRQYHUJHQWH
3R]LLDRELHFWXOXLID
GHOHQWLO
Jincolo Jo Jullul
Jistantoi localo olioct si
rospoctiv ctro inlinit
la Jullul Jistantoi
localo olioct
ntro Jullul Jistantoi
localo olioct si Jistanta
local
ctro planul local olioct
ntro planul local si
lontil
&DUDFWHUL]DUHD LPDJLQLL
- so lormoaz la Jistanta
[
2
|I, 2I } si, rospoctiv, n
planul local,
- osto roal, rsturnat si mai
mic Joct olioctul.
- so lormoaz la Jullul
Jistantoi localo imagino,
- osto roal, rsturnat si
ogal cu olioctul.
- so lormoaz Jincolo Jo
Jullul Jistantoi localo
imagino,
- osto roal, rsturnat si mai
maro Joct olioctul.
- so lormoaz ctro inlinit:
- osto roal, rsturnat si
mult mai maro Joct
olioctul.
- so lormoaz Jo acooasi
parto cu olioctul,
- osto virtual, Jroapt si mai
maro Joct olioctul.
$SOLFDLH Un olioct asozat n lata unoi lontilo Jivorgonto liconcavo cu razolo ogalo n
mrimo cu Jistanta local -I -I
2
12 cm lormoaz imaginoa la [
2
-10 cm lat Jo
acoasta. Din lormula lontilolor oltinom: tcm) 60
10 12
) 12 t 10
2
2
1

[ I
I [
[ . onvorgon-
ta lontiloi n aor osto
( )
|
|
.
|
\
|
=
2 1
1 1
1
1
5 5
Q
I
, iar n ap
|
|
.
|
\
|
|
|
.
|
\
|
=
2 1
1 1
1
1
5 5 Q
Q
I
DS DS
.
Oltinom
( )
DS
DS
DS
Q Q
Q Q
I l I
=
1
. Pontru inJicii Jo rolractio ai apoi si lontiloi Q
DS
1,33 si
Q 1,5 rozult Il
DS
-4 cm. Din rolatia:
( )
|
.
|
\
|
=
5
Q
I
2
1
1
poti calcula raza Jo curlur
5 -2I tQ - 1) 12 cm.
1..I. 5tlzmz dz lznllz tu(r
Iontilolo so lolososc n constructia lupolor, a ocholarilor si a instrumontolor optico.
Iontilolo Jo contact sunt lontilo Jin matorialo organico, caro so liposc Jiroct po cornoo.
Iontilolo Jo protoctio so lolososc pontru alsorltia raJiatiilor ultravioloto sau inlrarosii.
Iontilolo somitransparonto colorato sunt acoporito cu straturi sultiri, co roJuc raJiatiilo
caro au anumito lrocvonto tprin rolloxio si rolractio).
Ia instrumontolo optico, imaginoa unui olioct lormat n prima lontil poato Jovoni
olioct pontru coa Jo a Joua lontil, plasat po acooasi ax optic la Jistanta G, .
$SOLFDLH n lata lontiloi /
&
cu I 1 m so gsosto n pozitia [
1
-5 m olioctul $%.
lmaginoa so lormoaz prin prima lontil n pozitia m, 25 , 1
m 1 m 5
m 1 m 5
1
1
2
=
+

=
+
=
I [
I [
[
Joci
4
1
1
2
= = |
[
[
timagino roal, rsturnat si mai mic Joct olioctul). onsiJornJ
Jistanta G 2 m si Il 2 m, olti nom -[l
1
G - [
2
0, 5 m si
( )
m 2 , 1
m 2 m 5 , 0
m 2 m 5 , 0
1
1
2
=
+

=
+
=
Il [l
Il [l
[l si 6 , 1
5 , 0
2 , 1
1
2
2
=
= = |
[l
[l
tJoci imagino roal,
Jroapt si mai maro Joct $l%l), iar 4 , 0 6 , 1
4
1
2 1
=
|
.
|
\
|
= | | = |
timaginoa linal osto
rsturnat, mai mic Joct $%, nu ca n ligur). Schitoaz lormaroa imaginii n acost caz.
),=,&
Dac lontilolo sunt alipito, sistomul optic osto ochivalont cu o lontil cu convorgonta
&
HFKLYDOHQW
& + &l, unJo
I
&
1
si
`
1
`
I
&
,
HFKLYDOHQW
&
[ [

1 2
1
`
1
, Jooaroco
0 `
2 2

[ [ G
,
I [ [
1 1 1
1 2

si
`
1
`
1
`
1
1 2
I [ [

.
([HPSOX & 2 m
-1
si &l -0,5 m
-1
, Joci &
HFKLYDOHQW
1,5 m
-1
.
/CMN?G?IJNC=?;@I=;F?@ILG;N?>CH>IOF?HNCF?
Dac locarul-imagino )
2
al primoi lontilo coinciJo cu locarul-olioct )l`
1
al coloi Jo a
Joua lontilo taJic G I
2
+ -Il
1
), sistomul so numosto WHOHVFRSLF sau DIRFDO, .
Sistomolo alocalo ttoloscopico) sunt sistomo contrato, nct un lascicul Jo razo paralolo
rmno paralol Jup strlatoroa sistomului, l.
Jou lontilo convorgonto, la caro locarul imagino al unoia coinciJo cu locarul olioct al
coloilalto, lormoaz imagino rsturnat,
o lontil convorgont si o lontil Jivorgont, la caro locarolo imagino Jin Jroapta

liocroi lontilo coinciJ, lormoaz imagino Jroapt si mai mic n raport cu olioctul,
o lontil Jivorgont si o lontil convorgont, la caro locarolo olioct Jin stnga liocroi
lontilo coinciJ, lormoaz imagino linal Jroapt si mai maro n raport cu olioctul.
O lontil poato li convorgont Jac so all ntr-un moJiu n caro inJicolo Jo rolractio
rolativ Q > 1, Jar poato Jovoni Jivorgont, Jac so all ntr-un moJiu cu Q < 1.
lmaginilo lormato prin lontilo prozint imporloctiuni numito aloratii tirizatii marginalo,
Jolormri). Orico alatoro Jo la stigmatism so numosto aloratio optic. Aloratia cromatic
so proJuco Jatorit lonomonului Jo Jisporsio a luminii prin sticla lontilolor si imaginilo
apar cu marginilo colorato. locarul razolor violoto so lormoaz mai aproapo Jo lontila
D
E
convorgont Joct locarul razolor rosii, . Po un ocran asozat porponJicular po axa
optic principal, n locarul raJiatiilor rosii apar irizatii marginalo violoto, iar Jac ocranul
osto asozat n locarul raJiatiilor violoto, atunci irizatiilo marginalo sunt rosii. Aloratiilo
cromatico so roJuc prin alipiroa lontilolor convorgonto si Jivorgonto, . Aloratia Jo
sloricitato so proJuco cnJ imaginilo sunt lormato Jin lasciculo paraxialo largi Jo lumin,
. Ea osto mai pronuntat Jac razolo Jo lumin intr n lontil prin punctolo mai Joprtato
Jo axa optic principal. Prin Jialragmaroa lasciculolor Jo lumin, acoast aloratio osto
atonuat. Astigmatismul osto aloratia goomotric proJus Jo lasciculolo nclinato lat Jo
axa optic principal, caro provin Jo la surso punctilormo Joprtato Jo axa optic, .
Punctolo imaginii unui olioct JopinJ Jo grosimoa lontiloi n zona prin caro troc razolo Jo
lumin, ?
/CMN?G?>?F?HNCF?yCI<C?=N?PCLNO;F?
n sistomolo optico lormato Jin lontilo coaxialo, olioctul liniar $% lormoaz imaginoa
$l%l n prima lontil convorgont /
&
, la Jistanta [
2
lat Jo prima lontil. lmaginoa $l%l
proJus Jo prima lontil a sistomului Jovino olioct pontru a Joua lontil, plasat la Jistanta
[l
1
lat Jo acoasta. Dac Jistanta Jintro lontilo osto ', atunci ' + [l
1
[
2
.

),=,&
z
virtual, Jac olioctul virtual $l%l osto situat n Jroapta lontiloi Jivorgonto /l
G
Jincolo
Jo planul oi local, caro troco prin locarul )l
1
, a,
;
Dac coa Jo-a Joua lontil osto convorgont, /l
&
, imaginoa $n%n lormat, situat ntro
acoast lontil si planul oi local, osto mai mic Joct olioctul virtual $l%l, .
;
Dac coa Jo-a Joua lontil osto Jivorgont, /l
G
, imaginoa linal $n%n osto:
z
roal, Jac olioctul virtual $l%l osto situat n Jroapta lontiloi Jivorgonto /l
G
ntro
acoasta si planul oi local, caro troco prin locarul )l
1
, l.
a
l
Dac imaginoa $l%l toltinut prin prima lontil), roal sau virtual, so lormoaz n lata
coloi Jo-a Joua lontilo, convorgont sau Jivorgont, Jovino olioct pontru coa Jo-a Joua
lontil, lormoaz o imagino, caro poato Jovoni olioct pontru a troia lontil sau oglinJ
s.a.m.J.
JFC=;CC
ntr-o oglinJ concav cu raza 5 -50 cm so all o policul sultiro Jo ap cu
inJicolo Jo rolractio Q 1,33. Dac olioctul osto situat la Jistant maro t-[
1
), unJo
so lormoaz imaginoa n acost sistom optic caro osto o oglinJ ochivalont?
5H]ROYDUH Iumina strlato Jus-ntors lontila Jo ap ca s so rollocto n oglinJ.
onvorgonta si stomul ui Jovi no: &
VLVW
&
RJ
+ 2&
OHQW
> 0, Jooaroco 5 < 0
( )
0
1
1
>
|
.
|
\
|
=
5
Q &
OHQW
si 0
2 1
> = =
5 I
&
RJ
RJ
. Oltinom &
VLVW
5, 31 m
-1
,
m 19 , 0
1 1 1
'
2
'
2
~ = =
+
VLVW
VLVW
&
[ &
[
.
O lontil convorgont, /
F
, cu Jistanta local I
1
20 cm si o lontil Jivorgont, /l
G
,
sunt asozato coaxial la Jistanta G 20 cm una lat Jo coalalt. Sistomul optic lormoaz
imaginoa linal a unui olioct Jo nltimo \
1
50 cm, allat n pozitia cu alscisa [
1
-15 cm,
aJic la t-[
1
) 15 cm n lata primoi lontilo, n acolasi plan cu olioctul. alculoaz mririlo
liniaro si I
2
.
5H]ROYDUH lmaginoa Jat Jo prima lontil so gsosto la cm 60
1 1
1 1
2
=
+
=
I [
I [
[ lat Jo
prima lontil, Jo acooasi parto cu olioctul, liinJ virtual, Jroapt, cu 4
1
2
1
= = |
[
[
. lat Jo /l
G
,
Jistanta olioct osto [l
1
[
2
- G -80 cm, iar pozitia imaginii la [l
2
-t-[
1
+ G) -35 cm lat
Jo /l
G
. Din lormula lontiloi: cm 22 , 62
` `
` ` 1
`
1
`
1
2 1
2 1
2
2 1 2
=
= =
[ [
[ [
I
I [ [
, 44 , 0
`
`
1
2
2
= = |
[
[
,
iar b b
1
b
2
1,5. lmaginoa linal osto virtual, mrit si Jroapt lat Jo olioct.
O lontil convorgont tI
2
20 cm) si una Jivorgont tIl
2
-10 cm) sunt asozato
coaxial la Jistanta G 20 cm una lat Jo alta. n stnga lontiloi convorgonto, la Jistanta
t-[
1
) 60 cm so all un olioct cu nltimoa \ 5 cm. UnJo so lormoaz imaginoa linal?
5H]ROYDUH lmaginoa olioctului n prima lontil so lormoaz la Jistanta [
2
lat Jo
acoasta: cm 30
2 1
2 1
2
=
+
=
I [
I [
[ , n Jroapta oi. Acoast imagino Jovino olioct pontru a
Joua lontil, plasat la: [l
1
[
2
- G 10 cm, aJic osto olioct virtual n locarul coloi Jo a
Joua lontilo. Pozult: [l
2
.
),=,&
!
!
!
!
Un lascicul ngust Jo lumin cu Jiamotrul G, omis Jo o surs nJoprtat, osto rolloctat po o
oglinJ plan la 45
si apoi ntlnosto la inciJont normal o lontil Jivorgont cu Jistanta local I

[
.
n spatolo oi, po un ocran plasat la Jistanta O, so lormoaz o pat circular luminoas cu Jiamotrul
' 2G tunJo G osto Jiamotrul lasciculului prin lontil). So coro I
[
.
.
2 2
tg , 0
1 1 1
2
2
O I
O I
'
I
G
I [
I [
[
[ [
GLYHUJHQW
GLYHUJHQW
=
+
= = o < = =
n lata unoi lontilo convorgonto cu I 40 cm so all o surs punctilorm sau lililorm asozat
transvorsal la [
1
-80 cm. lmaginoa linal so poato oltino n acolasi punct, rospoctiv n acolasi plan
cu olioctul, Jac Jistanta lontiloi lat Jo oglinJa plan, porponJicular po axa optic principal osto
ogal cu [
2
?
cm. 80
1 1 1
1
1
2
1 2
=
+
= =
I [
I [
[
I [ [
Dac oglinJa so asoaz la Jistanta G [
2
, atunci
imaginoa n lontil so lormoaz po oglinJ, iar oglinJa rolloct lumina spro lontil si, n linal,
imaginoa so lormoaz n acolasi loc cu olioctul.
Iiposto o oglinJ plan Jo o lontil convorgont. Doplasoaz o surs luminoas lililorm pn
cnJ imaginoa osto localizat n acolasi plan cu sursa. Vsoar Jistanta local Jintro lontil si surs!
!RJ?LCG?HN?J?HNLO;=;M
Ochii unui miop vJ clar olioctolo allato la Jistanto ntro 10 cm si 1 m, aJic au
punctum romotum tP.P.) la Jistanta '
PD[
1 m si punctum proximum tP.P.) la Jistanta
G
PLQ
10 cm. S calculm convorgonta lontilolor ocholarilor plasato la Jistanta O 2 cm Jo
contrul optic al ochilor, pontru a voJoa normal la Joprtaro. UnJo so lormoaz imaginilo
corpurilor, lat Jo ocholari?
5H]ROYDUH Iontilolo lolosito pontru coroctaroa miopioi sunt Jivorgonto, cu Jistanta local
aloas astlol nct olioctolo allato la Jistanto loarto mari ttoorotic, [
1
-) s lormozo
imagini virtualo plasato la Jistanta maxim Jo voJoro clar n P.P. Din lormula lontilolor
oltinom [
2
I. Pozult t-I ) '
PD[
- O -0,98 m, Joci convorgonta & 1I -1,02 Jioptrii.
Dioptria so notoaz si cu simlolul d.
Punctum proximum aro alscisa [l
2P
-tG
PLQ
- O) -8 cm lat Jo lontilo. lmaginoa
unui olioct allat n acost punct so lormoaz la cm , 8
`
`
`
2
2
1
=
=
3
3
[ I
[ I
[ lat Jo lontilo,
Joci lat Jo ochi imaginoa so lormoaz la o Jistant Jo 10, cm. Dac miopul lolososto
lontilo Jo contact, atunci consiJorm O 0.
Un om n vrst poato s citoasc ziarul Jac l tino la Jistanta G
PLQ
-[
1
50 cm.
o convorgont au lontilolo ocholarilor pontru a voJoa clar la Jistanta d
0
25 cm, ca li
ochiul normal?
5H]ROYDUH rostoroa convorgontoi ochiului normal roalizat prin acomoJaro osto
1 -
0
m 4
1
=
o
= A
Q
& , iar la ochiul prozlit a Jovonit n acost caz
1 -
min
m 2
1
=
o
= A
S
& .
Doloctul Jo voJoro so corijoaz cu lontilo convorgonto: &
OHQWLOH
D&
Q
- D&
S
2 m
-1
.
+=BCOF2?>?L?;=LIG;NC=
4mta|es|e(t' Ochiul osto un rocoptor
complox caro translorm imaginilo lormato
po rotin n sonzatii vizualo. a sistom optic,
osto lormat Jin moJii l o transparonto
tumoaroa apoas, cristalinul si umoaroa
sticloas) Jin glolul ocular, caro osto protojat
Jo o momlran tsclorotic), transparont
Joar n zona Jin lat tcornoo). Iumina
ptrunJo prin pupila Jin irisul pigmontat,
caro si roJuco Jiamotrul la iluminaro intons,
pontru a protoja rotina, . lmaginilo Jo po
rotin sunt rsturnato. Potina osto o
momlran sultiro caro contino conurilo
tcolulo caro porcop lumina intons si proJuc
sonzatii JoponJonto Jo culori) si
lastonasolo tcolulo caro porcop lumina
slal, incapalilo Jo a Jistingo alto culori n
alar Jo vorJo si allastru). Ochiul osto mai
sonsilil ziua la culoaroa vorJo-gllui
tl 555 nm), iar n amurg osto mai sonsilil
la culoaroa vorJo-allastru tl` 500 nm).
ristalinul tlontil liconvox nosimotric) si moJilic convorgonta sul actiunoa muschilor

ciliari pontru a lorma imaginoa po rotin, la Jistanta [
2
15-1 mm. Ochiul normal aro
locarul po rotin, nct olioctolo situato ctro inlinit tpractic, la Jistanto mai mari Jo 6 m)
lormoaz imaginilo po rotin lr olort Jo acomoJaro tmuschii ciliari, liinJ rolaxati, nu so
moJilic convorgonta cristalinului, caro so comport ca o lontil sultiro). nJ privim
olioctolo plasato la Jistanta minim Jo voJoro clar, Jistinct td
0
25 cm pontru ochiul
normal), imaginoa so lormoaz po rotin cu olort Jo acomoJaro tcristalinul so lomloaz
sul actiunoa muschilor ciliari), Jar lr sonzatio Jo olosoal, .
Hert| s s|tt ristalinul poato s si moJilico curlura si Jistanta local atunci cnJ sunt
privito oliocto rolativ apropiato Jo punctum proximum. DoplasnJ priviroa Jo la punctum
romotum tP.P.) la punctum proximum tP.P.), convorgonta cristalinului crosto pn la o
valoaro maxim, Jooaroco Jistanta sa local so micsoroaz corospunztor Jo la o valoaro
),=,&
maxim la o valoaro minim. Putoroa Jo acomoJaro a ochiului osto normal Jac aro
valoaroa D& 4 Jioptrii, corospunztoaro limitoi Jo voJoro Jistinct timagino clar).
Ochiul cu Jolocto Jo voJoro lormoaz imagini noclaro po rotin. Ochiul miop nu
voJo clar olioctolo nJoprtato, osto mai alungit si cristalinul concontroaz razolo Jo
lumin provonito Jinspro P.P. n locarul situat n lata rotinoi si nu po rotin, . Ochiul
miop aro att punctum romotum, ct si punctum proximum mai apropiato Joct col
normal si nu poato voJoa olioctolo allato mai Joparto Jo punctum romotum. Sistomul
ochi-ocholari actionoaz ca un ochi cu convorgont normal. Doloctul so coroctoaz cu
lontilo Jivorgonto, comanJato astlol nct locarul lor )
2
tvirtual) s so allo n punctum
romotum al ochiului miop. Iontilolo Jivorgonto alo ocholarilor mprstio razolo Jo lumin
astlol nct imaginoa so lormoaz clar po rotin.
Ochiul hipormotrop osto mai turtit Joct ochiul normal si voJo olioctolo nJoprtato
numai cu olort Jo acomoJaro, iar po colo apropiato nu lo voJo clar. ristalinul ochiului
hipormotrop nu rolract suliciont razolo Jo lumin paralolo, nct locarul s lio po rotin,
ci acosta osto situat n spatolo oi, . ristalinul ochiului prozlit si piorJo capacitatoa Jo
acomoJaro tJo a-si schimla curlura), nct imaginilo corpurilor apropiato so lormoaz n
spatolo rotinoi si n acost caz. Iontilolo convorgonto ajut cristalinul s localizozo razolo
Jo lumin po rotin, proJucnJ o concontraro nainto Jo ptrunJoroa lor n cristalin,
mrinJ convorgonta sistomului lontil-cristalin pontru a lorma imagini claro po rotin.
2?>?L?;=LIG;NC=
To-a lascinat si po tino logtia nuantolor cromatico olorito Jo orga Jo lumini Jin
Jiscotoci? Elo so oltin Jin lumina all cu ajutorul liltrolor colorato. Toato culorilo porcoputo
pot li rozultatul comlinatiilor a troi culori numito primaro: rosu, vorJo si allastru, la caro
sunt sonsililo troi tipuri Jo conuri, caro contin pigmonti co alsorl Jomonii spoctralo
Jilorito.
Sonzatia Jo culoaro ia nastoro n urma actiunii raJiatiilor oloctromagnotico asupra conurilor
Jin rotina ochiului. Nuanta Jo culoaro JopinJo Jo lungimoa Jo unJ a raJiatiilor. Ochiul
uman transmito croiorului somnalo liooloctrico caro JopinJ Jo onorgia raJiatiilor
D E
D E
oloctromagnotico si Jo lungimilo Jo unJ alo acostora. Spoctrul culorilor Jin Jomoniul
vizilil so Jolinosto prin intorvalolo lungimilor Jo unJ l: rosu t00-630 nm), oranj
t630-595 nm), gallon t595-560 nm), vorJo t560-500 nm), allastru t500-450 nm) si inJi-
go-violot t450-400 nm).
ulorilo au calitatoa Jo a proJuco n croior roactii cu inlluonto pozitivo sau nogativo
asupra comportamontului sau psihicului. ulorilo Jin moJiul amliant sau alo tinutoi
vostimontaro pot inlluonta ranJamontul muncii talo? ulorilo allastru, violot si vorJo sunt
numito roci`. omlinatiilo contrastanto tnogru po all sau all po allastru) concontroaz
priviroa. VorJolo Jin natur aro oloct oJihnitor. Allastrul

mrii ti roJ ncroJoroa n lortolo talo?
VoJoroa cromatic JopinJo Jo inJiviJ. orpurilo Jovin
surso Jo lumin pontru ochiul uman lr Jolocto Jo voJoro
Jac rolloct sau raJiaz unJo oloctromagnotico cu lungimi
Jo unJ cuprinso ntro l
YLROHW
400 nm si l
URX
00 nm.
Un corp iluminat aparo all ochiului uman Jac rolloct
sau transmito Jup rolractio aproapo intogral toato raJiatiilo
spoctrului vizilil si aparo nogru Jac alsoarlo intogral
toato acosto raJiatii, . orpurilo cu supraloto nchiso la
culoaro oxpuso la lumina Soarolui so nclzosc col mai
mult, Jooaroco alsorl mai mult lumin Joct rolloct.
ulorilo spoctralo sunt asozato po Jiscul lui Novton astlol
nct, la rotatia rapiJ a acostuia, aparo all Jac rolloct n
proconto ogalo raJiatiilo rosii, vorzi si allastro, . Discul
aparo conusiu-gri Jac rolloct unilorm o parto Jin spoctrul
luminii allo si alsoarlo o alt parto. Un corp aparo rosu
Jac Jin lumina all alsoarlo raJiatiilo vorzi si allastro si
rolloct Jiluz Joar raJiatiilo rosii. Un corp poato s no
par colorat Jilorit Jac osto iluminat cu raJiatii Jilorito
Jo colo po caro lo poato rollocta: o rosio aparo noagr n
lumin vorJo, .
Din amostocul n Jilorito proportii a culorilor primaro
trosu, vorJo si allastru), rozult orico alt culoaro, Jar Jin
amostocul a Jou culori primaro nu poato li oltinut a
troia culoaro primar. Din amostocul color troi culori Jo
intonsitti aproximativ ogalo, ochiul porcopo lumin all.
Sonsililitatoa maxim a conurilor rotinoi ochiului uman
osto pontru culorilo: P - rosu tl
5
660 nm), V - vorJo-
gllui tl
9
550 nm) si A - allastru-inJigo tl
$
440 nm),
a.
),=,&
Dac privosti imaginilo Jo po ocranul tolovizorului printr o lup, voi voJoa siruri vorticalo
colorato trosii, vorzi si allastro), caro si moJilic morou strluciroa, l. lmaginilo colorato
sunt rozultatul unui amostoc aJitiv.
Po intoriorul ocranolor tolovizoarolor si monitoarolor au lost Jopuso troi sulstanto
lluorosconto, n siruri vorticalo, grupato cto troi po arii mici tnumito pixoli). nJ sunt
ciocnito Jo troi lasciculo Jo oloctroni tlaloiato vortical Jo zoci Jo ori po socunJ), omit
lumin rosio, vorJo si allastr. Nuantolo Jo culori sunt gonorato Jo variatia intonsittii
lasciculolor.
Amostocul aJitiv al culorilor primaro poato li roalizat po un ocran Jiluzant cu ajutorul
a troi proioctoaro cu liltro colorato sau cu programul orol po calculator, . Iumina
rolloctat Jo ocranul iluminat sau lumina transmis prin liltro roprozint raJiatiilo
noalsorlito Jin lumina all a sursolor luminoaso. Ecranul aparo rosu Jac osto luminat
numai cu raJiatio rosio si gallon Jac osto luminat n culorilo complomontaro rosu si
vorJo. Pozult c ochiul nu Jiscorno Jou sau mai multo raJiatii Jo culori Jilorito caro
ajung simultan po rotin, ci o alt culoaro. Dou culori sunt complomontaro Jac
D E
A-allastru
-cyan
V-vorJo
G-gallon
V-magonta
P-rosu
Posio
VorJo
Allastr
D
E

amostocato aJitiv, n anumito proportii, Jau lumin all.
ulorilo complomontaro corospunztoaro amostocurilor
aJitivo Jintro Jou culori primaro sunt: culoaroa rosio -
P, complomontara culorii cyan - , oltinut Jin allastru
- A si vorJo - V, culoaroa vorJo-V, complomontara culorii
rosu purpuriu numit magonta - V, oltinut Jin rosu - P
si al lastru - A, cul oaroa al lastru-i nJi go - A,
complomontara culorii gallon, oltinut Jin rosu - P si
vorJo - V. liltrolo alsorl culorilo complomontaro: liltrul
gallon alsoarlo lumina allastr, liltrul cyan alsoarlo
lumina rosio si liltrul magonta alsoarlo lumina vorJo. So
oltin culori primaro Jin amostocuri sulstractivo cu Jou
liltro intorpuso n caloa luminii allo: vorJo-V cu liltro cyan
si gallon, rosu-P cu liltro gallon si magonta, allastru - A,
cu liltro cyan si magonta, . Noi voJom culorilo
corospunztoaro raJiatiilor rolloctato sau transmiso prin
rolractio n urma alsorltioi anumitor raJiatii Jo ctro
pigmont
cyan
pigmont
gallon
pigmont
magonta
vorJo rosu
nogru
allastru
culori
primaro
corpuri. Dac n cazul amostocului aJitiv a Jou raJiatii Jo culori Jilorito, sosito simultan
la ochi, voJom o a troia culoaro, n cazul amostocului sulstractiv al culorilor, la ochi
sososc culorilo aJovrato alo raJiatiilor, liltrato Jin lumina all.
Amostocul sulstractiv Jo culori so roalizoaz si prin alsorltia unor raJiatii Jin spoctrul
luminii allo Jo ctro sulstantolo colorato cu un amostoc al pigmontilor: gallon, cyan si
magonta, . nJ lumina all caJo po corpurilo rolloctanto sau po liltrolo cu pigmontul
cyan, raJiatiilo allastro si vorzi sunt partial rolloctato si partial transmiso, iar colo rosii,
oranj si gallono sunt alsorlito intogral. orpurilo si liltrolo cu pigmontul gallon rolloct
partial si, rospoctiv, transmit partial raJiatiilo rosii si vorzi, Jar lo alsorl intogral po colo
allastro. Dac oxist amlii pigmonti amostocati, cyan si gallon, atunci sunt alsorlito
toato raJiatiilo, cu oxcoptia raJiatiilor vorzi. Suma cooliciontilor sulunitari Jo rolloxio a
U
,
Jo transmisio a
W
si Jo alsorltio a
D
osto ogal cu unitatoa,
Jooaroco onorgia total a raJiatiilor so consorv
ta
U
a
W
a
D
100/).
lluziilo optico no arat cum intorprotoaz croiorul
imaginilo, comparnJu-lo cu colo Joja cunoscuto, . aro
Jintro colo Jou corcuri contralo osto mai maro? Triunghiul
aro o lorm imposilil, Jar croiorul ncoarc s gsoasc
o ligur triJimonsional. Ultima imagino poato roprozonta
o vaz sau Jou chipuri.
"INIG?NLC?
4mta|es|e(t' Propagaroa luminii Jo la o surs la un rocoptor osto nsotit Jo un translor
Jo onorgio. Iumina caro ajungo po rotina ochiului proJuco sonzatia Jo lumin. Sonzatia
Jo lumin JopinJo Jo onorgia caro ajungo n unitatoa Jo timp po olomontolo lotosonsililo
alo rotinoi si Jo lrocvonta raJiatiilor luminoaso. Ochiul nu osto la lol Jo sonsilil la toato
lrocvontolo sau lungimilo Jo unJ alo acostor raJiatii.
Hert| s s|tt )RWRPHWULD so ocup cu msuraroa mrimilor caractoristico raJiatiilor
luminoaso. Dac lolosim ochiul ca rocoptor, atunci msurrilo lotomotrico sunt sulioctivo,
iar Jac lolosim rocoptoarolo Jo raJiatii alo instrumontolor Jo msuraro, atunci msurrilo
sunt olioctivo.
0ULPLOH HQHUJHWLFH caractorizoaz raJiatiilo n lunctio Jo onorgia translorat
rocoptorului instrumontului Jo msuraro tsonsilil si la raJiatiilo Jin Jomoniilo ultraviolot
si inlrarosu). Simlolurilo mrimilor onorgotico vor li nsotito Jo inJicolo o`.
0ULPLOH IRWRPHWULFH caractorizoaz raJiatiilo luminoaso tcu alto unitti Jo msur)
n lunctio Jo sonsililitatoa spoctral a ochiului uman.
Vom consiJora cazul iJoal al sursolor punctilormo Jo raJiatii si al moJiilor transparonto,
omogono, izotropo. Sursolo Jo raJiatii pot li consiJorato punctilormo Jac Jimonsiunilo
lor sunt noglijalilo n raport cu Jistanta pn la rocoptor. ntr-un moJiu transparont si
izotrop so noglijoaz alsorltia luminii, caro so propag iJontic n orico Jiroctio. onsiJorm
un con Jocupat Jintr-o slor Jo raz U, . Unghiul soliJ al conului luminos, cu vrlul 6 n
sursa punctilorm Jo raJiatii consiJorat, so Jolinosto prin raportul Jintro aria D$ a
calotoi slorico si ptratul razoi sloroi corospunztoaro:
2
U
$
'
':
. Unitatoa Jo msur a
unghiului soliJ osto storaJianul tsr), caro roprozint unghiul soliJ cu vrlul n contrul
unoi sloro caro Jolimitoaz po supralata acostoia o supralat D$ U
2
. Pontru unghiuri mici
so poato aproxima aria calotoi cu aria corcului Jo laz.
onsiJorm unghiul soliJ DW caro Jolimitoaz supralata circular Jo ario D$l, a croi
normal laco unghiul L cu raza 6&, axa conului . Aria D$ a supralotoi normalo osto:
D$ D$l cosL. Oltinom: L
U
$
U
$
cos
`
2 2
'
'
':
.
)LCGCyCOHCNC
D HQHUJHWLFH
lluxul Jo onorgio raJiant F

H
so Jolinosto prin onorgia raJiant D:
H
translorat n
unitatoa Jo timp printr-o supralat:
W
:
H
H
'
'
)
,
> @
W 1
s 1
J 1
S.l.
)
H
.
lntonsitatoa onorgotic ,
H
a unoi surso punctilormo Jo lumin so Jolinosto prin
lluxul Jo onorgio raJiant omis n unitatoa Jo unghi soliJ:
':
')
H
H
,
,
> @
> @
> @
1sr
W 1
':
')
H
H
, .
lluminaroa onorgotic (
H
a unoi supraloto so Jolinosto prin lluxul Jo onorgio raJiant
po unitatoa Jo supralat:
$
(
H
H
'
')
,
> @
.
m 1
W 1
2
'
')
$
(
H
H
onsiJorm iluminaroa unoi supraloto cu o surs plasat la Jistant maro, la
inciJont aproapo normal trazolo Jo lumin so propag aproximativ Jo-a lungul normaloi
po acoa supralat). Pozult:
2
U
,
$
,
$
(
H
H
'
':
'
')
, unJo
2
U
$
'
':
. Dac lasciculul ngust
Jin unghiul soliJ DW vino sul un unghi L
`
lat Jo normala la supralata Jo ario D$l, atunci
proioctm acoast ario po planul normal po axa conului si oltinom: L
U
,
$
(
H
H
cos
`
2
'
')
,
Jooaroco
2
cos `
U
L $
, ,
H H H
'
': ')
,
2 2
cos `
U
L $
U
$
'
'
':
.
E IRWRPHWULFH
lluxul luminos F caractorizoaz porcoporoa luminii sursolor Jo ctro ochi. Dooaroco

ochiul normal osto col mai sonsilil la raJiatia vorJo-gllui cu lungimoa Jo unJ l
0
555
nm, sonzatiilo luminoaso proJuso Jo iluminrilo a Jou supraloto, cu raJiatii Jilorito l si
l
0
, Jovin acoloasi prin mriroa lluxului Jo onorgio al raJiatioi cu lungimoa Jo unJ l
+<M
+<M
sonsililitato spoctral rolativ a ochiului,
osto roprozontat n ligura . Sonsililitatoa
spoctral rolativ a ochiului,
O
O
O
)
)
,
,
0
H
H
9
,
osto numoric ogal cu raportul Jintro lluxul
Jo onorgio raJiant
0
,
O
)
H
, cu lungimoa Jo
unJ l
0
tla caro aparo coa mai putornic
sonzatio Jiurn Jo lumin), si lluxul Jo
onorgio raJiant F
H
O
, cu lungimoa Jo unJ
l, caro proJuco acooasi sonzatio vizual
tochiul porcopo colo Jou jumtti alo
pn la valoaroa F
H
O
, mai maro Joct
0
,
O
)
H
al raJiatioi l
0
. Paportul
O
O
O
)
)
,
,
0
H
H
9
, numit
),=,&
unoi supraloto allo, iluminato simultan cu colo Jou
raJiatii monocromatico, la lol Jo luminoaso). n
porcoptia culorilor Jo ctro ochiul omonosc pot aproa
anomalii. u ct ochiul Jovino mai putin sonsilil
spro oxtromittilo spoctrului tl
URX
si l
YLROHW
), osto
nocosar un llux Jo onorgio raJiant mai maro, Joci
9
O
0. Exist oamoni caro nu vJ anumito culori
tJaltonistii nu sosizoaz raJiatia rosio). Nou-nscutii
vJ lino jucriilo gallono si vorzi.
ScnsIbIIItatca spcctraI rcIatIv dIurn

l ll ll () 9
O OO OO
4000, 000 410
-3
4400, 6800 210
-2
4600, 6600 610
-2
4900, 6400 210
-1
5100, 6100 510
-1
5300, 5800 8,610
-1
5500 1
lluxul raJiatioi inciJonto so rogsosto ca suma lluxurilor raJiatiilor rolloctato, rolractato
po supralata Jintro straturilo somitransparonto si alsorlito n acostoa. Iungimilo Jo unJ
alo raJiatiilor omiso Jo un corp JopinJ Jo tomporatura acostuia, . nJ corpurilo soliJo
Jovin incanJosconto tau tomporaturi caro ating ctova mii Jo graJo), Jominanta Jo culoaro
troco Jo la rosu la gallon si apoi la ntrog spoctrul continuu Jin Jomoniul vizilil.
lluxul luminos monocromatic so Jolinosto prin rolatia F K9

O
)
H
O
, unJo
K 65 lmW si |F}
S.l.
1 lm tlumon).
lntonsitatoa luminoas , a unoi surso punctilormo Jo lumin so Jolinosto prin raportul
lluminaroa ( a unoi supraloto so Jolinosto prin lluxul

luminos Jistriluit unilorm po unitatoa Jo supralat:
Jintro lluxul luminos omis si unghiul soliJ n jurul Jiroctioi consiJorato:

':
')
, , |,}
S.l.
1 cJ
tcanJola osto unitato lunJamontal n S.l. ).
anJola osto intonsitatoa luminoas, po o Jiroctio Jat, a unoi surso caro omito o
raJiatio monocromatic cu lrocvonta n
0
5,410
14
Hz tl
0
555 nm) si a croi intonsitato
onorgotic, po acoa Jiroctio, osto
sr
W
65
1
.
Pozult c un lumon roprozint lluxul luminos omis Jo o surs cu intonsitatoa luminoas
, 1 cJ ntr-un unghi soliJ DW 1 sr, Joci 1 lm 1 cJ1 sr.
$
(
'
')
,
> @
lx 1
m 1
lm 1
2

( tlux). So poato msura cu un
luxmotru Jigital, . Acosta osto un lotomotru lazat po
variatia conJuctivittii unui somiconJuctor sul actiunoa
luminii si aJaptat pontru Jotorminaroa Jiroct a iluminrilor
si otalonat n lucsi tlotoJotoctorul troluio s ail
sonsililitatoa spoctral a ochiului).
%HMNLOG?HN?yC;J;L;N?IJNC=?
a
4mta|es|e(t' lnstrumontolo optico sunt sistomo optico
caro lormoaz tcu ajutorul lontilolor, Jialragmolor si
oglinzilor) imagini mrito caro pormit olsorvaroa unor
Jotalii alo olioctolor. lmaginilo roalo so pot oltino po un
ocran sau po o policul lotosonsilil, iar colo virtualo so
olsorv Jiroct cu ochiul, .
Hert| s s|tt $SDUDWHOH GH SURLHFLH a lilmolor,
Jiapozitivolor, loliilor transparonto sau lotograliilor Jau imagini roalo si mrito po un
ocran. Dispozitivul Jo iluminaro aro sursa luminoas asozat n locarul oglinzii, comun cu
locarul sistomului Jo lontilo plan convoxo aJiaconto, numit conJonsor, . onJonsorul
asigur iluminaroa unilorm a olioctului a crui imagino, lormat Jo olioctiv, aparo mrit
si rsturnat po ocran. Olioctivul osto lormat Jin mai multo lontilo, pontru a roJuco
aloratiilo optico. Proioctia opiscopic so oltino Jin rolloxia luminii po lotogralii.
$SDUDWHOH GH QUHJLVWUDUH a imaginilor po lilm lotosonsilil sau po lanJ magnotic
primosc lumina Jo la oliocto n intoriorul unor camoro olscuro. Pontru oltinoroa unor
imagini claro alo olioctolor plasato la Jilorito Jistanto, oporatorul caro privosto olioctolo
printr-un vizor rogloaz olioctivul si Jialragma toriliciu Jo JoschiJoro varialil). Olioctivolo
Film
Obiect
Obiectiv
Diafragm
ci noscopi c caro roproJuco i magi noa oli octol or

nrogistrato). Poglajolo pot li automato.
$SDUDWXOGHIRWRJUDILDWpormito lixaroa imaginilor roalo
po lilmo lotosonsililo. Olioctivul osto un sistom optic
convorgont caro lormoaz imagini roalo claro, n planul
lilmului, Jup punoroa la punct prin: Joplasaroa
olioctivului n lungul axoi principalo, moJilicaroa
Jialragmoi corolat cu timpul Jo oxpunoro si analiza
ncaJrrii prin vizor tinJoponJont sau prin olioctiv), .
Aparatolo automato lac singuro acosto oporatii.
l
so caractorizoaz prin invorsul JoschiJorii rolativo
I '
1
1
, unJo I osto Jistanta local
a olioctivului si ' - Jiamotrul al Jialragmoi roglalilo t1 1,4, 2, 2,8, 4, 5,6, 8, 11, 16, 22
roprozint valorilo notato po inolul Jo roglaro al Jialragmoi). Ia camorolo moJorno Jo
luat voJori tviJoo Jigitalo), imaginilo optico so translorm n imagini oloctrico alo
potontialolor microlotocolulolor, caro so coJilic Jigital si so transmit la rocoptor ttul
),=,&
/XSD osto un sistom optic, lormat Jin
una sau mai multo lontilo, caro J imagini
virtualo, mrito si Jropto alo olioctolor
situato ntro locar si lontil. Un olioct liniar,
Jo nltimo \
1
, asozat porponJicular po axa
optic principal a ochiului n SXQFWXP
SUR[LPXP tPP) la Jistanta Jo voJoro
Jistinct d
0
0,25 m tpontru ochiul
normal), osto vzut sul un unghi a lat Jo
axa ochiului:
G
D
1
1
tg
\
, . Dac olioctul
osto ti nut mai aproapo Jo ochi , n
apropioroa planului local al unoi lupo, punctolo Jo po olioct Jau la iosiroa Jin lontil un
lascicul paralol ctro ochi. ristalinul ochiului n staro rolaxat poato laco usor localizaroa
imaginii Jato Jo lup, Jovonit olioct virtual plasat ctro inlinit. Din lormula lontilolor,
1 1 2
1 1 1
I [ [

, rozult [
2
- cnJ -[
1
-I
1
, aJic imaginoa osto vzut lr olort Jo
acomoJaro, . lmaginoa cu nltimoa \
2
osto vzut Jo ochi prin lup sul unghiul
I
\
[
\
1
2
2
2 2
tg
|
D | D , unJo I -I
1
> 0. Putoroa lupoi so Jolinosto prin raportul Jintro
moJulul Jiamotrului aparont al imaginii tg a
2
si nltimoa \
1
a
olioctului: ) m t
1
tg
1
1
2
|
D
&
I \
3 .
a

l
0LFURVFRSXORSWLF osto un sistom optic complox lolosit pontru vizualizaroa olioctolor
mici t,
1
0,5 mm), caro nu pot li vzuto cu ochiul lilor, a. Esto lormat Jin Jou sistomo
Jo lontilo convorgonto: olioctiv si ocular. Olioctivul lormoaz imagini, roalo si mrito, alo
olioctului 1 plasat n apropioroa planului su local, caro Jovin oliocto pontru ocular,
plasato n apropioroa planului local al acostuia. lmaginoa linal oltinut prin ocular osto
virtual, mrit, plasat ctro inlinit, ca n cazul lupoi, l. ristalinul ochiului localizoaz
po rotin razolo, aproximativ paralolo, omorgonto Jin ocular. Olsorvatorul Joplasoaz
tulul microscopului lat Jo olioct pn voJo clar imaginoa linal, lr olort Jo acomoJaro,
a proparatului stuJiat. Vicroscopul so caractorizoaz prin putoroa optic 1 tca si lupa) si
prin grosismontul traportul Jintro moJulolo Jiamotrului aparont al imaginii si Jiamotrului
aparont al olioctului privit cu ochiul lilor la Jistanta d
0
0,25 m):
0
0
1
1
0
1
2 1
2
0
1
1
`
`
` tg
tg
ul grosismont
`
`
tg , tg
G
G

G
D
D
D
G
D
1
J
~
J ,
,
J
J
,
,
c c c
,
Jooaroco
J
~
,
,
#
1
1
`
, unJo ~ - Jistanta Jintro locarul imagino, 1
2,
, al olioctivului si
locarul olioct 1
1,oc
al ocularului, iar 1 - putoroa opti c a mi croscopul ui
c c
J J
~
, J
,
,
1
` `
`
tg
1
1
1
2
|
D
.
/XQHWHOH si WHOHVFRDSHOH sunt instrumonto optico comploxo, lormato Jin sistomo
optico coaxialo. Sunt lolosito pontru olsorvaroa olioctolor corosti sau torostro loarto
nJoprtato. Pazolo Jo lumin, caro so propag Jo la un punct al olioctolor la olioctivul
unoi lunoto astronomico, sunt practic paralolo si lormoaz imaginoa n planul local al
lontiloi olioctiv, . Dimonsiunoa imaginii osto ,
1
,
2

1
1
1
J
tg a
1
J
a
1
. Ocularul
lunctionoaz ca o lup si aro Jistanta local J
oc
mult mai mic Joct J
ol
a olioctivului.
Dac ocularul so rogloaz ca o lup, astlol nct imaginoa lormat Jo olioctiv s lio
practic n planul local al ocularului, atunci punctolo imaginii trimit ctro ochiul caro privosto
rolaxat un lascicul paralol Jo lumin, caro osto rocoptionat ca si cnJ am privi ctro inlinit.
Grosismontul al lunotoi so Jolinosto astlol:
cuIa: :~c::
cuIa:
:~c::
1 J
J
J

D
D
1
2
tg
tg
, unJo ,
2
,
1
,
cuIa:
J
,
`
`
tg
1
2
D
,
:~c::
J
,
1
1
`
tg
D
,
cuIa:
cuIa:
1
J
1
.
),=,&
Ia lunota Jo tip Galiloi ocularul osto o lontil Jivorgont, . Iunotolo torostro, lolosito
pontru olsorvaroa olioctolor torostro, Jau imagini norsturnato, avnJ nc o lontil
coaxial convorgont, I, ntro olioctiv si ocular.
Toloscopul lolososto ca olioctiv o oglinJ sloric sau paralolic cu Jiamotrolo Jo
ctiva motri si ca ocular o lontil convorgont. Pontru olsorvaroa Jin latoral, unul Jin
tipurilo Jo toloscop aro o oglinJ plan, .
1RXWLSHQWUXFXULRL lotogralia Jigital roprozint o motoJ Jo a laco pozo lr a
lolosi un lilm lotogralic convontional. Un scanor nrogistroaz inlormatii vizualo po caro
lo translorm n coJuri numorico 0 si 1, coJuri co pot li citito` Jo calculator. O camor
Jigital poato capta o imagino color cu o rozolutio nalt, Jo ctova milioano Jo pixoli. Do
po majoritatoa camorolor Jigitalo so pot translora imagini pontru a li stocato Jiroct po
calculator, altolo au Jiscuri Jo momorio.
lotograliilo n lorma Jigital pot li loarto usor prolucrato prin intormoJiul calculatorului
si pot li trimiso la Jistanto mari prin intormoJiul o-mail-ului. Poglaroa automat a clarittii
so poato roaliza prin sistomul autolocus activ, caro const n omitoroa unor raJiatii inlrarosii.
Acosto unJo so rolloct po supralata olioctului lotograliat si so ntorc cu inlormatii pontru
microcomputorul Jin intoriorul aparatului Jo lotograliat, caro comanJ roglajul olioctivului
pontru claritatoa imaginii.
Aparatul POIAPOlD pormito oltinoroa unoi lotogralii n aproximativ un minut. Dup
oxpunoro, rololo prosoaro sparg capsulolo Jo matorial plastic ncrcato cu past rovolatoa-
ro-lixatoaro, punnJ n contact lanJa nogativ cu coa pozitiv si so oltino un unicat. Do
po nogativ so pot oltino ultorior copii pozitivo mrito.
3UREOHP Olioctivul si ocularul unui microscop au Jistantolo localo I
RE
1,6 cm si,
rospoctiv, I
RF
2,5 cm, iar Jistanta Jintro controlo lor optico osto G 22,1 cm. Punoroa la
punct osto practic pontru inlinit. alculoaz alscisa olioctului si putoroa microscopului.
5H]ROYDUH Punoroa la punct pontru inlinit implic lormaroa imaginii olioctului prin
olioctiv n locarul ocularului, . lat Jo olioctiv, imaginoa intormoJiar so lormoaz la
Jistanta [
2
G - I
RF
19,6 cm.
. m 450 , cm 4 , 1
1 1 1
1
1
1 2

RF RE
RF RE
RF RE RE
I I
I I G
I I
H
3 [
I [ [
lnlzrlzrzn(o lumn. 0tpozlvul Toung.

Rllz dtpozlvz nlzrlzrzn(olz"

4mta|es|e(t' lntorloronta osto lonomonul Jo

suprapunoro, ntr-o zon a unui moJiu, a Jou sau mai
multo unJo Jo acooasi lrocvont si acooasi natur. Stii c
unJolo proJuso po supralata unui lichiJ allat n ropaus,
Jo Jou corpuri caro ating porioJic acoa supralat, intorlor
constructiv n punctolo lranjolor Jo amplituJino maxim
si intorlor Jistructiv, n punctolo lranjolor Jo amplituJino
minim, .
Hert| s s|tt Optica onJulatorio Joscrio lonomonolo
n caro so manilost caractorul onJulatoriu al luminii:
intorloronta, Jilractia si polarizaroa.
UnJolo cooronto sunt acolo unJo caro au acooasi
lrocvont si pstroaz ntro olo o Jiloront Jo laz constant
n timp. Vom analiza LQWHUIHUHQD OXPLQLL n cazul
suprapunorii a Jou sau mai multo unJo cooronto ai cror
voctori
N
( tintonsitato a cmpului oloctric) sunt paraloli,
rozultnJ maximo si minimo alo intonsittii iluminrii, n
punctolo Jintr-o zon a unui moJiu optic. n acost caz,
amplituJinoa (l
0
a unJoi rozultanto si intonsitatoa
luminoas , ntr-un punct, Jolinit ca o mrimo proportio-
nal cu ptratul amplituJinii, sunt constanto n timp.
onlorm principiului lui Huygons, liocaro punct Jo
po lrontul Jo unJ momontan sau Jo po o supralat Jo
unJ poato li consiJorat surs socunJar Jo unJo slorico
socunJaro, iar lrontul Jo unJ, la un momont ultorior,
roprozint nlsurtoaroa lronturilor Jo unJ socunJaro,
. lrosnol a complotat acost principiu, consiJornJ c
unJolo socunJaro intorlor, rospoctiv sursolo Jo la caro
provin sunt cooronto, Jooaroco sunt n laz.
lntorloronta luminii allo proJuco lranjolo colorato
localizato po policulo tlulo Jo spun si Jo uloi, oxizi) sau
po lamo loarto sultiri tJo mic, siJol, matorialo plastico),
. Do co nu so oltino intorloront po un ocran cu Jou
surso Jistincto tJo oxomplu, Jou locuri)? No roamintim,
Jin clasa a lX-a, c omisia luminii osto rozultatul tranzitiilor
Jivorsilor atomi Jin stri instalilo, cu onorgio maro, n
stri cu onorgio mai mic. n urma acostor tranzitii, caro
Juroaz un timp t 10
-8
s, sunt omiso tronuri Jo unJ,
cu Jivorso lrocvonto. Numrul maro Jo atomi Jin sursolo
Jo lumin olisnuito sunt oxcitati aloatoriu tprin ciocniri
ntmpltoaro cu oloctronii accolorati sau prin agitatio
tormic), Jar si raJiaz aloatoriu unJo oloctromagnotico
),=,&
n toato Jiroctiilo, oscilatiilo intonsittii
N
(
a cmpului oloctric tcaro proJuco sonzatia Jo
lumin po rotin) liinJ oriontato haotic. ligura Jo intorloront proJus po un ocran Jo
raJiatiilo provonito Jo la Jou surso Jo lumin sau Jin Jou zono alo unoi surso Jo
lumin so schiml rapiJ si so olsorv o iluminaro moJio, Jooaroco ochiul aro o inortio
liziologic DW 0,1 s. Pozult c sursolo Jo lumin nu sunt cooronto.
'LVSR]LWLYXO OXL <RXQJ pormito oltinoroa unJolor cooronto prin Jivizaroa luminii
monocromatico Jo la o lant luminoas lililorm 6 ctro alto Jou lanto, 6
1
si 6
2
, lililormo
si paralolo ntro olo si cu lanta 6, . lantolo sunt porponJicularo po planul ligurii si
simotrico lat Jo axa porponJicular po ocran, caro troco prin 6. lanta 6 osto iluminat Jo
un lilamont liniar incanJoscont, printr-un liltru, sau Jo o surs monocromatic ttul cu
Joscrcri n vapori Jo soJiu sau JioJ lasor, Jo oxomplu).
Punctolo Jo po o supralat Jo unJ caro s-a propagat n lantolo 6
1
si 6
2
omit unJo
cooronto socunJaro (
L
(
0
sintwW -2pU
L
l), unJo L 1, 2. n punctul 3
N
Jo po ocran, unJa
rozultant aro amplituJinoa (l
0
2(
0
cospDUl). Diloronta Jo Jrum ntro unJolo caro
intorlor osto DU U
2
- U
1
. lntonsitatoa luminoas , n punctul 3
N
osto proportional cu
t(l
0
)
2
, vozi ultima aplicatio. ntro lantolo 6
1
si 6
2
osto o Jistant 2O < 1 mm. lranjolo
luminoaso si ntunocato nu sunt localizato si so pot voJoa po un ocran asozat la Jistanta
' 1 m - 3 m. Pn n punctul 3
N
Jo po ocran, allat la Jistanta \
N
Jo axa Jo simotrio,
unJolo cilinJrico caro provinJ Jin sursolo 6
1
si 6
2
parcurg Jistantolo U
1
si U
2
. Dooaroco
' >> 2O, sogmontul 6
1
1 osto practic porponJicular po U
1
si U
2
.
Pontru unghiuri a < 5 ntro axa Jo simotrio si U
N
tsogmontul caro unosto punctul 3
N
cu
S
S
1
S
2
osto:

2
1 2
O
'
N U
. Pozult c n punctolo Jo po ocran caro au orJonatolo
punctul moJian Jintro lantolo 6
1
si 6
2
), putom lolosi aproximatia: sin a tg a, Joci
'
\
O
U
N
'
2
.
onJitia Jo maxim corospunztoaro intorlorontoi constructivo tlranjo luminoaso po ocran)
osto:
2
2
O
O '
N N U tmultiplu ntrog Jo lungimi Jo unJ sau multiplu par Jo somiunJ`
2
O
). Pozult c n punctolo 3
N
Jo po ocran caro au orJonatolo
O
N'
O
N'
\
N
4
2
2
O
, unJo
N 0, 1, 2, 3,., so lormoaz maximo Jo orJin N.
n punctul contral 0 so lormoaz maximul contral luminos tN 0). lntorlranja
O
'
\ \ L
N N
2
1
O

roprozint Jistanta Jintro Jou maximo sau Jou minimo luminoaso

consocutivo. lntorlranja raJiatiilor allastro osto coa mai mic, iar a raJiatiilor rosii, coa mai
maro, . onJitia Jo minim pontru intorloront Jistructiv tlranjo ntunocato po ocran)

O
'
N \
N
4
1 2
O

so lormoaz minimo Jo orJin N, unJo N 0, 1, 2, 3,.
! !
lormulolo Jo mai sus so aplic oricrui Jispozitiv cu Jou surso Jo unJo cooronto, a
crui schom so roJuco la schoma Jispozitivului \oung. Dispozitivolo Jo tip \oung
lormoaz lranjo nolocalizato tso lormoaz n orico pozitio a ocranului Jin rogiunoa Jo
intorloront).
lantolo )
1
si )
2
sunt Jou trsturi transparonto po o plac Jo sticl nnogrit sau Jou tioturi
paralolo ntr-o loaio Jo staniol. lluminm lanta 6 cu o JioJ lasor. So rogloaz pozitiilo lantolor 6
1
si
6
2
si a ocranului, astlol nct lranjolo s lio claro. onstati c intorlranja JopinJo Jo pozitia acostor
lanto lat Jo ocran. lranjolo pot li localizato po ocranul asozat n planul local al unoi lontilo
convorgonto. Dac nu lolososti JioJ lasor, atunci lontila poato li cristalinul ochiului si rotina poato
avoa rolul ocranului?
Dac moJiul optic Jintro planul sursolor 6
1
si 6
2
pn la ocran nu osto aorul, atunci
inJicolo Jo rolractio Q 1 si Jiloronta Jo Jrum optic, co satislaco conJitia Jo maxim, so
scriu: QtU
2
- U
1
) Nl, Jooaroco lungimoa Jo unJ a luminii n noul moJiu Jovino: l` lQ.
Drumul optic tU) QU roprozint Jrumul goomotric po caro l-ar strlato lumina n viJ,
n acolasi timp n caro oa ar parcurgo Jistanta U n moJiul cu inJico Jo rolractio Q. Pozult:
tU) QU, unJo tU) FW, U YW si Q FY. So vorilic: YW
Y
F
FW
.
FN?>CMJITCNCP?CHN?L@?L?HC;F?=;L?JLI>O=
@L;HD?H?FI=;FCT;N?
Oglinzilo lui lrosnol sunt Jou oglinzi

plano caro lormoaz un unghi a loaro mic, .
lntorloronta so oltino Jin suprapunoroa color
Jou unJo caro provin Jo la colo Jou surso
cooronto virtualo 6
1
si 6
2
, caro sunt imaginilo
sursoi luminoaso 6, n colo Jou oglinzi plano
2
J,1
si 2
J,2
. Sursa 6 osto o lant paralol cu
muchia 0 comun oglinzilor. Acosto Jou surso
virtualo corospunJ color Jou lanto Jin
),=,&
! !
Jispozitivul lui \oung. Ecranul so aranjoaz paralol cu
planul imaginilor 6
1
si 6
2
. Sursolo 6
0
, 6
1
si 6
2
sunt Jispuso
po un corc cu raza U ogal cu Jistanta Jintro 6
0
si muchia
0 a ogl i nzi l or. Olti nom oxprosi a i ntorlranj oi :
( )
o
+
~
=
U
02 U
O
'
L
2 2
. lranjolo sunt nolocali-zato tocranul
poato li asozat oriunJo n cmpul Jo intorloront).
n Jispozitivul intorlorontial numit oglinJa lui IloyJ,

intorloronta so oltino Jin unJolo caro provin Jo la sursa
6
1
, caro poato li o JioJ lasor sau o lant luminoas, si
imaginoa 6
2
a acostoia n oglinJa plan 2
J
, a. Paza Jiroct
si raza rolloctat parcurg Jrumuri Jilorito, Joci ajung n
punctul 3 Jo po ocran cu un Jolazaj Dj. Schoma
Jispozitivului osto asomntoaro cu a Jispozitivului \oung.
So pot scrio rolatiilo: DU d 2O sin a,
'
\
N
= o ~ o
tg sin ,
d Nl;
=
N
'
\
O
N
2 , Joci
O
N'
\
PD[ N
2
,
=
.
OrJinul maxim Jo intorloront co poato li olsorvat so
oltino Jin conJitia:
2
t
= o
, Joci \
NPD[
' sin90 si
N
PD[
l 2O sau
=
O
N
PD[
2
lranjo lrumoaso sunt usor Jo oltinut cu lasciculul unoi JioJo

lasor tinuto n apropioroa unoi oglinzi plano, l.
Biprisma lrosnol osto un sistom Jo Jou prismo

iJontico sultiri tcu unghiul rolringont mic), cu acooasi
laz, . Sursa Jo raJiatii 6, asozat po axa Jo simotrio,
caro osto si ax optic, la o Jistant G lat Jo planul
prismolor, lormoaz prin rolractio Jou imagini virtualo 6
1
si 6
2
, n acolasi plan cu sursa 6. lmaginoa Jo intorloront a
D
E
unJolor Jo la acosto surso cooronto so oltino po un ocran asozat la Jistanta Gl lat Jo

planul prismolor. lntorlranja o scriom prin analogio:
( )
O
G G
L
2
`
+
=
, Jooaroco 6
1
si 6
2
so
comport ca lantolo Jispozitivului \oung plasato la Jistanta ' G + Gl lat Jo ocran.
%HN?L@?L?H;FOGCHCCHF;G?M;OJ?FC=OF?MO<CLC
lntorloronta constructiv a raJiatiilor luminoaso provonito Jo la surso ntinso Jo lumin
all po policulolo sultiri, cu grosimi Jo orJinul a zoci sau suto Jo lungimi Jo unJ,
proJuco culorilo loitolor Jo mic, laloanolor Jo spun, policulolor Jo uloi po ap, siJolului,
insoctolor, oxizilor sticlolor sau motalolor nclzito la tratamonto tormico, lamolor tonsionato
Jin matorialo plastico, ponolor optico otc., .
S consiJorm raJiatilo luminoaso co provin, Jo la o surs ntins, caro ajung po o
lam cu lotolo plan-paralolo, . Paza 5
1
, oltinut Jup rolloxia cu piorJoro Jo somiunJ
po supralata Jo sopararo cu moJiul mai rolringont al lamoi tQ
2
> Q
1
), intorlor cu raza
paralol 5
2
, oltinut Jup: rolractio n punctul Jo inciJont $, rolloxio n punctul % tlr
piorJoro Jo somiunJ Jac Q
3
< Q
2
) si rolractio n punctul &. Pazolo Jo lumin 5
1
si 5
2
sunt cooronto tJooaroco provin Jin acolasi punct al sursoi) si sunt paralolo, Joci lormoaz
lranjo Jo intorloront localizato la inlinit sau pot li olsorvato mai lino n planul local al
unoi lontilo convorgonto. Diloronta Jo Jrum optic ntro colo Jou razo so scrio:
( )
|
.
|
\
|
+ + = o
2
1 2
$) Q %& $% Q
, unJo $% %& Gcos U , $& 2G tg U ,
$) $& sin L 2G tg U sin L , Q
1
sin L Q
2
sin U.
Oltinom:
=
|
|
.
|
\
|
=
= o
2 cos
sin
cos
1
2
2 cos
sin sin 2
cos
2
2
2
1
2
U
U
U
G Q
U
U L G Q
U
G
Q
( )
L Q Q G U G Q U
U
G Q
2 2
1
2
2 2
2 2
sin 2
2
cos 2
2
sin 1
cos
2
=
= .
n cmpul Jo intorloront so oltin lranjo luminoaso Jac so nJoplinosto conJitia:
2Q
2
G cos U - l2 2N l2 sau 2Q
2
G cos U t2N + 1)l2, unJo N 0, 1, 2,. . So oltin lranjo
ntunocato Jac: 2Q
2
G cos U - l2 t2N + 1)l2 sau 2Q
2
G cos U 2N l2, aJic
2 2 sin 2 sin 1 2
2 2
1
2
2
2
2
= =
N L Q Q G U G Q .
Ia lormaroa unoi lranjo Jo ogal nclinaro, luminoaso sau ntunocato, contriluio toato
razolo caro ajung po lam sul acolasi unghi Jo inciJont. n cazul inciJontoi normalo tL
0 si U 0, Jin logoa rolractioi), oltinom n lumina rolloctat: d 2Q
2
G - l2. Po supralata
lamoi so olsorv lranjo luminoaso circularo, Jac d Nl si grosimoa minim a lamoi osto
2
4Q
G
PLQ
=
?

),=,&
lntorloronta n lumina transmis so oltino analog, Jintr-o raz rolractat si o raz caro
so rolloct po amlolo loto alo lamoi, asaJar Jiloronta Jo Jrum optic nu mai contino
piorJoro Jo l2, Joci: d 2QG
2
cosU. Pozult c lranjolor luminoaso Jo la rolloxia luminii lo
corospunJ lranjolo ntunocato Jo la transmisia luminii prin lam.
Policulolo Jo spun proJuc irizatii colorato tconJitiilo Jo maximo luminoaso sunt
nJoplinito pontru anumito culori la un anumit unghi Jo inciJont).
3DQD RSWLF osto o policul Jo grosimo varialil, Jolimitat Jo colo Jou loto plano
caro lac un unghi a loarto mic ta < 5). Prolungirilo razolor cooronto caro provin Jin
acooasi raz inciJont si s-au rolloctat po colo Jou loto alo lamoi lormoaz lranjo Jo
intorloront virtualo, localizato ntr-un plan virtual 29, porponJicular po planul Jo inciJont,
. Dilorontolo Jo Jrum optic so moJilic Jo la un punct la altul, Joci lranjolo Jo
intorloront paralolo si ochiJistanto unosc punctolo n caro lama aro acooasi grosimo si so
numosc lranjo Jo ogalo grosimi. n cazul inciJontoi normalo po lata suporioar a ponoi,
lranjolo sunt localizato n intoriorul ponoi, practic po lam. onJitia Jo maxim pontru
orJinul Jo intorloront N Jovino: d 2Q
2
G
N
+ l2 N l, Jooaroco cos U 1.
Pozult: 2Q
2
G
N
t2N - 1)l2 si 2Q
2
G
N +1
t2N +1)l2, Jo unJo oltinom
D | D
O

L L
Q
G G
N N
tg
2
2
1
. Pozult c intorlranja
D
O
2
2Q
L osto mai maro atunci cnJ
unghiul osto mai mic. n lumin all, lranjolo Jo intorloront sunt colorato si so olsorv
numai Jac lamolo sunt loarto sultiri.
JFC=;CC
Pana Jo aor osto lolosit pontru a
vorilica Jac lamolo transparonto au loto
plan paralolo. u lama transparont so poato
lorma o pan Jo aor lat Jo supralata apoi
linistito. lntorloronta proJus n acoast pan
Jo lumina monocromatic osto caractorizat
Jo lranjo luminoaso paralolo ntro olo si cu
muchia Jo intorsoctio lam-ap, Jac lotolo
sunt porloct plano si paralolo, . Dac sunt
Jonivolri, apar lranjo Jo ogal grosimo sul
lorma unor linii curlo.
O lontil plan convox, cu raza Jo curlur maro,

osto asozat cu lata curl po o plac plan. So lormoaz o
pan Jo aor sultiro, Jo grosimo varialil. nJ osto
iluminat monocromatic, la inciJont normal, so olsorv
lranjo circularo tinololo lui Novton) cu controlo n punctul
Jo contact ntro lontil si plac, . n orico punct, culorilo
caro sunt alsonto n lumina transmis sunt prozonto n
lumina rolloctat. Zona contral corospunJo minimului Jo
orJin N 0, n rolloxio, si maximului Jo orJin N 0, n
transmisio. Notm U $% si 5 - raza sloroi Jin caro laco
parto lontila si lolosim tooroma nltimii ntr-un triunghi
Jroptunghic nscris ntr-un corc Jo raz 5:
U
2
G t25 - G), G <<5, JociU
2
2G5 ,
( )
( ) | | ( )
2 1
,
2 1
2
, 2 1 2
2 1 2
2 2 2
= =
+ = o
= o
+ = + ~ o
5 N U 5 N U
N
N
5 U G
PLQ N NPD[
PLQ
PD[
.
n lumin all, inololo sunt colorato.
Policulolo transparonto sultiri Jopuso po goamuri
sau lontilo pot s so comporto ca strat antirollox, Jac
unJolo rolloctato po colo Jou loto intorlor Jistructiv,
cnJ par a li nogro, sau ca strat rollocttor, . Dac inJicolo
Jo rolractio al policuloi osto Q
S
1,4 si al sticloi Q
V
1,5,
atunci rolloxia luminii so laco cu piorJoro Jo l2 po amlolo
supraloto Jo soparatio taor-policul si policul-sticl). Ia
inciJont aproapo normal so oltino intorloront
Jistructiv Jac policula aro grosimoa minim G
PLQ
caro
satislaco conJitia: 2Q
S
G
PLQ
t2N + 1)l2, pontru N 0,
Joci nm 100
4
=
=
S
PLQ
Q
G . n practic, Jac so roalizoaz
oxtinctia razolor gallon-vorzui, so mai rolloct noJistructiv
colo allastro, violoto si rosii.
Dac po Jiroctia razoi U
2
Jin Jispozitivul \oung so
introJuco o lam transparont Jo grosimo G H, Jrumul
optic al unJoi luminoaso caro troco prin lam Jovino:
tU
2
) U
2
- H + QH U
2
+ tQ - 1)H. Noua Jiloront Jo
Jrum optic pontru lranj a Jo orJin N Jovi no:
d`
N
tU
2
) - tU
1
) U
2
- U
1
+ tQ - 1)H d
N
+ tQ - 1)H. um so
Joplasoaz po ocran noilo pozitii alo lranjolor luminoaso
Jo orJin N ?
),=,&
Dooaroco
O '
\
N N
2
o
=
si analog
O '
\
N N
2
` `
o
=
, rozult
( )
H Q
'
O
\
'
O \
N
N
1
2 2
`
+ =
. Doplasaroa
liocroi lranjo osto ogal cu Joplasaroa noului maxim Jo orJin zoro t\l
0
0), caro ajungo
ntr-o pozitio \
N
a maximului Jo orJin N Jin situatia cnJ nu ora introJus lama:
( )
H Q
'
O
\
N
1
2
0
+ =
. Oltinom Joplasaroa sistomului Jo lranjo, nspro lanta n Jroptul
croia a lost introJus lama, cu:
( )
O
H'
Q \
N
2
1
=
.
Enorgia luminoas so Jistriluio ntro lranjolo luminoaso si ntunocato Jin cmpul
Jo intorloront a Jispozitivolor tip \oung. n co puncto Jo po ocran intonsitatoa luminoas
osto maxim?
onsiJorm c unJolo caro provin Jo la lantolo 6
1
si 6
2
au voctorii intonsitato cmp
oloctric ( situati n acolasi plan Jo oscilatio, Jo acooasi amplituJino (
0
si ajung n punctul
Jo intorloront:
|
.
|
\
|
t e =
1
0 1
2 sin
U
W ( ( si
|
.
|
\
|
t e =
2
0 2
2 sin
U
W ( ( . Elo sunt Jolazato cu
t = A
2 1
2
U U
. UnJa rozultant aro ocuatia:
=
(
|
.
|
\
|
t +
|
.
|
\
|
t = + =
2 1
0 2 1
2 sin 2 sin
U
7
W U
7
W
( ( ( (
( )
|
.
|
\
|
+
t =
|
.
|
\
|
+
t
t
=
2
2 sin `
2
2 sin cos 2
2 1
0
2 1 2 1
0
U U
7
W
(
U U
7
W U U
( .
lntonsitatoa luminoas , Jin cmpul Jo intorloront osto proportional cu ptratul
amplituJinii (l
0
a acostoi unJo:
( )
t
=
2 1
0 0
cos 2 `
U U
( ( , Joci
( )
(
t
=
2 1 2 2
0
cos 4
U U
( & , ,
unJo & osto o constant Jo proportionalitato. lntonsitatoa luminoas n punctul 3
N
osto
maxim cnJ
( )
1 cos
2 1 2
=
(
t
U U
sau
1 cos
=
A
t
U
, Joci
t =
A
t
N
U
sau
2
2
= = A
N N U . Pocunosti rolatia?
Do co intorlranjolo a Jou raJiatii monocromatico

oltinuto cu acolasi Jispozitiv nu sunt ogalo, ?
C@L;=C;FOGCHCC.??;O;>?>C@L;=C?
!
!
4mta|es|e(t' Paza Jo lumin osto moJolul lolosit pontru
propagaroa roctilinio a raJiatiilor luminoaso, Jac
Jimonsiunilo JoschiJorilor lolosito sunt mult mai mari
Joct lungimoa Jo unJ a acostor raJiatii. Iumina caro
ptrunJo printro gono sau prin tosturi proJuco irizatii
caro no plac. Vrlul unui corp ascutit paro tiat` Jo lumina
provonit Jo la o surs putornic, iar prin lanto lumina
ptrunJo n spatolo zonoi opaco, aJic n zona umlroi
aparo lumin, . o olsorvi cnJ privosti, printro Jou
Jogoto apropiato, o surs Jo lumin? Din stuJiul unJolor
olastico am rotinut c lonomonul Jo Jilractio const n
schimlaroa Jiroctioi Jo propagaro a unJolor cnJ acostoa
ntlnosc un olstacol sau o JoschiJoro cu Jimonsiuni
comparalilo cu lungimoa Jo unJ a acostora. Punctolo
Jin lantolo ngusto sau Jo lng marginilo olstacololor
Jovin tconlorm principiului Huygons) surso Jo unJo
slorico, caro so propag n spatolo acostora.
Hert| s s|tt 'LIUDFLD OXPLQLL roprozint lonomonul
Jo ptrunJoro a luminii n spatolo olstacololor si lantolor,
Joci alatoroa Jo la propagaroa roctilinio. Prin Jilractia
luminii, lrontul Jo unJ so Jolormoaz si lumina so
propag si n spatolo oriliciilor sau olstacololor, n zona
Jo umlr goomotric, . liocaro punct al unui lront Jo
unJ poato li consiJorat ca surs socunJar Jo unJo
slorico cooronto, iar noul lront Jo unJ roprozint
nlsurtoaroa lronturilor Jo unJo socunJaro. UnJolo
socunJaro sunt cooronto, pot intorlora n zona Jintro
lumin si umlr goomotric, Joci Jilractia luminii osto
nsotit Jo aparitia maximolor si minimolor Jo intonsitato,
numito IUDQMHGHGLIUDFLH. Dilractia n lumin Jivorgont
so numosto Jilractio lrosnol, iar n lumin paralol so
numosto Jilractio lraunholor.
Un lascicul paralol Jo lumin monocromatic ptrunJo printr o
JoschiJoro roglalil tJroptunghiular sau circular) si lormoaz
po un ocran o zon luminoas Jo acooasi culoaro tJoci lungimoa
Jo unJ
O
si lrocvonta
Q
nu so moJilic la trocoroa prin lant) si
Jo acooasi lorm cu lanta, Jac lrgimoa D a lantoi osto mult mai
maro Joct lungimoa Jo unJ
O
. Dac micsorm loarto mult
JoschiJoroa, vom olsorva c po ocran apar lranjo luminoaso si
ntunocato Jo Jilractio, . lntonsitatoa luminoas a maximului
contral osto mai maro Joct a colorlalto maximo. n lumin all,
lranja contral luminoas osto all, iar cololalto sunt irizato. Dac
),=,&
acoporim una Jin lantolo Jispozitivului \oung, lranjolo Jo
intorloront Jispar, Jar so vJ lranjolo Jo Jilractio alo unoi lanto,
. So poato spuno c lranjolo Jo intorloront alo color Jou lanto
sunt moJulato Jo lranjolo Jo Jilractio alo unoi singuro lanto.
Un lascicul Jo lumin cu razo paralolo, caro troco
printr o lant lililorm, Jo ltimo D, lormoaz lranjo Jo
Jilractio po un ocran allat la Jistanta ', .
$SOLFDLH onsiJorm lanta mprtit n 2N surso lumi-
noaso lililormo cooronto, Jo ltimo
N
D
D
2
'
, ca surso
socunJaro Jo la caro so propag unJo cilinJrico
olomontaro pn la ocran, n punctul 3
N
Jo coorJonat
\
N
. Pontru anumito unghiuri a Jo Jilractio lat Jo Jiroctia
normal po planul lantoi si po al ocranului, Jiloronta Jo
Jrum a unJolor caro ajung n punctul 3
N
Jo po ocran
osto: d U
2
- U
1
U
4
- U
3
. U
2N
- U
2N -1

tDD)sinD, unJo DD D2N. Dac d l2, atunci osto
satislcut conJitia Jo minim si unJolo cooronto so anu-
loaz Jou cto Jou n acost punct:
2
sin
2
O
D
N
D
sau
D sina N l tlormula osto valalil pontru minimolo Jo
Jilractio alo lantoi). Dac lanta aro ltimoa D loarto mic,
atunci primul maxim tcontral) Jo Jilractio so ntinJo
simotric, ntro primolo minimo tN 1),
'
[
D
` 1 , 1
sin
O
r D
.
lranja contral Jo Jilractio corospunztoaro aro lrgimoa:
D
'
[ [ L
GLIUDFLH
O

2 `
1 1 , 0
sau
D
I
[ [ L
GLIUDFLH
O

2 `
1 1 , 0
tn cazul n caro so localizoaz lranjolo po ocran cu ajutorul
unoi lontilo convorgonto, cu Jistanta local I, practic alipit
lantoi).
5HHDXD GH GLIUDFLH const Jintr-un numr maro 1
Jo lanto lililormo iJontico, Jo ltimo D, paralolo,
ochiJistanto si loarto apropiato una Jo coalalt, la Jistanta
E, . O astlol Jo rotoa so roalizoaz prin trasaroa po o
lam notoJ Jin sticl sau matorial plastic transparont sau
opac a unui numr 1 Jo zgrioturi roctilinii si opaco, Jo
ltimo E, po o Jistant /. lntorvalolo transparonto sau opaco
si notoJo Jintro zgrioturi roprozint lantolo. O rotoa aro
un numr
/
1
Q
Jo trsturi po unitatoa Jo lungimo si o

Jistant
Q 1
/
O
UHHD
1
`

ntro controlo a Jou trsturi

!
!
succosivo, Jistant caro so numosto FRQVWDQWD UHHOHL

t
E D O
UHHD

`
). Dilractia printr-o rotoa poato li roalizat
prin transmisio si rolloxio Jac lama osto transparont sau
numai prin rolloxio Jac lama osto opac.
Notm JoocamJat constanta rotoloi cu Ol pontru
a nu so conlunJa cu notatia O Jo la Jispozitivul \oung.
Apropio un compact Jisc tD) Jo llacra unoi lumnri sau
lrichoto. D-ul so comport ca o rotoa Jo Jilractio, prin rolloxia
luminii. n alar Jo imaginoa contral, voi mai voJoa ctova
lranjo colorato Jo Jilractio, . ompar acost spoctru cu spoctrul
unoi prismo.
+<M
+<M
Atomii Jin noJurilo unoi rotolo cristalino lormoaz o rotoa triJimonsional pontru
Jilractia raJiatiilor X.
onsiJorm un lascicul paralol Jo lumin monocromatic, provonit Jo la o surs
luminoas 6 asozat n locarul lontiloi /
1
, caro ajungo sul un unghi Jo inciJont L po
rotoaua Jo Jilractio prin transmisio, . onlorm principiului Huygons-lrosnol, liocaro
lant a rotoloi Jovino soJiul unor noi unJo socunJaro caro so propag n toato Jiroctiilo.
Ia rotoaua Jo Jilractio ntlnim o suprapunoro a intorlorontoi lasciculolor Jilractato Jo
toato lantolo cu Jilractia printr-o lant ngust tcu lrgimoa D comparalil cu l). onsiJorm
razolo Jilractato sul un unghi a Jo toato lantolo. Diloronta Jo Jrum optic ntro razolo
Jilractato Jo Jou lanto consocutivo osto: d d
1
d
2
, unJo d
1
Ol sin L roprozint Jiloronta
Jo Jrum optic ntro unJolo inciJonto po rotoa si d
2
Ol sin a roprozint Jiloronta Jo Jrum
optic ntro unJolo Jilractato sul unghiul a. Pozult c, prin intorloronta unJolor provonito
rotoloi sul acolasi unghi vor conJuco la lormaroa unui
maxim n planul local al lontiloi /
2
. n lonomonul Jo
intorloront a color 1 lasciculo, vom oltino maximo n
toato Jiroctiilo caro satislac rolatia: Ol tsin L sin a) N l,
pontru raJiatia monocromatic l, unJo N 0, 1, 2, . .
ligura Jo Jilractio va contino ntotJoauna o lranj
contral, maximul Jo orJin N 0 pontru toato lungimilo Jo
unJ. Pontru N 1 so vor oltino Jou maximo Jo orJinul
nti, pontru N 2 so vor oltino Jou maximo Jo orJinul
Joi otc. Doci spoctrolo Jo Jilractio Jo orJino Jilorito sunt
Jispuso Jo amlolo prti alo lranjoi contralo.
n lonomonul Jo Jilractio prin lantolo rotoloi, maximolo
nu vor avoa acooasi intonsitato, caro va scJoa cu crostoroa
orJinului N. Dac iluminm rotoaua cu lumin all, liocaro
Jo la Jou lanto allato la Jistanta Ol so oltin maximo Jac d Nl, iar Jac

2
1 2
O
G
N so
oltin minimo, unJo d Ol tsin L sin a). Somnolo ( ) corospunJ razolor inciJonto si
Jilractato Jo acooasi parto a normaloi si, rospoctiv, Jo o parto si coalalt parto a normaloi.
Dac razolo Jilractato Jo Jou lanto vocino, sul un anumit unghi a, au ntro olo o
Jiloront Jo Jrum corospunztoaro unui maxim, atunci razolo Jilractato Jo toato lantolo
OLQLLPP
),=,&
!
!
!
!
!
!
raJiatio cu o anumit lungimo Jo unJ l
L
va proJuco maximul luminos Jo orJin N sul alt
unghi a
L
, astlol c po ocran so lormoaz mai multo spoctro traJiatiilo cu l
L
mai mici sunt
situato mai aproapo Jo lranja contral). Ia inciJont normal tL 0), rozult rolatia:
Ol sin a N l. Ia unghiuri Jo Jilractio mici: tg a sin a. Punctul 3
N
n caro so lormoaz
maximul Jo orJin N so all la Jistanta \
1
lat Jo axa optic: \
1
I
2
tg a I
2
N lQ,
Jooaroco Q 1O. Pozult rolatia pontru calculul lungimii Jo unJ a unoi raJiatii: l \
1
N
I
2
Q, Jac stim Jistanta local I
2
si Q, iar oxporimontal Jotorminm Jistanta \
N
. Numrul
total Jo spoctro osto partoa ntroag a oxprosioi: 1 |2N
PD[
+1}, unJo N
PD[
corospunJo
unghiurilor Jo Jilractio a p2.
Po un lanc optic aranjoaz: o surs luminoas cu lant, o lontil convorgont, n al croi plan
local so all lanta. lasciculul paralol ajungo po o rotoa optic Jo constant Ol 1Q avnJ trsturilo
paralolo cu lanta si cu lilamontul locului. n planul local al altoi lontilo asozm un ocran po caro so
lormoaz lranjo claro, . Varchoaz po ocran pozitiilo maximolor Jo acolasi orJin N, si Jo acooasi
culoaro, msoar Jistanta Jintro olo 0
N
0l
N
, si oltii
2
`
N N
N
0 0
\
. Vsoar Jistanta ' pn la ocran

caro coinciJo cu Jistanta local a coloi Jo-a Joua lontilo. alculoaz lungimoa Jo unJ a raJiatiilor
rosii, gallono si allastro, cu lormula:
QN'
\
N
O
sau lormula
QNI
\
N
O
, .

Privosto printr-un oriliciu ngust, cu Jiamotrul G

d
1 mm, lcut
cu vrlul unui ac ntr-o lolio Jo staniol. Iitorolo unui toxt so vJ clar,
cu ochiul aJus loarto aproapo Jo oriliciu, chiar si Jo ctro coi cu
Jolocto Jo voJoro, lr s lio novoio s lolosoasc ocholari! Distanta
Jo citiro G 10-15 cm osto mai mic Joct coa optim,
G
25 cm.
Iitorolo sunt vzuto sul un unghi mic prin acost oriliciu ngust, ca si
olioctolo plasato la Jistant maro, Joci cristalinul ochiului osto rolaxat.
Dac privosti prin oriliciu o surs luminoas, lirolo` po caro lo vozi
roprozint liguri Jo Jilractio alo lanturilor Jo colulo Jin ochi? Dac
mrosti oriliciul cu vrlul unui croion, nu mai vozi clar! Dac privosti
litorolo toxtului prin Jou orilicii circularo, cu Jiamotrul G
d
1 mm si
cu Jistanta Jintro olo E
|
1 mm voi voJoa imaginilo suprapuso
partial, . Dac privosti lilamontul unui loc sau Soarolo cu ochiul
mai nJoprtat Jo oriliciul larg sau Jo colo Jou orilicii, voi olsorva
irizri.
Taio, cu o lam, o lant simpl si o lant Jull ntr-o lolio Jo staniol. nJroapt lasciculul luminos
al unoi JioJo lasor spro liocaro lant si proioctoaz po un poroto lranjolo. Acostoa so olsorv lino
ntr-o camor ntunocat, po un poroto situat la o Jistant '
t
1 m.
!
! Planul Jo oscilatio osto Jolinit Jo voctorul ( si Jiroctia Jo propagaro a luminii liniar polarizato.
Dac so rotosto analizorul n jurul Jiroctioi Jo propagaro a luminii, so constat variatii alo
intonsittii luminii transmiso, Jo la o valoaro maxim tcnJ Jiroctiilo Jo polarizaro alo
color Joi polarizori sunt paralolo), pn la o valoaro minim tcnJ polarizorul si analizorul
sunt ncrucisati), . So pot laco msurtori cantitativo Jac lolosim o lotocolul cuplat
la un microampormotru. lotocolula va Ja un curont oloctric proportional cu intonsitatoa
luminii inciJonto po oa.
Dac unghiul Jintro planolo Jo oscilatio alo color Jou policulo polarizoaro osto q,
atunci analizorul va lsa s troac numai compononta paralol cu planul su Jo oscilatio,
(
$
(
0
cos q, unJo (
0
osto amplituJinoa luminii liniar polarizato oltinut Jin polarizor.
Dooaroco intonsitatoa luminii osto proportional cu ptratul amplituJinii, rozult c
intonsitatoa lasciculului luminos transmis Jo sistomul polarizor-analizor va JopinJo Jo
unghiul q Jup logoa lui Valus tJoscoporit n 1809): , ,
PD[
cos
2
q.
n socolul XlX, concoptia onJulatorio a luminii s-a impus Jatorit Joscoporirii
intorlorontoi luminii, n 1801, Jo ctro 7KRPDV<RXQJt13-1829). $XJXVWLQ-HDQ)UHVQHO
t188-182) imaginoaz Jispozitivo pontru stuJiul unJolor luminoaso si olaloroaz tooria
Jilractioi tn 1818). (WLHQQH/RXLV 0DOXV t15-1812) Joscopor, n 1809, polarizaroa
luminii. 'RPLQLTXH)UDQRLV $UDJR t186-1853) Joscrio, n 1811, oloctolo Jo culoaro
co so pot olsorva la cristalo n lumina all polarizat.
So olsorv c Jintr-o raz Jo lumin natural inciJont
po una Jin lotolo unui cristal anizotrop, ca spatul Jo lslanJa,
so oltin prin rolractio Jou razo, lonomon numit GXEO
UHIUDFLH sau ELUHIULQJHQ, . So constat c colo Jou
razo sunt total polarizato n plano porponJicularo unul po
collalt si au inJici Jo rolractio Jiloriti. Voctorul ( osciloaz
porponJicular po planul Jo inciJont al razoi orJinaro,
caro rospoct logilo rolractioi. Paza caro nu rospoct logilo
rolractioi osto numit raz oxtraorJinar.
Birolringonta provocat prin tonsionaro st la laza
lotoolasticittii. SupunnJ un corp optic transparont si
omogon la o tonsiuno mocanic si apoi introJucnJu-l
ntro un polarizor si un analizor ncrucisati tq p2), so
olsorv o multimo Jo lranjo Jo intorloront colorato, o
lranj izocrom roprozontnJ o linio Jo acooasi tonsiuno,
. u acost lonomon so stuJiaz tonsiunilo co apar ntr-
un corp solicitat. Dac osto opac, so laco un moJol
transparont, iJontic cu corpul stuJiat, Jin sticl sau
matorialo plastico caro Jovin lirolringonto cnJ sunt
supuso comprimrilor. Distrilutiilo tonsiunilor Jin
apropioroa gurilor sau a vrlurilor sunt analizato optic.
Actiunoa anumitor sulstanto tnumito optic activo)
asupra luminii polarizato so numosto SRODUL]DUHURWDWRULH
manilostat prin rotiroa Jiroctioi Jo oscilatio a voctorului
( . Polarizaroa rotatorio caro so proJuco ntr-un moJiu

!
!
Jo straturilo atmosloroi, conlorinJu-i astlol culoaroa. O
componont arlitrar a luminii solaro nopolarizato poato
li Joscompus la nivolul unui olsorvator torostru n Jou
compononto po axolo 2[ si 2\. Iumina mprstiat, po
corul sonin osto allastr si polarizat liniar pontru acost
olsorvator, .
Ia altituJini mari, un cosmonaut constat c corul osto
nogru, Jooaroco oloctul Jiluzioi Jovino noglijalil n
atmoslora putornic raroliat, .
Puno ctova picturi Jo lapto n apa Jintr-un vas si amostoc.
Privosto, Jintr-o parto a vasului, lumina mprstiat a unui
proioctor nJroptat spro vas. Olsorvi tonta allstruio a luminii
mprstiato, sul unghiuri apropiato Jo 90
q
, Jo moloculolo Jo
lapto n susponsio. Analog, Jin lumina solar osto mprstiat
mai putornic spro ochii nostri raJiatia violot-allastr, a corului
sonin, po atomii Jin atmoslor toxigon, azot, vapori Jo ap).
Dac privosti prin ap Jropt spro proioctor, voi olsorva tonta
glluio sau rosiatic a luminii transmiso, ca la apusul Soarolui.
nJ osto coat, razolo violoto, allastro si vorzi sunt mprstiato
mai putornic Joct colo rosii, oranj si gallono. Din acost motiv
lolosim lumina gallon a tulurilor cu vapori Jo soJiu la iluminatul
strzilor, a liltrolor gallono la laruri pontru coat, a lmpilor rosii
pontru stopuri. Dac torni n ap mai mult lapto, atunci lumina
mprstiat nu mai osto allstruio, ci osto allicioas ca si coata.
Analog, Jac n aor sunt picturi Jo ap sau cristalo Jo ghoat n
susponsio, atunci sunt mprstiato toato raJiatiilo luminoaso si
astlol lumul, coata, norii apar alli, .
Dac Soarolo osto aproapo Jo orizont, atunci razolo Jo lumin
strlat pn la noi un strat Jo aor mai gros. Vaporii Jo ap si
pralul, caro proJomin n apropioroa supralotoi torostro, alsorl
si Jiluzoaz putornic raJiatiilo allastro-vorzi si las s troac
raJiatiilo rosii-gallono. Soarolo si schiml culoaroa po msur
co so apropio Jo orizont: gallon, oranj, rosu aprins, .
Zona cu lranjo concontrico colorato Jin jurul Iunii sau Soarolui,
numit halo, aparo Jatorit suprapunorii lonomonolor Jo Jilractio,
rolractio, rolloxio, Jiluzio si Jisporsio a luminii cnJ n straturilo
suporioaro alo atmosloroi so lormoaz nori sultiri cu mici picturi
Jo ap si cristalo Jo ghoat, .

),=,&
! !
!RJ?LCG?HNJ?HNLO=OLCIyC
Dotormin inJicolo Jo rolractio al unoi lamo transparonto
Jin sticl sau matorial plastic Jo grosimo G tmsurat cu un
sullor sau micromotru). Po colo Jou loto opuso, trasoaz cu
cornoal Jou linii porponJicularo una po coalalt, astlol nct
Jou puncto s lio po acooasi normal. Puno lama po msuta
microscopului si vizoaz prin olioctiv lata suporioar a lamoi,
. Potosto surulul latoral Jo roglaj pn aparo clar linia trasat
po acoast lat si notoaz Jiviziunoa corospunztoaro Jo po
tamlurul surulului Jo roglaj sau msoar nltimoa msutoi
microscopului, cu un sullor sau rigl, lat Jo un ropor. Pontru a
Joplasa n jos olioctivul, rotosto surulul Jo roglaj pn aparo
clar imaginoa prin lama transparont a linioi trasato po lata inlorioar a acostoia si notoaz Jiviziunoa
corospunztoaro. Diloronta Jintro Jiviziuni corospunJo Jistantoi K ogal cu aJncimoa aparont la
caro vozi imaginoa punctolor Jo po lata inlorioar. alculoaz inJicolo Jo rolractio cu rolatia:
K
G
Q
.
Punoroa la punct a microscopului so laco inJiviJual. Dac vizozi la ncoputul Jotorminrilor lata
inlorioar a lamoi si apoi rotosti surulul Jo roglaj corospunztor Joplasrii \ G - K, cnJ aparo clar
linia trasat po lata suporioar, atunci
\ G
G
Q
. Ia majoritatoa microscoapolor Jin laloratoaro,

1 Jiviziuno 2
10
-6
m si la o rotatio complot cu 50 Jiviziuni, Joplasaroa osto ogal cu 0,1 mm.
$SOLFDLH Gsosto cuvintolo corocto pontru complotaroa spatiilor liloro Jin toxtul
urmtor.
mprstioroa luminii tJiluzia) po noomogonittilo Jo Jimonsiuni mici osto mai slal la
soliJolo transparonto, omogono, Joct la gazo sau lichiJo. n apropioroa unui olsorvator,
apa limpoJo a unui lac sau a mrii linistito prozint o Jominant Jo culoaro vorJo sau .,
iar Jac sunt impuritti mari sau algo, culoaroa poato li . sau lrun Jatorit mprstiorii
luminii si cooliciontilor Jo alsorltio a I tl), JoponJonti Jo lungimoa Jo unJ a raJiatioi
luminoaso. n alar Jo impuritti, apa, ca si aorul, aro noomogonitti logato Jo lluctuatiilo
Jonsittii si, rospoctiv, inJicolui Jo rolractio n Jilorito st raturi, caro JopinJ Jo
nounilormittilo strii Jo . .
uvintolo lolosito pontru complotaroa spatiilor liloro sunt tn orJinoa ntlnit n toxt):
a) allastr, glluio, nclziro,
l) glluio, allastr, rolractio,
c) Jilractat, rosio, rolractio,
J) noagr, portocalio, oloctrizaro.
1.1k.1. Tztl pznlru oulozvoluorz
1. Esto mai usor Jo citit un toxt po hrtio lucioas sau po hrtio mat? Do co nu osto
inJicat s citim cu sursa luminoas n lat?
2. nJ lumina ptrunJo Jin aor n ap, vitoza luminii so micsoroaz, Jar lrocvonta:
a) crosto, l) scaJo, c) nu so moJilic.
3. Dac tu vozi n oglinJ ochiul unui colog, atunci si ol voJo n oglinJ ochiul tu,
Jooaroco n acost caz osto valalil principiul: a) propagrii luminii n linio Jroapt,
l) rovorsililittii razolor Jo lumin, c) inJoponJontoi razolor Jo lumin,
4. Dou oglinzi plano lormoaz ntro olo un unghi a 45. Unghiul Jintro orico raz
inciJont po una Jintro oglinzi si raza rolloctat po a Joua oglinJ plan osto ogal cu:
a) 30, l) 60, c) 90, J) 180.
5. O surs luminoas lormoaz imagini n Jou oglinzi plano, . Dac oglinzilo sunt
porponJicularo ntro olo, atunci so lormoaz n colo Jou oglinzi: a) 2 imagini,
l) 3 imagini, c) 4 imagini, J) 6 imagini.
6. Solorul voJo imaginilo norsturnato alo vohiculolor Jin spatolo su ntr-o oglinJ
rotrovizoaro: a) plan, l) concav, c) convox, J) paralolic.
7. Dac ntr-o prism Jo sticl intr printr-o lat un lascicul monocromatic Jo razo paralolo,
atunci razolo omorgonto caro ios prin alt lat a prismoi sunt: a) paralolo, l) convorgonto,
c) Jivorgonto.
8. oa mai mic Jistant Jintro un olioct si imaginoa sa roal oltinut cu o lontil
convorgont osto: a) 4I, l) 3I, c) 2I, J) I.
9. Dac o lontil convorgont osto introJus n ap, atunci Jistanta local: a) Jovino mai
maro, l) Jovino mai mic, c) rmno acooasi.
10. lormaroa imaginii rsturnato po porotolo opus unui mic oriliciu Jintr-o camor
ntunocat osto oloctul: a) propagrii luminii n linio Jroapt, l) rolractioi luminii prin
oriliciu, c) rolloxioi rogulato a luminii po acost poroto, J) rolloxioi Jiluzo a luminii po
poroto.
11. lmaginilo olioctolor Jintr-o ap limpoJo so lormoaz n spatolo rotinoi unui tnr
caro noat cu ochii Joschisi, Jooaroco ochiul, n contact cu apa caro aro inJicolo Jo
rolractio aproximativ ogal cu col al umorii apoaso, aro convorgonta, a) mai mic Joct
n aor, l) mai maro Joct n aor, c) ogal cu coa Jin aor.
12. nJ privosti olioctolo apropiato Jo ochi tallato la Jistanta G 25 cm, Jac ochiul nu
aro Jolocto Jo voJoro), cristalinul so lomloaz si si micsoroaz Jistanta local pontru
Prolzmz lztlz proputz
a so lorma imagini claro po rotin, Jar nu mai voJom

clar olioctolo nJoprtato Jooaroco imaginilo lor so
lormoaz: a) n lata rotinoi, l) n spatolo rotinoi, c)
Joasupra rotinoi.
13. Ia iluminaroa putornic a olioctolor, pupila ochiului
so nchiJo, ca si Jialragma unui aparat Jo lotograliat,
si so oltin: a) imagini mai mari, l) imagini mai mici, c)
imagini mai claro Joct n cazul Jialragmoi sau pupiloi
cu Jiamotrul maro la iluminaro slal.
),=,&
14. Dooaroco prozlitul nu mai aro capacitatoa Jo a lomla
suliciont cristalinul, micsoraroa Jistantoi localo so oltino
prin lolosiroa ocholarilor cu: a) lontilo Jivorgonto, l)
lontilo convorgonto, c) lontilo cilinJrico.
15. PrivinJ prin rolloxio supralata unui D iluminat, poti
olsorva lranjo colorato, Jooaroco razolo Jo lumin
Jilractato prin rolloxio po rotoaua Jo santuri alo acostuia:
a) so mprstio, l) intorlor, c) so polarizoaz, J) so
rolract.
16. PrivinJ printro plooapolo ntroJoschiso ctro o surs
putornic Jo lumin, voJom lranjo colorato, Jooaroco
prin lanta Jintro plooapo so proJuco: a) rolractia luminii, l) rolloxia luminii, c) Jilractia
luminii, J) intorloronta luminii.
17. Spoctrul Jat Jo o rotoa Jo Jilractio so Joosolosto Jo spoctrul unoi prismo pontru
acooasi surs luminoas, Jooaroco: a) prisma proJuco un spoctru unilorm, l) prisma
proJuco un singur spoctru, n caro Joviatia maxim o au raJiatiilo violoto, iar rotoaua
proJuco porochi Jo spoctro n caro Joviatia minim o au raJiatiilo violoto, c) rotoaua
Jo Jilractio proJuco porochi Jo spoctro n caro Joviatia minim o au raJiatiilo rosii.
5VSXQVXUL 2c, 3l, 4c, 5l, 6c, a, 8a, 9a, 10a, 11a, 12a, 13c, 14l, 15l, 16c, 1l.
18. um so poato oltino imaginoa Jin ligura alturat, ?
5VSXQVXUL 2c, 3l, 4c, 5l, 6c, a, 8a, 9a, 10a, 11a, 12a, 13c, 14l, 15l, 16c, 1l.
1.1k.I. Prolzmz tu grod mzdu dz dltullolz
1. Un olioct luminos liniar lormoaz o imagino Jo Jou ori mai mic ntr-o oglinJ
sloric concav cu raza Jo curlur 5 -36 cm, Jac olioctul osto asozat la stnga
oglinzii n pozitia:
a) [
1
-18 cm, l) [
1
-36 cm, c) [
1
-54 cm, J) [
1
-108 cm.
2. Un olioct luminos liniar osto asozat la t-[
1
) 20 cm n lata unoi oglinzi concavo cu
raza 5 -30 cm. Pozitia imaginii lat Jo oglinJ osto:
a) [
2
-10 cm, l) [
2
-20 cm, c) [
2
-30 cm, J) [
2
-60 cm.
3. Un olioct luminos allat n lata unoi oglinzi concavo la t-[
1
) 0,8 cm lormoaz imaginoa
la Jistanta t-[
2
) 1,2 m lat Jo vrlul oglinzii. Distanta local aro valoaroa:
a) I 0,12 m, l) I -0,24 m, c) I -0,48 m, J) I -0,96 m.
4. Un olioct cu nltimoa \
1
10 cm, allat n pozitia [
1
-50 cm lat Jo oglinJa convox
cu raza 5 20 cm aro imaginoa cu nltimoa:
a) \
2
16,6 cm, l) \
2
166 cm, c) \
2
0,16 cm, J) \
2
1,66 cm.
5. Un olioct liniar lormoaz o imagino virtual, Jroapt si Jo Jou ori mai maro ntr-o
oglinJ concav cu raza 5 -1,2 m Jac osto asozat lat Jo vrlul oglinzii n pozitia:
a) [
1
-10 cm, l) [
1
-20 cm, c) [
1
-30 cm, J) [
1
-40 cm.
6. Un olioct so all la t-[
1
) 30 cm lat Jo o oglinJ plan. Dac oglinJa s-a Joprtat cu
10 cm, atunci imaginoa so lormoaz lat Jo oglinJ la Jistanta:
a) [l
2
20 cm, l) [l
2
30 cm, c) [l
2
40 cm, J) [l
2
50 cm.
7. n stnga unoi lontilo convorgonto cu I 15 cm so pozitionoaz, porponJicular po axa
optic principal a lontiloi, la [
1
-20 cm, un olioct cu nltimoa \
1
10 cm. nltimoa
imaginii osto:
a) \
2
- 10 cm, l) \
2
- 20 cm, c) \
2
- 30 cm, J) \
2
- 40 cm.
8. lmaginoa roal si rsturnat lormat Jo o lontil convorgont aro mriroa transvorsal
b -6, cnJ Jistanta Jintro imagino si olioct osto G 0 cm. Distanta local a lontiloi
osto:
a) I 2,6 cm, l) I 8,6 cm, c) I 26 cm, J) I 86 cm.
9. Dac so introJuco n ap tQ
DS
1,33) o lontil cu inJicolo Jo rolractio Q
VWLFO
1,5,
atunci Jistanta local a lontiloi crosto Jo 1 ori, unJo:
a) 1 2,2, l) 1 3,9, c) 1 5,1, J) 1 6,5.
10. O lontil aro convorgonta & 2 m
-1
. Dac un olioct osto asozat la t-[
1
) 45 cm lat
Jo lontil, imaginoa so lormoaz la:
a) [
2
-2 m, l) [
2
-4,5 m, c) [
2
2,6 m, J) [
2
1 m.
11. Un olioct asozat n stnga unoi lontilo convorgonto lormoaz imaginoa, la Jistanta
G 1 m lat Jo olioct, rsturnat si Jo patru ori mai maro Joct olioctul. Distanta
local a lontiloi osto:
a) I 16 cm, l) I 32 cm, c) I 48 cm, J) I 64 cm.
12. lmaginoa unui olioct, cu nltimoa \
1
10 cm, asozat la [
1
-28 cm lat Jo o lontil
Jivorgont cu I - cm, osto virtual, Jroapt si cu nltimoa:
a) \
2
0,1 cm, l) \
2
2 cm, c) \
2
20 cm, J) \
2
2 m.
13. O lontil plan-concav aro o raz Jo curlur Jo 50 cm si inJicolo Jo rolractio Q 1,5.
Distanta local a lontiloi osto:
a) I -10 cm, l) I -100 cm, c) I 50 cm, J) I 20 cm.
14. O lontil aro convorgonta &
1
3 m
-1
si osto alipit unoi alto lontilo cu &
2
-1 m
-1
.
onvorgonta sistomului osto:
a) & -1 m
-1
, l) & 2 m
-1
, c) & 3 m
-1
, J) & 4 m
-1
.
15. O raz Jo lumin monocromatic ajungo sul un unghi Jo inciJont L
1
60 po o
prism cu unghiul $ 60 si ioso sul unghiul Jo omorgont L
2
L
1
. lnJicolo Jo
rolractio al prismoi osto:
a) Q 1,3, l) Q 1,62, c) Q 1,51, J) Q 1,42.
16. O surs luminoas cu intonsitatoa , 36 cJ atrn la nltimoa K 60 cm lat Jo
contrul unoi moso n caro iluminaroa osto:
a) ( 100 lx, l) ( 200 lx, c) ( 300 lx, J) ( 400 lx.
17. Un Jispozitiv \oung cu 2O 1 mm, iluminat cu raJiatia monocromatic cu l 500 nm,
proJuco po un ocran situat la Jistanta ' 1 m intorlranja:
a) L 0,5 mm, l) L 4 mm, c) L 1 mm, J) L 5 cm.
18. Un Jispozitiv intorlorontial proJuco 10 lranjo Jo intorloront po o Jistant D\ 6 mm.
lntorlranja aro valoaroa:
a) L 0,2 mm, l) L 0,6 mm, c) L 1,5 mm, J) L 10 mm.
l 2O
2O
'
'
19. O surs Jo lumin monocromatic cu l 600

nm iluminoaz un Jispozitiv \oung cu Jistanta
Jintro lanto 2O 1 mm, . Po un ocran situat la
Jistanta ' 3 m, pozitia coloi Jo a troia lranjo
osto:
a) [
3
1 mm, l) [
3
5,4 mm, c) [
3
1 cm,
J) [
3
15 cm.
),=,&
20. lranjolo Jo intorloront, pontru a li olsorvato, pot li
prinso n olioctivul unoi lunoto situato la Jistanta
' 2,5 m. Dac Jistanta 2O 1 mm si intorlranja L 1,5
mm, atunci lungimoa Jo unJ a raJiatioi lolosito aro
valoaroa: a) l 400 nm, l) l 500 nm, c) l 600 nm,
J) l 400 nm.
21. PaJiatia luminoas cu l 500 nm ajungo la inciJont
normal po o rotoa Jo Jilractio. Vaximul Jo Jilractio
Jo orJinul N 2 so oltino la unghiul Jo Jilractio a 30. onstanta rotoloi aro

valoaroa: a) O 2 mm, l) O 0,2 mm, c) O 2 mm, J) O 20 mm.
22. O rotoa Jo Jilractio cu Q 500 liniimm osto iluminat normal Jo raJiatia monocromatic
cu l 500 nm. OrJinul maxim al lranjoi luminoaso lormato po un ocran aro valoaroa:
a) N
PD[
2, l) N
PD[
4, c) N
PD[
6, J) N
PD[
9,5.
23. O rotoa Jo Jilractio cu Q 500 liniimm osto iluminat normal Jo raJiatia monocromatic
cu l 450 nm. Numrul total al maximolor Jo Jilractio oltinuto po un ocran osto:
a) 4,5, l) ,, c) 8,8, J) 9.
24. Vaximul Jo Jilractio Jo orJinul N
1
2, oltinut la inciJont normal po o rotoa Jo
Jilractio Jo raJiatia cu l
1
600 nm coinciJo po ocran cu maximul Jo orJinul N
2
3
oltinut cu raJiatia Jo lungimo Jo unJ:
a) l
2
400 nm, l) l
2
500 nm, c) l
2
600 nm, J) l
2
00 nm.
25. nJ Soarolo osto la aslintit, umlra unoi porsoano osto Jo 1 m, iar a unui lt vortical
Jo 50 cm osto 25 cm. nltimoa porsoanoi osto:
a) K 1,5 m, l) K 1,5 m, c) K 2 m, J) K 2,2 m.
26. Un lascicul Jo lumin Jo ltimo G
1
1 m ajungo, la unghiul Jo inciJont L 60, po
supralata unoi lamo Jo sticl cu Q 1,5. Irgimoa lasciculului n lam Jovino:
a) G
2
1 m, l) G
2
1,63 m, c) G
2
1,5 m, J) G
2
1,3 m.
27. Un olioct Jo mrimo 10 cm lormoaz ntr-o lontil convorgont o imagino roal,
rsturnat, Jo mrimo 10 cm, cnJ so all la Jistanta 40 cm lat Jo acoasta si, rospoctiv,
Jo mrimo 5 cm cnJ so all la Jistanta 60 cm. Distanta local osto:
a) 5 cm, l) 10 cm, c) 15 cm, J) 20 cm.
28. O lontil liconvox aro razolo Jo curlur ogalo n moJul, 5
1
10 cm, si Q 1,5 n
raport cu aorul. Asozm un olioct liniar porponJicular po axa optic, la [
1
-15 cm
lat Jo lontil. Pozitia imaginii so gsosto, lat Jo lontila convorgont, la:
a) [
2
-5 cm, l) [
2
30 cm, c) [
2
21,3 cm, J) [
2
-3,3 cm.
29. n stnga unoi lontilo convorgonto cu I 10 cm, la [
1
-15 cm, so gsosto un olioct
luminos. n raport cu lontila, imaginoa so gsosto la:
a) [
2
10 cm, l) [
2
-10 cm, c) [
2
30 cm, J) [
2
10 m.
30. Olioctivul unui aparat Jo proioctio cu Jistanta local I 13,5 cm lormoaz imagini
alo Jiapozitivolor Jo Jimonsiuni 18 mm 24 mm po un ocran, cu Jimonsiunilo
180 cm 240 cm, asozat la Jistanta:
a) [
2
13,63 cm, l) [
2
4,95 cm, c) [
2
2 m, J) [
2
9,5 cm.
31. Domonstroaz logoa rolractioi, lolosinJ ligura .
5VSXQVXUL 1c, 2J, 3c, 4J, 5c, 6c, c, 8l, 9l, 10l, 11a, 12l, 13l, 14l, 15a, 16a, 1a,
18l, 19l, 20c, 21a, 22l, 23J, 24a, 25c, 26l, 2J, 28l, 29c, 30a.
1.1k.J. Tztl pznlru oulozvoluorz
Dac privosti colo Jou sogmonto, primul paro mai lung Joct al Joiloa? Dar Jac lo
msori cu rigla, au acooasi lungimo, ?
Privosto colo Jou linii rosii Jin unghiuri Jilorito. Iiniilo par a li usor curlato la mijloc
sau sunt Jropto si paralolo, ?
olo Jou linii rosii sunt la lol Jo lungi, ?
Dac o oglinJ plan so rotosto cu unghiul a n jurul unoi axo Jin planul su, atunci
imaginoa 6l a unoi surso punctilormo 6 so rotosto cu unghiul 2a, n acolasi sons, n jurul
axoi. u co unghi so rotosto raza rolloctat 25, ?
&RPSOHWHD] ORFXULOH OLEHUH GLQ WH[WXO XUPWRU FX WHUPHQLL FRUHFL
mprstioroa tJiluzia) luminii n Jiroctii Jilorito, pn la 90 lat Jo coa inciJont, so
poato laco: po particulo Jo pral si picturi mici Jo . tJar nu straturi Jo coat sau
sistomo noroaso), po moloculo sau grupri Jo moloculo cu o concontratio lluctuant
tnoomogonitti localo la un momont Jat). mprstioroa luminii crosto cu lrocvonta n
gonoral, Joci lumina corului osto allastr n timpul ., Jooaroco raJiatiilo allastro Jo
la Soaro sunt mprstiato mai putornic Joct raJiatiilo

rosii. Ia apusul Soarolui, cnJ lumina aro Jo strltut
o Jistant mai maro prin atmoslor pn la olsorvator,
acosta primosto, Jiroct sau rolloctato Jo nori, raJiatii
. sau gallono, Jooaroco o lractio mai maro Jo lumin
allastr a lost mprstiat n alara lasciculului
rocoptionat Jo olsorvator. Un olsorvator Jintr-un
satolit allat n oxtoriorul atmosloroi voJo corul nogru si
n timpul ziloi, Jooaroco lonomonolo amintito so potroc
si sunt olsorvato Joar n . gazoas. Potino c lumina
poato li Jotoctat si Jin oxtoriorul unui lascicul inciJont
Jo lumin all, Jatorit mprstiorii luminii tJiluzioi)
po susponsii lino tJo pral, picturi, noomogonitti) cu
schimlaro Jo culoaro, sau mprstiorii . po particulo
mari, lr schimlaro Jo culoaro tl). Atmoslora osto un
moJiu optic noomogon, Jooaroco inJicolo Jo rolractio,
Q, nu osto constant, oxistnJ variatii Jo tomporatur,
prosiuno, Jonsitato, Joci acost inJico JopinJo Jo
altituJinoa K. n atmoslora torostr, QtK) scaJo cu
nltimoa, Jatorit stratilicrii Jup . Jonsittii cu
tomporatura. O stoa osto vzut n prolungiroa raJiatioi
rocoptionato, ntr-o pozitio aparont, Joasupra coloi
roalo. Soarolo la apus osto sul orizont, Jar mai poato li
vzut Jatorit . . Virajul optic aparo cnJ lumina so
rolloct total po un strat Jo aor calJ Jin apropioroa
aslaltului sosololor sau a nisipului loarto nclzit lat
Jo aorul atmosloric, Jooaroco po o portiuno mic
inJicolo Jo rolractio al aorului crosto cu nltimoa si .
so rolract ctro n sus tvozi mirajolo Jo ap).
),=,&
1.1k.k. Tztl tu lrmlzr nlzrdttplnorz
uaI:z~aza aJ::ua;::I~ u:uaa:~ I~ga~ :u:~ ~I~ j::u cuuuc;:a ,u~a:~c~, ca:~
:ug~:~aza j:::Ia :~Ia;:~ cauza-~J~c Ma:cI~aza cu , 1, , D :au E.
uaca au~I~ aJ::ua;:: :uu c:~c~ ;: :u:~ ~I~ ~.::a :~Ia;:~ cauza-~J~c,
1 uaca au~I~ aJ::ua;:: :uu c:~c~, ua: :u:~ ~I~ uu ~.::a :~Ia;:~ cauza-~J~c,
uaca uuua: j::ua aJ::ua;:~ ~:~ c:~ca,
D uaca uuua: a uua ~:~ c:~ca,
E uaca u:c: uua u:u:~ aJ::ua;:: uu ~:~ c:~ca
1. Prozlitismul roprozint o tulluraro Jo voJoro caro aparo n spocial la vrsta moJio,
caractorizat prin scJoroa putorii Jo acomoJaro a cristalinului, astlol nct olioctolo
nJoprtato apar mai claro Joct colo apropiato, Jooaroco cristalinul pstroaz, Jatorit
olisnuintoi Jo a privi la Joprtaro sau Jatorit sclorozoi, o Jistant local pormanont
maro, imaginoa lormnJu-so n spatolo rotinoi, ca si n hipormotropism.
2. Viopia roprozint o tulluraro a voJorii caractorizat prin imposililitatoa Jo a voJoa
clar olioctolo nJoprtato, Jooaroco imaginoa acostora so lormoaz n lata rotinoi si
putoroa Jo acomoJaro roJus nu pormito aJucoroa imaginii po rotin.
3. Iontilolo convorgonto alo ocholarilor convortosc punctum proximum al prozlitului n
punctum proximum al unui ochi normal, Jooaroco lontilolo Jivorgonto alo ocholarilor
convortosc punctum romotum al miopului n punctum romotum al unui ochi normal.
4. Iontilolo Jo coroctio alo ocholarilor Jo voJoro roaJuc voJoroa la convorgonta normal,
Jooaroco ochiul cu anomalii Jo voJoro aro putoroa Jo acomoJaro insuliciont aJucorii
imaginii po rotin.
5. Ochiul normal aro limita Jo voJoro Jistinct cu acomoJaro maxim la d 25 cm,
Jooaroco punctum romotum so all la Jistanta maxim tJo voJoro clar), la posto 6 m
tD 15-300 m), practic loarto maro lat Jo Jistanta local J
0
15-1 mm a cristalinului.
6. DoplasnJ priviroa Jo la punctum romotum tP.P.), allat la Jistanta D, ctro punctum
proximum tP.P.), allat la Jistanta u, convorgonta cristalinului so mrosto Jo la
0
la
ua.

0
+ D, Jooaroco Jistanta local a cristalinului so micsoroaz corospunztor,
Jo la J
ua.
la J
u:u
.
7. onvorgonta ochiului prozlit so Jolinosto cu rolatia
j

0,j
+ D
j
, unJo
0,j

0,u
,
Jar D
j
< D
u
, Jooaroco Jistanta u
j
tpontru P.P
p
- punctum proximum prozlit) osto
mai maro Joct d
0,u
25 cm tpontru P.P
n
a ochiului normal) si imaginoa olioctolor
plasato ntro P.P
p
si cristalin nu so mai lormoaz po rotin.
tSistomul ochi cu ocholari lilocali roalizoaz convorgontolo:
0,c::-aj:aj~

0,j
+
1,1
si
0,u::au;a

0,j
+
1,2
, unJo
1,1
>
1,2
.)
8. Viopul voJo clar olioctolo Jac si apropio mult ochii Jo olo, Jooaroco ochiul miopului
tnr aro convorgonta pormanont maro lat Jo coa a ochiului normal t
0,u:j
>
0,u
) si
putoroa Jo acomoJaro nu osto suliciont pontru aJucoroa imagini i po rotin
t
u:j

0,u:j
+ D
u:j
).
9. Iontilolo Jivorgonto t
1
< 0) alo ocholarilor lolositi Jo ctro miopi mrosc putoroa Jo
acomoJaro oxistont Jooaroco sistomul ochi cu ocholari so comport ca un ochi cu
convorgont aproapo normal t`
u,~cI::

u:j
+
1

0,u:j
+
1
+ D
u:j
).
10. ulorilo olioctolor umoJo par mai intonso Joct alo color uscato, Jooaroco, n cazul
olioctolor umoJo, rolloxia rogulat osto Jominant, iar n cazul olioctolor uscato,
rolloxia Jiluz osto Jominant.
::Ia ~:uIu: cu ::u:~:: :u~:u::c:jI:ua:~. 1A, 2A, 3B, 4A, 5B, 6-10A.
1.1k.5. Prolzmz proputz
ntr-un tul capilar vortical Jo raz 5 1 mm, apa cu inJicolo Jo rolractio Q
1
1,33
lormoaz monisc concav si unghiul Jo racorJaro osto nul. Po axa Jo simotrio, sul
monisc, so all o mic lul Jo gaz la [
1
- 2 mm. lmaginoa oi osto plasat sul monisc
la:
a) [
2
- 0,5 mm, l) [
2
- 1 mm, c) [
2
- 1,5 mm, J) [
2
- 6 mm.
ntr-un laston cilinJric Jo sticl tQ
V
1,5) Jo lungimo O 2 m so all un punct luminos
to mic lul Jo aor) la [
1
- 1 m lat Jo tangonta la calota sloric Jo raz 5 10 cm,
Jo la captul lastonului. Acoasta aro contrul Jo curlur n Jroapta tangontoi. lmaginoa
acostui punct luminos, lat Jo vrlul Jioptrului sloric, aro alscisa:
a) [
2
- 15,4 cm, l) [
2
15,4 cm, c) [
2
28,6 cm, J) [
2
- 28,6 cm.
O porsoan caro poart plrio atingo 1,96 m nltimo. So privosto ntr-o oglinJ Jo
laio tJroptunghiular), allat n lata lui la 0,5 m po un poroto vortical, Jo la nltimoa
ochilor t1,80 m). OglinJa aro Jimonsiunoa vortical K 0,6 m si partoa suporioar osto
prins la 1,88 m lat Jo parJosoal. lmaginoa roJ partoa suporioar a corpului, Jo
Jimonsiuni vorticalo:
a) D\ 1,2 m, l) D\ 0,9 m, c) D\ 0,94 m, J) D\ 0,98 m.
Paza Jo lumin caro so rolloct po liocaro Jin oglinzilo plano caro lac unghiul JioJru j
prsosto sistomul optic porponJicular po Jiroctia inciJont Jac:
a)
2
S
M , l)
3
S
M , c)
6
S
M , J)
4
S
M .
Dou lontilo convorgonto sultiri, cu Jistantolo localo I Il 15 cm, sunt asozato
coaxial la Jistanta 10 cm una lat Jo coalalt, . Dac olioctul $% so nJoprtoaz
loarto mult, atunci lasciculul Jo razo paraxialo convorgonto ntr-un punct, situat lat
Jo iosiroa Jin a Joua lontil, la Jistanta:
a) [l
2
15 cm, l) [l
2
3,5 cm, c) [l
2
- 15 cm, J) [l
2
- 3,5 cm.
lmaginoa unui olioct luminos aro mriroa b - 4 lat Jo o lontil convorgont. Dac
olioctul osto nJoprtat cu G 10 cm, atunci mriroa Jovino b` - 2. Distanta local a
lontiloi osto:
a) I 40 cm, l) I 80 cm, c) I 20 cm, J) I 60 cm.
Un om n vrst, cnJ citosto, troluio s tin cartoa la [
1PLQ
- 50 cm Jo ochi. Iontila
cu caro so corijoaz voJoroa n acost caz tstiinJ c Jistanta minim a voJorii claro
pontru un ochi normal d
0
25 cm) aro convorgonta:
a) & 69 m
-1
, l) & 4 m
-1
, c) & 2 m
-1
, J) & 66,6 m
-1
.
),=,&
8. Olioctivul unui microscop aro convorgonta &
1
100 m
-1
, iar lungimoa optic H 16 cm.
Grosismontul microscopului osto * 160, iar Jistanta local a ocularului osto:
a) I
2
2,5 cm, l) I
2
25 cm, c) I
2
0,01 cm, J) I
2
0,25 cm.
9. O lontil convorgont tI 20 cm) si una Jivorgont tIl - 10 cm) sunt asozato coaxial
la Jistanta G 20 cm una lat Jo alta. n stnga lontiloi convorgonto, la [
1
- 60 cm so
all un olioct cu nltimoa \ 5 cm. lmaginoa linal so lormoaz la:
a) [l
2
30 cm, l) [l
2
- 30 cm, c) [l
2
, J) [l
2
10 cm.
10. O lontil convorgont cu Jistanta local I 20 cm si o lontil Jivorgont cu
Il -10 cm, allato n contact, lormoaz imaginoa unui olioct Jo nltimo \
1
10 cm
allat la [
1
-60 cm n aor. lmaginoa linal osto caractorizat prin:
a) [
2
1,5 cm, \
2
- 2,5 cm, virtual, l) [
2
2,5 cm, \
2
15 cm, roal,
c) [
2
- 2,5 cm, \
2
- 15 cm, roal, J) [
2
- 15 cm, \
2
2,5 cm, virtual.
11. n stnga unoi lontilo convorgonto cu I 10 cm, la [
1
- 15 cm so gsosto un olioct
luminos, iar n Jroapta oi so plasoaz porponJicular po axa optic principal o oglinJ
plan la G 20 cm Jo lontil. n raport cu lontila, imaginoa linal so gsosto la:
a) [n
2
10 cm, l) [n
2
- 10 cm, c) [n
2
30 cm, J) [n
2
- .
12. lluxul onorgotic F
o,H
intorcoptat la inciJont normal Jo o supralat mic D6 a unui
lotoolomont si provonit Jo la o surs luminoas punctilorm, caro si moJilic pozitia
rolativ Jo la Jistanta G
0
la Jistanta G QG
0
. n ultimul caz lluxul onorgotic osto:
a)
H H
Q
, 0
) )
, l)
Q
H
H
, 0
)
)
, c)
2
, 0
Q
H
H
)
)
, J)
Q
H
H
, 0 )
)
.
13. O voioz lolososto ca surs Jo lumin un loc allat Joasupra mosoi la o nltimo K,
roglalil. Ia marginoa mosoi, la Jistanta G lat Jo piciorul vorticaloi po caro so gsosto
sursa, so all o carto. lluminaroa onorgotic (
H
osto maxim pontru:
a) K
1
G, l)
2
1
G
K
, c)
2
2
1
G K
, J)
3
3
1
G K
.
14. lntonsitatoa luminoas a unoi surso punctilormo osto , 60 cJ. Sursa osto asozat la
jumtatoa Jistantoi G 4 m Jintro o oglinJ plan si un ocran. Ia inciJont normal,
iluminaroa ocranului osto:
a) ( 90 lx, l) ( 3,5 lx, c) ( 5 lx, J) ( 16,6 lx.
15. Distrilutia spoctral onorgotic F
H
I tl) a unoi surso Jo lumin si sonsililitatoa
spoctral rolativ corospunztoaro 9
O
a ochiului omonosc sunt Jato n talolul urmtor:
l ll ll(nm) 400 450 555 650
F
H
tW) 5 10 10,5 10
9
O
0,0004 0,0380 1,0000 0,100
Sursa so all n vrlul unui con cu nltimoa K 60 cm si Jiamotrul lazoi G 30 cm.
lluxul luminos al sursoi osto:
a) F 80 lm, l) F 806 lm, c) F 8163 lm, J) F 8,6 lm.
16. Un loc cu incanJoscont Jo putoro 100 W J un llux luminos F 1500 lm. lntonsitatoa
luminoas moJio sloric si rospoctiv iluminaroa moJio la Jistanta G 1 m sunt:
a) ,
P
119 cJ, (
P
119 lx, l) ,
P
11,9 cJ, (
P
11,9 lx,
c) ,
P
1,19 cJ, (
P
1,19 lx, J) ,
P
0,1 cJ, (
P
11 lx.
17. Dou surso Jo lumin 6
1
si 6
2
allato la Jistanta G 10 m una Jo alta omit n Jiroctia
unui ocran intonsittilo luminoaso ,
1
100 cJ si rospoctiv ,
2
400 cJ. lluminrilo po
colo Jou loto alo ocranului sunt ogalo Jac ocranul, asozat porponJicular po Jiroctia
sursolor, so all lat Jo 6
1
la Jistanta:
a) U
1
3,3 m, l) U
1
4,3 m, c) U
1
5,3 m, J) U
1
0,3 m.
18. O lam transparont Jo grosimo H 5 mm osto privit printr-un microscop. Dac so
puno la punct microscopul pontru olsorvaroa lotoi suporioaro a lamoi, pontru a voJoa
clar lata inlorioar so Joplasoaz n jos olioctivul acostuia cu ' 3,5 mm. lnJicolo Jo
rolractio al lamoi osto: a) Q 1,5, l) Q 1,43, c) Q 1,48, J) Q 1,53.
19. ntr-un Jispozitiv \oung, una Jintro lanto osto acoporit cu o lam transparont, cu
loto plan paralolo tQ 1,58). n punctul contral Jo po ocran so gsosto lranja luminoas
Jo orJin N , Jac l 550 nm. Grosimoa lamoi osto:
a) H l, l) H 3,310
-6
m, c) oarocaro, J) H 6,610
-6
m.
20. O rotoa plan Jo Jilractio cu Q 1000 trsturimm osto iluminat sul un unghi Jo
inciJont L 30. Vaximul Jo orJin N 2 so oltino sul unghiul Jo Jilractio a,
numoric ogal cu L. Numrul total al maximolor Jo Jilractio lormato po un ocran osto:
a) 1 5, l) 1 4, c) 1 3, J) 1 2.
21. ntr-un oxporimont Jo intorloront cu un Jispozitiv Jo tip \oung so utilizoaz lumina
cu lrgimoa intorvalului spoctral Dl 100 nm lat Jo lungimoa minim l
PLQ
600 nm.
OrJinul maxim Jo intorloront Jo la caro imaginoa Jo intorloront nu so mai Jistingo
so oltino cnJ N tl+Dl) tN +1)l, unJo:
a) N 3, l) N 4, c) N 5, J) N 6.
22. Un Jispozitiv \oung lolososto raJiatio cu l 600 nm. Distanta Jintro lanto si ocran
osto ' 1 m. So acopor o lant cu o lam transparont cu Q 1,45 si so olsorv c
pozitia contral, caro ora ocupat Jo lranja Jo orJin zoro, Jovino ocupat Jo lranja Jo
orJin 5. Grosimoa lamoi osto:
a) 6,6 mm, l) 0,2 cm, c) 0,06 mm, J) 6,61 nm.
23. Pontru roJucoroa piorJorilor prin rolloxio la lontilolo Jo sticl tQ
V
1,5) so lolososto
tohnica Jopunorii Jo policulo sultiri Jioloctrico tQ 1,6) po supralata acostora. Grosimoa
minim a unoi astlol Jo policulo caro proJuco un minim Jo intorloront tN 0) pontru
l 640 nm si pontru L 0 osto:
a) G
PLQ
1 mm, l) G
PLQ
1 mm, c) G
PLQ
0,1 mm, J) G
PLQ
10 mm.
24. Un Jispozitiv pontru stuJiul intorlorontoi n aor caJo n ap, Jin noglijont. Notm cu
L
0
intorlranja n aor si cu L intorlranja n ap. Apa aro inJicolo Jo rolractio Q
1
pontru
raJiatia monocromatic tl
1
) lolosit. lntorlranja n ap lat Jo coa n aor osto:
a) L L
0
Q
1
, l) L L
0
, c)
1
0
Q
L
L
, J)
1 0
Q L L
.
25. Un astronaut Jintr-o nav allat n oxtoriorul atmosloroi torostro voJo corul n timpul
ziloi: a) allastru, l) rosu, c) gallon, J) nogru.
26. Dac unghiul Jintro raza rolloctat si raza rolractat Jo un Jioloctric lucios cu inJicolo
Jo rolractio Q osto 90 si Jac vilratiilo voctorului cmp oloctric ( sunt porponJicularo
po planul Jo inciJont, atunci unghiul Jo inciJont osto ogal cu:
a) 45, l) 5, c) arctg Q, J) arctgtQ - 1).
5VSXQVXUL 1l, 2a, 3a, 4l, 5l, 6a, c, 8a, 9c, 10J, 11J, 12c, 13c, 14J, 15c, 16a, 1a,
18l, 19J, 20a, 21J, 22a, 23c, 24c, 25J, 26c.
),=,&
Analizoaz lotograliilo alturato si gsosto cazurilo n caro apar

lonomono optico. Explic procosolo Jo lormaro a imaginilor cromatico
si ncoarc s laci conoxiuni cu liologia si chimia, unJo osto cazul. u
programul pontru calculator Orlital Viovor tDaviJ Vanthoy), poti
gonora orlitali ca coi Jin ligura ! l gsosti po lntornot la aJrosa
http:vvv.orlitals.com. Voi rousi s scrii un osou lun.
Esoul Jo mai jos, po toma lizica si viata Jo toato zilolo`, a lost
scris Jo o colog Jo-a ta. itosto-l si spuno ti proroa!
.lonomonolo lizico no pun n rolatio cu lumoa nconjurtoaro,
cci olo guvornoaz` organolo Jo simt. Ochiul osto un instrumont optic,
urochoa un oscilator n miniatur. VorlinJ Jo optic, as aJuga c
ntlnim la liocaro pas imagini si iluzii optico croato Jo lizic co no lac
viata mai lrumoas si mai colorat. Do la simplo jocuri Jo lumini, Jo la
lontilo si oglinzi pn la tolovizor, o ntroag lumo gonorat Jo jocul`
unor oloctroni, posto tot osto la mijloc lizica. Din lizica pur, co urmrosto
s alstractizozo roalitatoa, s-i Joa un caractor Jo gonoralitato, so
JosprinJ tohnologiilo, caro ntorc roalittii cunostintolo acumulato,
pontru a usura si a mluntti viata. Toato artolactolo Jin oxistonta
noastr JopinJ Jo acosto tohnologii. lizica a Jat lumii, oxplornJ
univorsul microparticulolor, o surs oxtraorJinar Jo onorgio, acooa
ascuns n atom. Nosluinta oamonilor a oriontat acoast putoro spro
scopuri Jistructivo, Jar moniroa oi osto Jo a no puno la aJpost Jo o
ovontual opuizaro a rosursolor Jo comlustilili traJitionali. Prin
intormoJiul lizicii si al tohnologiilor so poato roJuco poluaroa, croscnJ
implicit Jurata viotii. AvnJ o att Jo maro important n lunctionaroa
corpului uman, lizica si Jomonstroaz utilitatoa si n moJicin.
PaJiograliilo, tomograliilo sunt oxomplo n acost sons. Si, Jo co nu,
motoJolo moJicinoi homoopato, prosopunctura si acupunctura rospoct
nisto principii onorgotico, ochililraroa unoi lalanto a onorgioi.
n Jomonii Jo important stratogic, cum ar li aoronautica si
inJustria Jo apraro, lizica ocup un rol important. Poato c Jintro coi
caro stuJiaz un numr Jo oro Jo lizic n licou putini so vor nJropta
spro Jomonii ca corcotrilo Jin lizica atomic si Jin lizica nucloar,
moJicin, onorgotic, aoronautic otc. As putoa spuno ns c lizica
osto totusi util Jin nc Jou motivo: oa intorvino, mai mult sau mai
putin invitat, n viata noastr Jo cto ori so arJo un loc sau so toposto
o lucat Jo ghoat, Jo cto ori aprinJom Pomul Jo rciun sau ascultm
raJioul si, nu n colo Jin urm, oa no nvat s gnJim inJuctiv, s
trocom pormanont Jo la particular la gonoral, s no punom ntrolri. Si
acoast gimnastic a mintii nu Junoaz n nici un caz, inJiloront co
mosorio no hrzosto posto ani Jostinul.
So spuno Josoori, ca un lol Jo aJagiu, c nu nvtm pontru scoal,
ci pontru viat, pontru a acumula oxporiont, pontru a no putoa utiliza
cunostintolo ca s nu rmnom posto ani cu improsia irosirii timpului.
Stiintolo lactualo, asa-numitolo stiinto alo naturii`, au ca olioct Jo stuJiu
roalitatoa imoJiat. Iogtura lor loarto putornic, loarto strns cu viata
osto mai prosus Jo orico nJoial. lr ajutorul lizicii caro, la rnJul
su, so lolososto Jo limlajul matomatic, nu s-ar putoa roaliza
transpunoroa unoi roalitti palpalilo n onunturi cu caractor Jo
gonoralitato. Zilnic, constatm nonumrato lonomono, primim Jivorsi
stimuli Jin moJiul nconjurtor. lizica no olor posililitatoa Jo a
clasilica acosti stimuli, practic Jo a pricopo cooa co no nconjoar. CInc,
Intrcbat dc cc arc ncvoIc dc IIzIc, rspundc cu scnIntatc: pcntru
nImIc-, nu vrca sau nu poatc s cunoasc InssI vIata. Pontru c
lizica osto o stiint a viotii. S lsm la o parto cazurilo n caro Jorinta
omului Jo a cunoasto, Jo a smulgo rotortolor lumina caro s strpung
coata ignorantoi, a slrsit n Jistrugoro si i-a JovoJit noputinta Jo a
oxplora un Jomoniu n caro poato s-a avntat proa Jovromo.`
ovonimonto si simultanoitatoa a Jou ovonimonto caro so Joslsoar n Jou puncto
Jilorito nu JopinJo Jo rolorontialul alos. n conlormitato cu principiul rolativittii Jin
mocanica clasic, toato sistomolo Jo rolorint inortialo sunt ochivalonto n raport cu logilo
mocanicii.
Hert| s s|tt Propagaroa luminii so laco Jin aproapo n aproapo, cu vitoz linit,
analog cu propagaroa unoi unJo olastico. UnJolo olastico nu so propag n viJ, noavnJ
suport matorial, Jar lumina so propag cu vitoza c, mai maro Joct n alto moJii. lizicionii
Jo la slrsitul socolului al XlX-loa au consiJorat, prin analogio cu moJiul olastic prin caro
so propag unJolo olastico, un moJiu ipototic, numit otor, caro oxist posto tot n spatiu si
prin caro so propag unJolo oloctromagnotico. Dac vitoza luminii aro o valoaro lat Jo
otor, consiJorat ca sistom Jo rolorint alsolut, atunci lat Jo Pmnt, caro so Joplasoaz
cu vitoza :
j
30 kms n raport cu otorul, vitoza luminii so oltino cu logoa Jo compunoro
a vitozolor? Exporimontolo concoputo po acoast ipotoz au avut un rozultat nogativ,
Joci otorul nu oxist. Ponuntaroa la concoptiilo clasico nu a lost usoar. Troluia gsit o
nou toorio caro s nglolozo ca po un caz particular tooria clasic. Noua toorio, n acorJ
cu oxporimontolo, a convins lizicionii c vitoza Jo propagaro a luminii n viJ nu JopinJo
Jo vitoza sursoi Jo lumin sau a olsorvatorului.
Bozzlz zxpzrmznlolz olz lzorz rzlolvl(.
Potlulolzlz lzorz rololvl( rztlrntz

,Daca j::::u u:;ca:~a uuu:
:~u, auuc: :aj:au Ia
:uj:aJa;a 1auauuIu:, j~ ca:~
auu:~u :u :~ja: auu :~uuI
:~ j:~;~ Ia :a;:~, ~I :~ aJIa :u
:~ja: :u :aj: cu ga:a :au :u
:aj: cu 1auauuI Da: J::uuca
1auauuI :u:u;: :~ :u:a:~;~
:uj:~u:uI a.~: :aI~ ;: :ua:u~aza
uaa :u caI~a Iu: :uj:~u:uI
a:~Iu:, :~ja:uI :~uuIu: uu
~:~ uu :~ja: :~aI :au a:Iu,
c: uuua: uu :~ja: :~Ia:: Ia
1auau
V. Eminoscu
4mta|es|e(t' Pozitia unui punct matorial, vitoza si
traioctoria acostuia sunt rolativo, Jooaroco JopinJ Jo
sistomul Jo rolorint trolorontialul) alos. Noi nu simtim c
no miscm n spatiu cu vitoza Pmntului, :
j
30 kms.
Dac un sistom Jo rolorint inortial so Joplasoaz, lat
Jo sistomul Jo rolorint inortial , cu vitoza : po Jiroctia
axoi . si consiJorm c originilo si alo color Jou
sistomo coinciJ la momontul 0, atunci ntro
coorJonatolo unui punct raportat la acosto sistomo Jo
rolorint inortialo, ca n lig. , sunt valalilo translormrilo
lui Galiloi:

`
, ` , `
, `

z z , ,
: . .
si, rospoctiv,

. `
, ` , `
, `

z z , ,
: . .
Din translormrilo lui Galiloi oltinom logoa compunorii
vitozolor pontru miscrilo Jin mocanica novtonian
tclasic): u
.
u
.
+ : , u
,
u
,
, u
z
u
z
, unJo
.
u
.
J
J
si
` J
` J
`
.
u
.
si analog cololalto. lntorvalul Jo timp Jintro Jou
Capitolul II: Teoria relativittii restrnse

!
!
!
!
Exporimontul lizicianului lrancoz lizoau a inlirmat
ipotoza otorului univorsal antronat Jo un moJiu optic n
miscaro, lcut Jo Hortz. Un lascicul Jo lumin provonit
Jo la sursa 6 osto Jivizat Jo oglinJa somitransparont 2
1
:
o parto Jin lascicul t1) so propag n sons opus vitozoi Y
Jo curgoro a lichiJului Jin tul, iar coalalt parto Jin lascicul
t2) so propag n sonsul vitozoi Jo curgoro a lichiJului,
pn cnJ ntlnosc Jin nou oglinJa somitransparont, po
caro so rolloct si, rospoctiv, o travorsoaz, iar apoi intorlor,
. UnJolo sunt cooronto Jooaroco provin Jo la acooasi
surs. Vitoza Jo propagaro a luminii n raport cu lichiJul
osto F
1
FQ. Dac otorul Jin lichiJul cu inJicolo Jo rolractio
Q osto total antronat Jo lichiJ, atunci ntro unJolo luminoaso
caro so propag n sonsul curgorii lichiJului si colo caro so
propag n sons contrar aparo o Jiloront Jo timp si nu sososc n laz n cmpul lranjolor Jo
intorloront:
2
1
2 2
1 1 1
4 4 2 2
F
OY
Y F
OY
Y F
O
Y F
O
W
~
=
+
= A
, Jooaroco
Q
F
Y
<< . Pozult Jiloronta Jo laz
corospunztoaro:
t = t ~
A
t = A
F
OYQ
7 F
OYQ
7
W
2
2
2
4
2
4
2 2
, unJo
F7. Po ligura Jo intorloront, s-a

analizat cu ct s-au Joplasat lranjolo lat Jo situatia cnJ lichiJul nu mai curgo. lpotoza otorului si
rogula clasic Jo compunoro a vitozolor n cazul luminii nu au lost conlirmato, Jooaroco lizoau nu a
olsorvat Joplasaroa provzut toorotic.
lpotoza lui Iorontz aJmito oxistonta otorului imolil ca sistom Jo rolorint alsolut, Joci
suport al unJolor oloctromagnotico. A lost inlirmat printr-un oxporimont oloctuat Jo
Allort Vicholson t1881). ProsupunnJ c Pmntul so misc n jurul Soarolui printr-un
ocoan Jo otor` imolil, lat Jo caro lumina so propag cu vitoza F 310
8
ms, atunci
vitoza luminii lat Jo un olsorvator torostru osto oltinut cu logoa compunorii vitozolor?
n intorloromotrul Vicholson, un lascicul monocromatic
Jo lumin provonit Jo la sursa 6 troco printr-o lant ngust
si ajungo la o lam cu loto plano si paralolo, . Acoast
lam aro o lat somitransparont si Jivizoaz lasciculul Jo
lumin: o parto Jin acosta strlato lama, so rolloct po
oglinJa plan 2
1
, ajungo po lam si so rolloct ctro ochiul
olsorvatorului, coalalt parto a lasciculului so rolloct po
lam, ajungo po oglinJa plan 2
2
, so rolloct napoi si
strlato lama ctro ochiul olsorvatorului. Bratolo
intorloromotrului ntro lam si oglinzilo 2
1
si, rospoctiv,
2
2
sunt riguros ogalo, Jo lungimo /. n caloa unui lascicul
so introJuco o lam componsatoaro a Jrumului optic, porloct
transparont si cu acooasi grosimo ca lama somitransparont,
pontru ca liocaro lascicul s strlat Jo troi ori grosimoa
unoi lamo. lntorloromotrul a lost montat po un lloc rigiJ Jin piatr caro so putoa roti ntr-o caJ cu
morcur. olo Jou lasciculo Jo lumin sunt cooronto si intorlor. lranjolo pot li analizato Jo olsorvator
printr-o lunot.
n oxporimontul lui Vicholson, roluat Jo Vorloy, un lrat al intorloromotrului coinciJo cu Jiroctia
Jo Joplasaro a Pmntului n raport cu otorul imolil. Datorit miscrii rolativo a Pmntului cu vitoza
),=,&
rolativ Y
S
~
30 kms lat Jo otor, po Pmnt ar trolui s apar un vnt Jo otor` cu acooasi vitoz,
Jar oriontat n sons opus miscrii Jo rovolutio. Din logoa compunorii vitozolor:
= + =

3PQW HWHU 3PQW OXPLQ HWHU 3PQW 3PQW OXPLQ HWHU OXPLQ
Y X Y X F ` `
3PQW HWHU HWHU OXPLQ 3PQW OXPLQ
Y F X

+ =
` . Pozult c, n lunctio Jo Jiroctia Jo
propagaro a luminii, vitoza luminii lat Jo otor, notat cu F , so compuno cu vitoza otorului lat Jo
Pmnt, notat cu Y , . olo Jou tronuri Jo unJo so propag Jus-ntors Jo-a lungul lratolor
intorloromotrului n intorvalo Jo timp Jilorito W
1
si W
2
, Joci nu sososc n laz n cmpul lranjolor Jo
intorloront. Dac so rotosto intorloromotrul cu 90
, atunci Jiloronta Jo laz ntro colo Jou tronuri

Jo unJo troluio s so schimlo, Joci lranjolo Jin ligura Jo intorloront troluio s so schimlo.
lntorvalolo Jo timp W
1
si W
2
so calculoaz analog cazului lrcilor caro ploac simultan longituJinal
si, rospoctiv, transvorsal cu o vitoz F lat Jo apa caro curgo cu vitoza Y si parcurg acooasi Jistant /
lat Jo punctul Jo plocaro:
|
|
.
|
\
|
+ ~
|
|
.
|
\
|
+
+
=
2
2
2
2
2 2
, 1
1
2
1
2 2
F
Y
F
/
F
Y
F
/
Y F
/F
Y F
/
Y F
/
W
DO ORQJLWXGLQ
,
|
|
.
|
\
|
+ ~
=
2
2
2
2 2 2
, 2
2
1
2
1
2 2
F
Y
F
/
F
Y
F
/
Y F
/
W
O WUDQVYHUVD
.
Notm raportul vitozolor
F
Y
= |
. Dooaroco Y << F si
|
<< 1, am lolosit aproximrilo:
2
2
1
1
1
| + ~
|
si
2
2
2
2
1
1
2
1
1
1
1
1
| + ~
|
~
|
.
Dac Jou tronuri Jo unJo ploac simultan

Jo po lam, atunci vor rovoni cu o ntrzioro
.
2
2
2
, 2 , 1
| = = = A
F
/
F
Y
F
/
W W W
O WUDQVYHUVD DO ORQJLWXGLQ
Prin rotiroa plcii Jo marmur cu 90
, intorvalul
Jo timp si schiml somnul si ar li troluit s
apar o Ji loront Jo ti mp Jull
2
2 2
| = A = A
F
/
W W
WRWDO
, croia ar li troluit s-i
corospunJ o Jopl asaro a lranj ol or Jo
intorloront cu un numr 1 Jo intorlranjo:
0
=
A
=
WRWDO
W F
1 .
Exporimontal nu s-a olsorvat Joplasaroa somnilicativ a lranjolor Jo intorloront nici
n 1881 si nici ultorior. Acost rozultat nogativ Jin istoria lizicii a Jus la concluzia c ipotozolo
sunt grosito. Din insuccosul oxporimontului Vicholson, Einstoin a tras concluzia c lumina
aro acooasi vitoz Jo propagaro F po oricaro Jiroctio Jin intorloromotru, inJiloront Jo
oriontaroa lratolor acostuia, Joci nu aparo Jiloront Jo Jrum sau Jiloront Jo timp si nici
Joplasaro a lranjolor cnJ lratolo sunt rotito cu 90. Prosupusul otor nu joac nici un rol,
Joci acost concopt troluia alanJonat. Prin nogaroa oxistontoi otorului, cmpul
oloctromagnotic Jovino o ontitato inJoponJont Jo orico sulstant. Din momontul n
caro lasciculul Jo lumin atingo primul olomont optic al sistomului, prin acol sistom nu so
mai propag lasciculul initial, ci unul rolloctat sau rolractat, omis Jo olomontul optic
rospoctiv, conlorm principiului Huygons-lrosnol. Acostoa so propag cu vitozo caro JopinJ
Jo inJicolo Jo rolractio al moJiului rospoctiv si nu Jo vitoza Jo miscaro a acostora.
oncluziilo analizoi laptolor oxporimontalo au lost sintotizato n anul 1905 Jo Einstoin
n colo dou postuIatc aIc tcorIcI rcIatIvIttII rcstrnsc:
c cc cc
IcnomcncIc IIzIcc sc dcsIsoar IdcntIc In toatc sIstcmcIc dc rcIcrInt IncrtIaIc,
dac sunt IdcntIcc condItIIIc InItIaIc, adIc IcgIIc IIzIcII sunt accIcasI Iat dc
orIcarc sIstcm dc rcIcrInt IncrtIaI;
d dd dd
vItcza dc propagarc a IumInII In vId arc acccasI vaIoarc In toatc dIrcctIIIc dIn
toatc sIstcmcIc dc rcIcrInt IncrtIaIc, adIc nu dcpIndc dc mIscarca surscI dc
IumIn sau a obscrvatoruIuI.
Primul postulat gonoralizoaz principiul rolativittii Jin mocanic. Acost postulat conJuco
la ochivalonta sistomolor Jo rolorint inortialo n raport cu toato lonomonolo lizico tnici
un oxporimont oloctuat ntr-un sistom Jo rolorint inortial nu pormito punoroa n oviJont
a miscrii roctilinii unilormo a acostui sistom lat Jo alt sistom Jo rolorint inortial).
Echivalonta sistomolor Jo rolorint inortialo o rogsim lormulat si n postularoa constantoi
vitozoi luminii, Jooaroco al Joiloa postulat roprozint concluzia oxporimontal c vitoza
luminii n viJ osto vitoza maxim Jo propagaro a oricroi intoractiuni lizico. Acosto postulato
insist s olimino Jin lizic otorul univorsal si notiunilo: sistom Jo rolorint alsolut, timp
alsolut, propagaro instantanoo a intoractiunilor tvitoz inlinit), aJmiso n mocanica clasic.
Tooria rolativittii rostrnso, caro so sprijin po acosto postulato, so rolor la
lonomono mocanico si oloctromagnotico raportato la sistomo Jo rolorint inortialo. Sistomolo
Jo rolorint noinortialo tcaro so misc accolorat) si lonomonolo gravitationalo sunt stuJiato
Jo tooria rolativittii gonoralizato, olalorat ultorior Jo Einstoin.
+<M
+<M
CH?G;NC=L?F;NCPCMN
rolatii matomatico cu ajutorul crora trocom Jo la coorJonatolo unui ovonimont olsorvat
Jin sistomul inortial , n punctul Jo coorJonato ., ,, z la momontul , la coorJonatolo
acoluiasi ovonimont olsorvat Jin sistomul inortial , caro so Joplasoaz cu vitoza constant
: n raport cu sistomul Jo-a lungul axoi ., n punctul Jo coorJonato ., ,, z la
momontul . Acosto translormri stalilito Jo Iorontz, ca o gonoralizaro a translormrilor
Galiloi, nainto Jo olaloraroa toorioi rolativittii rostrnso pot li stalilito lolosinJ postulatolo
lui Einstoin. onsiJorm c originilo si alo sistomolor si cu axolo paralolo coinciJ
la momontul initial 0 si rolatiilo Jo translormaro sunt liniaro: . t. + :) si
. t. - :), iar , , si z z. Putom gsi lactorul Jac n momontul initial consiJorm
un somnal luminos, omis Jo o surs punctilorm Jin originoa axolor. Acosta so propag
cu acooasi vitoz tc c`) si lrontul Jo unJ sloric cu contrul n ajungo po axa . n
punctul cu alscisa . R c pontru olsorvatorul si, rospoctiv, col cu contrul n
ajungo po axa . n punctul cu alscisa . R c lat Jo olsorvatorul . Dac n
rolatiilo Jo translormaro nlocuim
c
.
`
`
si
c
.
, oltinom

c
:.
. .
`
` si, rospoctiv,
4mta|es|e(t' lntoractiunilo nu so pot propaga cu vitozo
mai mari Joct vitoza luminii n viJ. Translormrilo Galiloi
sunt valalilo la vitozo mici, n raport cu vitoza luminii.
Tooria rolativittii rostrnso so rolor la lonomono mocanico
si oloctromagnotico caro so analizoaz n raport cu sistomo
Jo rolorint inortialo. Toato sistomolo Jo rolorint inortialo
sunt ochivalonto, n raport cu logilo lizicii.
Hert| s s|tt Trocoroa Jo la un sistom Jo rolorint
inortial la un alt sistom Jo rolorint inortial so oltino cu
translormrilo Iorontz, caro sunt valalilo si la vitozo
apropiato Jo vitoza luminii. Translormrilo Iorontz sunt
,~ :u;~I~g~u j::u uua
~:~u:u~u~ ::uuIau~ :u:-uu
:::~u u~ c:uua~. 1uu:::,
J:~ca:~ u:u:~ u: a:~ :uj:~::a ca
:u;~I~g~ ac~a:a aJ::ua;:~ Da: :a
:uc~:cau :a J:u j:~cau;:, :a
:uc~:cau :a uau u~J:u:;::
::gu:a:~, cac: ;:u ca u~
j::u~u:: ~:~ :a :uj:a~::uau
:uu:;:a ua::a
A. Einstoin

c
:.
. .` . nmultim acosto rolatii momlru cu momlru:

2
2
2
1 ` `
c
:
.. .. . Pozult
2
2
2
1
1
1
1
E
c
:
, unJo
c
:
E
. Pontru un ovonimont lizic, translormrilo Iorontz
alo coorJonatolor spatialo Jovin:
2
1
` `
E
: .
. , , ,, z z si, rospoctiv,
2
1
`
E
: .
.
,
, ,, z z. Din rolatiilo
c
.
si
c
.
`
`
oltinom translormrilo Iorontz alo coorJonatolor

tomporalo:
2
2
2
1
`
`
1
` `
E
c
:.
c
: .
si, rospoctiv,
2
2
2
1 1
`
E
c
:.
c
: .
.
Vrimilo Y, [, \, ], W sunt msurato Jo
olsorvatorul Jin sistomul Jo rolorint inortial 6, logat Jo
Pmnt, iar mrimilo -Y, [l, \l, Wl sunt msurato Jo
olsorvatorul Jin sistomul Jo rolorint inortial 6l, caro so
Joplasoaz cu vitoza Jo transport rolativist Y n lungul
axoi 2[. Dac Y <<F, Jin translormrilo Iorontz so oltin
translormrilo Galiloi. oorJonatolo spatio-tomporalo, Jin
+<M +<M
colo Jou sistomo inortialo, alo acoluiasi ovonimont JopinJ rociproc unolo Jo altolo.
Translormrilo Iorontz invorso lo oltii prin schimlaroa somnului vitozoi Jo translatio
rolativo a sistomolor tY cu -Y) si nlocuiroa [ cu [l si, rospoctiv, W cu Wl.
IGJOH?L?;L?F;NCPCMN;PCN?T?FIL
z zz zz
onsiJorm un punct matorial caro so misc unilorm roctiliniu Jo-a lungul axoi 2l[l
cu vitoza rolativ Xl
[
lat Jo olsorvatorul Jin sistomul molil 6l. Originoa 2l a axoi 2l[l so
translatoaz cu vitoza Y lat Jo axa 2[ Jin sistomul 6 tun lalorator torostru), . Trocoroa
Jo la logoa miscrii unilormo [l Xl
[
Wl lat Jo axa 2l[l Jin sistomul inortial 6l la logoa
miscrii unilormo [ X
[
W lat Jo axa 2[ Jin sistomul inortial 6 so oltino cu ajutorul
+<M
+<M
translormrilor Iorontz:
2
1
`
|
=
YW [
[
si
2
2
1
`
|
=
F
Y[
W
W , unJo
F
Y
= |
. Dup nlocuiro
2
2
2
1
`
1
|
=
|
F
Y[
W
X
YW [
[
, oltinom
( )
W X Y
F
Y X
[
[
[
`
`
1
2
+ =
|
.
|
\
|
+
. Dooaroco
W
[
X
[
=
, rozult c
vitoza rolativ a punctului consiJorat lat Jo axa 2[ aro oxprosia:
2
`
1
`
F
Y X
Y X
X
[
[
[
+
+
=
. Putoam
oltino acoast oxprosio pontru X
[
sau oxprosia pontru Xl
[
lolosinJ Jolinitiilo componontolor
vitozolor:
W
[
X
[
J
J
= si
` J
` J
`
W
[
X
[
= . Dorivm rolatiilo Iorontz si oltinom:
2
1
J
` J
|
=
Y X
W
[
[
si
2
2
1
1
J
` J
|
=
F
YX
W
W
[
. Pozult
2
2
2
1
1
1
` J
J
J
` J
`
F
YX
Y X
W
W
W
[
X
[
[
[
= =
, Joci
2
1
`
F
Y X
Y X
X
[
[
[
=
.
Dac Y << F, oltinom lormula Jo compunoro a vitozolor Jin mocanica clasic:
X
[
Xl
[
+ Y. Dac n sistomul 6l osto omis un somnal luminos Jo-a lungul axoi 2l[l cu
vitoza Xl
[
F si sistomul 6l so translatoaz lat Jo sistomul 6 cu vitoza Y sau chiar cu vitoza
Y F, atunci oltii cu oxprosia rolativist a compunorii vitozolor c somnalul luminos so
propag cu vitoza X
[
F si Jo-a lungul axoi 2[ :
F
F
FY
Y F
X
[
=
+
+
=
2
1
.
),=,&
z zz zz
onsiJorm un punct matorial caro so misc roctiliniu unilorm Jo-a lungul axoi 2l\l
cu vitoza rolativ Xl
\
. Ecuatia miscrii n sistomul 6l osto: \l Xl
\
Wl. u ajutorul translormrilor
Iorontz, \l \ si
2
2
1
`
|
=
F
Y[
W
W , oltinom ocuatia miscrii n sistomul 6:
2
2
`
2
2
`
1
1
1
|
|
.
|
\
|
=
|
=
WF
Y[
W X
F
Y[
W
X \
\
\
. n acost caz, raportul Y
W
[
=
roprozint chiar vitoza Jo
translatio a originii 2l lat Jo originoa 2. Pozult: W X
F
Y
W X
\
\
\
=
|
|
|
.
|
\
|
=
2
2
2
`
1
1
, unJo
2 `
2
2
2
`
1
1
1
| =
|
|
|
.
|
\
|
=
\
\
\
X
F
Y
X
X .
CF;N;L?;CHN?LP;F?FIL>?NCGJ
onsiJorm DW
0
Wl
2
- Wl
1
intorvalul Jo timp propriu sau Jurata static, a unui procos,
cronomotrat Jo un olsorvator caro osto n ropaus ntr-un punct t[l
1
[l
2
) Jin acolasi
sistom 6l n caro osto localizat procosul. onsiJorm Jurata cinomatic a acoluiasi procos
tJintro Jou somnalo luminoaso, Jo oxomplu) cronomotrat Jo un olsorvator n miscaro
rolativ, cu vitoza Y paralol cu axa 2[l, lat Jo sistomul n caro so consiJor c aro loc
procosul: DW W
2
- W
1
. Din translormrilo Iorontz rozult:
2
1 2
2
2
1
1
2
2
2
1 2
1
` `
1
`
`
`
`
|
=
|
+
=
W W
F
Y[
W
F
Y[
W
W W
, aJic
2
0
1
|
A
= A
W
W , Joci DW > DW
0
, Jooaroco
1 1
2
< |
. Durata unui ovonimont osto rolativ Jooaroco JopinJo Jo sistomul Jo
rolorint Jin caro so msoar. Simultanoitatoa ovonimontolor osto si oa rolativ. onsiJorm
Jou ovonimonto simultano n sistomul 6 tso proJuc la momontul W
1
W
2
), Jar n locuri
Jilorito t[
1
[
2
). Vomontolo Jo timp corospunztoaro pontru olsorvatorul Jin sistomul
6l so oltin cu rolatiilo Iorontz:
2
2
1
1
1
1
`
|
=
F
Y[
W
W si
2
2
2
2
2
1
`
|
=
F
Y[
W
W . Pozult c Wl
1
Wl
2
, Jooaroco [
1
[
2
, Joci Jou
ovonimonto simultano n locuri Jilorito alo unui sistom inortial apar consocutivo n alt
sistom Jo rolorint inortial 6:
( )
0
1
` ` `
2 2
1 2
1 2 =
|

= = A
F
[ [ Y
W W W . Apar simultano si n sistomul
6l numai ovonimontolo simultano caro s-au proJus n acolasi loc t[
1
[
2
) Jin sistomul 6.
!
!
!
!
onsiJorm un oxporimont PHQWDO: un llitz al unui olsorvator
asozat n mijlocul unui vagon, caro so misc cu vitoza Y, omito
un somnal luminos caro so propag cu vitoza F n amlolo sonsuri,
Joci lronturilo Jo unJ ajung simultan la coi Joi poroti opusi,
. Pontru un olsorvator Jo po Pmnt, lumina so propag n
colo Jou sonsuri cu acooasi vitoz F, Jar n intorvalul Jo timp
n caro un poroto so Joprtoaz, collalt so apropio Jo somnalul
luminos si colo Jou lronturi Jo unJ nu ajung simultan la coi
Joi poroti.
Pozult c ovonimontul luminos so Joslsoar mai rapiJ lat Jo sistomul propriu

Joct lat Jo alt sistom caro so translatoaz lat Jo acosta cu o vitoz rolativist Y.
Durata cinomatic a unui procos aparo mai maro oricrui olsorvator molil` Jin oxtorior
Joct Jurata static msurat Jo olsorvatorul lix`, Jin propriul sistom, pontru caro
procosul so proJuco n acolasi loc. Pontru liocaro olsorvator putom consiJora roal timpul
msurat n propriul sistom Jo rolorint. ronomotraroa so poato laco cu orico lonomon
porioJic co pormito msuraroa Juratolor. ntr-un lilm S.l., astronautii caro so vor Joplasa
cu vitozo rolativisto si pmntonii so vor voJoa rociproc mltrninJ mai ncot, so vor
voJoa clipinJ Jin ochi sau miscnJu-so cu ncotinitorul`, Jooaroco Jurata oricrui procos
osto mai mic pontru olsorvatorul Jin sistomul n caro aro loc si aparo Jilatat pontru
orico olsorvator lat Jo caro so Joplasoaz cu o vitoz Jo translatio rolativist tcomparalil
cu vitoza luminii). Dar pn vor atingo acosto vitozo, so vor misca accolorat si sistomul
Jovino noinortial ttroluio lolosit tooria rolativittii gonoralizato), iar liologic, cum va
roactiona si mltrni organismul lor? Einstoin alirm n tooria rolativittii gonoralizato,
caro cuprinJo si lonomonolo gravitationalo tmiscaroa unui corp ntr-un sistom Jo rolorint
accolorat osto ochivalont cu miscaroa lui ntr-un cmp gravitational), c Joi olsorvatori
Jin Jou sistomo constat c timpul curgo` mai ncot n sistomul accolorat 6l Joct n
sistomul inortial 6.

onsiJorm ca aplicatio un oxporimont montal, n caro
somnalul proJus Jo un llitz n punctul % Jin sistomul 6l so
propag pn la o oglinJ si napoi n intorvalul Jo timp
propriu:
F
G
W W W W
2
` ` `
1 2 0 = = A = A
, . Pontru olsorvatorul
Jin sistomul 6, acost somnal luminos parcurgo lungimoa 2/
pn la oglinJ si napoi n intorvalul Jo timp
F
/
W
2
= A
,
vitoza luminii liinJ acooasi, F. Scriom tooroma lui Pitagora
n triunghiul %
1
5%
2
:
2
2
2
2 2
|
.
|
\
|
A
+ =
|
.
|
\
|
A
W Y
G
W F
. Pozult
( ) ( )
2
2
2
2
2
2
4
W
F
Y
F
G
W
A + = A
sau
( ) ( ) ( )
2
2
2
2 2
` W
F
Y
W W
A + A = A
. Oltinom: ( ) ( )
2
2
2
2
` 1 W
F
Y
W
A =
|
|
.
|
\
|
A , aJic
2
0
1
|
A
= A
W
W sau
A
W >
A
W
0
, unJo
F
Y
= |
. Olsorvm c n cazul n caro llitzul si oglinJa ar li n sistomul 6, atunci intorvalul Jo timp
),=,&
propriu ar Jovoni
F
G
W W W W
2
1 2 0
= = A = A
. Pontru olsorvatorul Jin 6l, intorvalul Jo timp n caro
somnalul so propag pn la oglinJ si napoi osto:
F
/
W
2
`
= A
. Din tooroma lui Pitagora oltinom
analog:
2
2
2
2
`
2
`
|
.
|
\
|
A
+ =
|
.
|
\
|
A
W Y
G
W F
si
( ) ( )
2
2
2
2
2
2
`
4
` W
F
Y
F
G
W
A + = A
,
( ) ( ) ( )
2
2
2
2 2
` ` W
F
Y
W W
A + A = A
. Pozul t
2
0
2
1 1
`
|
A
=
|
A
= A
W W
W , Joci
A
Wl >
A
W
0
.
IHNL;=C;FOHACGCFIL
onsiJorm o rigl n ropaus Jo-a lungul axoi 2l[l. Olsorvatorul Jin sistomul 6l va
msura lungimoa proprio tJo ropaus): O
0
[l
2
- [l
1
. Pontru olsorvatorul Jin sistomul 6,
coorJonatolo capotolor rigloi, msurato simultan tW
1
W
2
), vor li [
1
si rospoctiv [
2
, iar
lungimoa Jovino O [
2
- [
1
. Din translormrilo Iorontz rozult:
2
1 2
2
1 1 2 2
1 2
1 1
` `
|
=
|
+
=
[ [ YW [ YW [
[ [ sau
2
0
1
|
=
O
O . Oltinom c lungimoa
aparont O a unui olioct, caro so Joplasoaz cu vitoza Y lat Jo olsorvatorul caro laco
msuraroa, aparo contractat lat Jo lungimoa proprio O
0
, aJic
2
0
1
| =
O O , . Iungimoa
olioctului aro valoaroa coa mai maro pontru olsorvatorul Jin sistomul propriu n caro so
all n ropaus.

Dac so consiJor rigla n ropaus n sistomul 6 Jo-a
lungul axoi 2[, atunci lungimoa proprio rigloi osto
O
0
[
2
- [
1
. Pontru un olsorvator Jin sistomul molil 6l,
lungimoa rigloi ntro oxtromittilo nrogistrato simultan
tWl
1
Wl
2
) Jovino O [l
2
- [l
1
.
Dooaroco
2
1 2
2
1 1 2 2
1 2
1
` `
1
` ` ` `
|
=
|
+
=
[ [ YW [ YW [
[ [
,
rozult
2
0
1
| =
O O .
ontractia lungimilor Jo-a lungul Jiroctioi Jo miscaro arat c nici un sistom inortial
nu osto privilogiat, Jooaroco nu so poato puno n oviJont caro sistom osto n miscaro si
caro osto n ropaus. Distanta Jintro Jou puncto aparo mai mic olsorvatorului Jin
sistomul caro so misc rolativ cu o vitoz rolativist lat Jo olo.
Poti accopta o moJolaro intuitiv a lungimilor aparonto alo corpurilor - caro JopinJ
Jo vitoza rolativ lat Jo olsorvator - Jac urmrosti Jistanta Jintro stlpii plasati ochiJistant
po sol sau lungimilo vagoanolor unui tron Jintr-un sistom n ropaus si apoi n miscaro?
!
!
onsiJorm ca aplicatio un oxporimont montal n caro olsorvatorul Jin sistomul molil 6l
cronomotroaz intorvalul Jo timp propriu nocosar propagrii unui somnal luminos omis Jo o surs
lixat la captul unoi riglo, n ropaus po axa 2l[l, pn la oglinJa lixat la collalt capt la Jistanta O
0
si napoi:
F
O
W
0
0
2
= A
, unJo O
0
[l
2
- [l
1
osto lungimoa proprio msurat Jin sistomul propriu, .
Acoast rigl, caro so Joplasoaz cu vitoza Y a sistomului 6l prin Jroptul olsorvatorului Jin sistomul
6 Jo po sol, aro lungimoa O. n intorvalul Jo timp
A
W
1
, somnalul luminos parcurgo Jistanta
G
1
O + Y
A
W
1
F
A
W
1
, iar oglinJa parcurgo Jistanta Y
A
W
1
, Joci
Y F
O
W
= A
1
. Somnalul luminos rolloctat
Jo oglinJ so ntoarco Jo la oglinJ la surs n intorvalul Jo timp
A
W
2
n caro oglinJa si sursa au
naintat po Jistanta Y
A
W
2
, Joci G
2
O - Y
A
W
2
F
A
W
2
, Jo unJo
Y F
O
W
+
= A 2
. Timpul total:
|
|
.
|
\
|
= A + A = A
2
2
2 1
1
2
F
Y
F
O
W W W . Stii c
2
2
0
1
F
Y
W W
A = A
. Oltinom:
( )
2
2
0
1
1 2 2
|
|
=
F
O
F
O
sau
2
0
1
| =
O O
.
Pozult c lungimoa msurat Jin alt sistom Jo rolorint inortial osto mai mic po Jiroctia Jo miscaro
Joct lungimoa proprio msurat n sistomul Jo rolorint propriu al corpului consiJorat.
O conlirmaro oxporimontal a cinomaticii rolativisto a lost oltinut la Jozintograroa spontan a
mozonilor. Timpul propriu Jo viat al mozonilor osto
A
W
0
2,2
s. Vozonii proJusi la altituJini mari

so Joplasoaz cu vitoza Y 0,998F, Joci n sistomul propriu Jo rolorint logat Jo locul unJo s-au
proJus oi pot parcurgo Jistanta O
0
Y
A
W
0
~
658, m. Dar timpul Jo viat al mozonilor, pontru un
olsorvator torostru, osto s 10 8 , 34
1
6
2
2
0
~
A
= A
F
Y
W
W si Jistanta
parcurs Jo mozoni, lat Jo olsorvatorul torostru osto:
O Y
A
W
~
10 420 m. AltituJinoa la caro sunt proJusi mozonii,
msurat n sistomul olsorvatorului Jin laloratorul torostru, vorilic
rolatia m 420 10
1
2
2
0
~
=
F
Y
O
O .
CH;GC=;L?F;NCPCMN
,T~:::I~ J:z:c~ :uc~a:ca :a
u~a :uag:u~ a :~aI:a;:: ;: :a
:a:I~a:ca I~gau:a ~: cu Iuu~a
:a:a a :uj:~:::I: ua::~
;aua:, cu::uc;::I~ u:u;::
ua::~ uu :uu u::J:ca~ u~ca
:u ua:u:a ;: :u :~u:uI :u ca:~
~:::I~ ua::~ :~u;~:c :a
:~aI:z~z~ ac~a:a I~gau:a
A. Einstoin, I. lnlolJ,
E:Iu;:a J:z:c::
4mta|es|e(t' Un oloctron poato li accolorat Jo lortolo
oloctrico Jintr-un cmp oloctric. Variatia onorgioi cinotico
DE
c
osto ogal cu lucrul mocanic oloctuat Jo lortolo
oloctrico: ~U
: u : u
~ ~
=
2 2
2
0
2
, unJo u
~
9,110
-31
kg,
U - tonsiunoa oloctric si :
0
<< : tvitoza initial :
0
a
oloctronilor osto noglijalil po lng coa linal n urma
accolorrii). Dac tonsiunoa oloctric aro valori mai mari
Joct U 2,610
5
V, atunci vitoza : a oloctronilor, calculat
cu rolatia Jo mai sus, ar avoa valori mai mari Joct vitoza
luminii n viJ, c 310
8
ms.
Hert| s s|tt O lort oloctric a croi mrimo osto constant nu proJuco o accoloratio
constant Jac masa oloctronului n miscaro crosto la vitozo rolativ mari, comparalilo cu
vitoza luminii:
( )
ua
u
:
:
u
u
:
u:
j
1
+ = + = = =
J
J
J
J
J
J
J
J
J
J
. Dac 0
J
J
=
u
, cnJ
u constant, atunci vitoza oloctronilor ar Jopsi vitoza luminii tn contraJictio cu postulatul
al Joiloa al toorioi rolativittii). n Jinamica rolativist, principiul al Joiloa al Jinamicii aro
urmtoaroa lorm invariant n raport cu translormrilo Iorontz:
( )
u:
1
J
J
=
, unJo
2
2
0
1
c
:
u
u
=
, u - masa Jo miscaro si u
0
- masa Jo ropaus a particuloi consiJorato.
Olsorvi c la vitozo norolativisto : << c, masa Jo miscaro osto practic ogal cu masa Jo
rapaus u
0
, .
lolosim aproximatia: .
. 2
1
1
1
1
+ ~
, unJo . << 1, pontru lormula masoi rolativisto:
|
|
.
|
\
|
+ ~
=
2
2
0
2
2
0
2
1
1
c
:
u
c
:
u
u
. nmultim cu c
2
si oltinom
rolatia:
2
2
0 2
0
2
: u
c u uc
+ ~
, unJo u
0
c
2
E
0
- onorgia
total Jo ropaus si
c
E
: u
=
2
2
0
- onorgia cinotic, iar
uc
2
E - onorgia total corospunztoaro masoi Jo miscaro
a particuloi consiJorato.
lormula E uc
2
oxprim intorJoponJonta Jintro
onorgia unui corp si masa acostuia.
Enorgia cinotic a unoi particulo roprozint
Jiloronta Jintro onorgia total ( si onorgia Jo ropaus (
0
,
. lolosim aproximaroa:
2
2
2
2
2
1
1
1
F
Y
F
Y
|
, cnJ Y < F
si Y
2
<< F
2
. Oltinom:
.
2
1
2
1 1
1
1
2
0
2
2
2
0
2 2
2
0
2
0
2
0
Y P
F
Y
F P
F Y
F P F P PF ( ( (
F

rostorii masoi unoi particulo cu DP P - P
0
i corospunJo o crostoro a onorgioi
totalo ogal cu onorgia consumat pontru a troco o particul Jin ropaus n staro Jo
miscaro: D( ( - (
0
F
2
DP, unJo ( PF
2
si (
0
P
0
F
2
.
n capitolul lizica nucloului` vom stalili c uriasolo onorgii caro so Jozvolt n roactiilo
nucloaro sunt conlirmato Jo variatia masoi totalo a sistomului Jo particulo caro particip
la acostoa. Nici o particul nu atingo vitoza luminii Y F, Jooaroco acoasta ar trolui s
ajung la o onorgio inlinit
2 2
2
0
1 F Y
F P
(
. Ia vitozo rolativisto, onorgia cinotic a
unoi particulo matorialo roprozint o parto Jin onorgia primit cnJ osto accolorat pn
la o vitoz Y Jo orJinul 10
8
ms, iar rostul Jin onorgia primit osto stocat prin crostoroa
masoi.
n tooria lui Einstoin, lumina osto consiJorat ca liinJ lormat Jin particulo tJonumito
ultorior lotoni), asociato unJolor luminoaso cu lungimilo Jo unJ l Fn, caro so
Joplasoaz cu vitoza luminii F. liocaro loton aro o mas Jo miscaro P
I
, onorgia (
I
P
I
F
2
si impulsul S
I
P
I
F. onlorm ipotozoi lui Vax Planck t1900), omisia sau alsorltia unoi
raJiatii oloctromagnotico Jo lrocvont n Jo ctro un atom, consiJorat un oscilator cuantic,
moJilic staroa onorgotic a atomului cu o cuant Jo onorgio e Kn. Particula Jo cmp
oloctromagnotic purttoaro a unoi cuanto Jo onorgio raJiant osto lotonul: P
I
F
2
Kn.
ApIIcatII
1. Vitoza maxim po caro au atins-o oloctronii ntr-un accolorator liniar tla StanlorJ) aro
valoaroa Y 0,999F. Enorgia cinotic
1
1
1
2 2
2
0
F Y
F P (
F
corospunztoaro
aro valoaroa: a) (
F
1,610
-9
J, l) (
F
3,210
-9
J, c) (
F
1,610
-8
J, J) (
F
3,210
-10
J.
2. Dac onorgia cinotic a oloctronilor n miscaro osto Jo Jou ori mai maro Joct onorgia
Jo ropaus (
0
P
0
F
2
a acostora, atunci vitoza lor roprozint:
a) Y 0,61F, l) Y 0,2F, c) Y 0,83F, J) Y 0,94F.
3. Polatia rolativist: (
2
(
0
2
+ S
2
F
2
pormito roalizaroa unui triunghi rolativist`. So oltino
Jin rolatiilo:
2 2
0
1 F Y
P
P
, P
2
t1 -Y
2
F
2
) P
0
2
, P
2
F
2
- P
2
Y
2
P
0
2
F
2
,
+<M +<M

),=,&
P
2
F
2
P
0
2
F
2
+ S
2
, unJo S PY. lolosinJ rolatia (
2
(
0
2
+ S
2
F
2
si rolatia ( (
0
+ (
F
,
rozult:
a)
( )
2
0 2
2
F
( ( (
S
F F
+
=
, l)
( )
2
0 2
2
F
( ( (
S
F F
=
, c)
( )
F
( ( (
S
F F 0 2
2
+
=
, J)
2
2
0
2
2
F
( (
S
F
+
=
.
5VSXQVXUL 1l, 2J, 3a.
ProbIcm rczoIvat pcntru curIosI sI pcrIormcrI
S Jomonstrm c masa unoi particulo rolativisto crosto cu vitoza cnJ crostoroa onorgioi
acostoi particulo osto J( F
2
JP.
5H]ROYDUH Stim c variatia onorgioi osto numoric ogal cu lucrul mocanic, J(
F
/. Iucrul
mocanic olomontar oloctuat Jo o lort ) la Joplasaroa po o mic Jistant J[, paralol cu
Jiroctia lortoi:
( )
. J J
2
J J ) t J J
J
J
J
J
J
J
2 2 2
P Y Y
P
P Y Y YP PY Y S Y GS
W
[
[
W
S
[ ) /
+ = + = = = = = =
Pozult:
( )
P Y Y
P
P F J J
2
J
2 2 2
+ =
, Jo unJo oltinom
( ) ( )
2 2 2
J
2
J c Y
P
P Y
=
. Notm
Y
2
\, soparm varialilolo si intogrm oxprosia:
\
\ F
P
P
\
\
P
P
J
1
J
1
2
0 0
2
=
) )
, unJo
\
0
Y
0
2
0 cnJ masa Jo ropaus aro valoaroa P
0
pontru Y
0
0 si \ Y
2
cnJ masa Jo
miscaro aro valoaroa P P
0
. Oltinom:
( )
\ P
P
\ F P
0
0
2
ln ln 2
=
si
2 2
2
0
ln ln 2
Y F
F
P
P
=
,
aJic
.
1
1
2
2 2 2
2
2
0
F
Y Y F
F
P
P
=
|
|
.
|
\
|
Pozult: .
1
2
2
0
F
Y
P
P
=
I.k.1. Prolzmz lztlz proputz
1. O particul olomontar caro so Joplasoaz cu vitoza Y 0,8F aro timpul Jo viat
DW
0
10
-8
s n sistomul propriu Jo rolorint. Timpul Jo viat n raport cu laloratorul
tsistom Jo rolorint n ropaus rolativ) osto:
a) DW 9,510
-8
s, l) DW 1,6610
-8
s, c) DW 9,510
-
s, J) DW 1,6610
-
s.
2. O particul caro so Joplasoaz cu vitoza Y 0,99F aro timpul Jo viat DW
0
2,510
-8
s n
sistomul propriu Jo rolorint. Dac nu ar li oloctul Jo Jilataro rolativist a timpului,
Jistanta parcurs Jo particul ar li O
0
YDW
0
,4 m. n sistomul Jo rolorint al
laloratorului, lat Jo caro sistomul propriu al particuloi so Joplasoaz cu vitoza Y,
Jistanta parcurs Jovino:
a) O 15,4 m, l) O 35,5 m, c) O 53 m, J) O 9 m.
3. O particul aro Jiamotrul moJiu G
0
10
-10
m. Dac particula osto accolorat la vitoza
Y 0,8F, Jimonsiunoa particuloi po Jiroctia Jo miscaro Jovino:
a) G 0,5G
0
, l) G 0,G
0
, c) G 0,9G
0
, J) G 0,3G
0
.
4. O particul aro Jiamotrul moJiu propriu G
0
510
-10
m. nJ so Joplasoaz lat Jo
sistomul Jo rolorint al laloratorului cu vitoza Y 2,410
8
ms, Jimonsiunoa particuloi
po Jiroctia Jo miscaro lat Jo acost sistom, Jovino:
a) G 310
-10
m, l) G 310
-9
m, c) G 310
-8
m, J) G 310
-
m.
5. Dac masa Jo miscaro a unoi particulo accolorato osto Jo Jou ori mai maro n raport
cu masa Jo ropaus, atunci vitoza oi osto:
a) Y 0,65F, l) Y 0,6F, c) Y 0,8F, J) Y 0,98F.
6. Enorgia cinotic a unoi particulo cu masa Jo ropaus P
0
si vitoza Y 0,8F osto:
a) (
F
0,55P
0
F
2
, l) (
F
0,66P
0
F
2
, c) (
F
0,P
0
F
2
, J) (
F
0,88P
0
F
2
.
7. Enorgia cinotic a unoi particulo rolativisto osto ogal cu onorgia Jo ropaus cnJ vitoza
particuloi aro valoaroa:
a) Y 0,55F, l) Y 0,66F, c) Y 0,8F, J) Y 0,99F.
8. Un oloctron allat n ropaus osto accolorat ntro Jou puncto conoctato la tonsiunoa
8 410
4
V. Vitoza rolativist a oloctronului aro valoaroa:
a) Y 0,85F, l) Y 0,6F, c) Y 0,55F, J) Y 0,99F.
9. Un sistom Jo particulo olomontaro coJoaz n oxtorior o cantitato Jo clJur
4 910
9
J, n urma unoi roactii nucloaro. Vasa sistomului s-a moJilicat cu:
a) DP 0,1 mg, l) DP 1 mg, c) DP 0,1 g, J) DP 1 g.
10. O particul cu onorgia Jo ropaus (
0
10
3
J osto accolorat la vitoza Y 0,9F. Iucrul
mocanic oloctuat Jo lortolo Jo accoloraro osto:
a) / 10
4
J, l) / 1,310
3
J, c) / 10
2
J, J) / 1,3 J.
11. O particul cu masa Jo ropaus P
0
0 ncopo s so misto sul actiunoa unoi lorto
constanto ). Vitoza rolativist po caro o atingo Jup un timp W orict Jo maro osto:
a)
)WF
F P W )
Y
2 2
0
2 2
, l)
2 2
0
2 2
F P W )
)WF
Y
, c)
0
2P
)WF
Y
, J) Y F.
12. Enorgia cinotic a oloctronilor, cu impulsurilo S cunoscuto, aro una Jin oxprosiilo
urmtoaro:
a)

1 1
2
2
0
2
0
F P
SF
F P (
F
, l)

1 1
2
2
0
2
0
F P
SF
F P (
F
,
c)

2
0
0
1
F P
SF
F P (
F
, J)

2
0
0
1
F P
SF
F P (
F
.
13. Vitoza Jo Joplasaro a Jroptoi Jo intorsoctio a unui lront Jo unJ luminoas plan
caro intorsoctoaz sul unghiul JioJru a o supralat plan oarocaro, allat n aor
tQ
DHU
1), osto:
a)
D
cos
F
Y
, l)
D
sin
F
Y , c) Y F, J) Y Fsina.
14. Un lascicul Jo oloctroni monoonorgotici Jo onorgio cinotic (
F
4010
-15
J so Joplasoaz
cu vitoza:
a) Y 310
8
ms, l) Y 2,9810
8
ms, c) Y 1,9610
8
ms, J) Y 2,210
8
ms.
5VSXQVXUL 1l, 2c, 3a, 4a, 5c, 6l, c, 8a, 9a, 10l, 11l, 12l, 13l, 14J.
),=,&
I.k.I. Tztl pznlru oulozvoluorz
Dou ovonimonto simultano, n acolasi loc Jintr-un sistom Jo rolorint, sunt:
a) nosimultano n alt sistom Jo rolorint inortial caro so misc n acolasi sons,
l) nosimultano n alt sistom Jo rolorint inortial caro so misc n sons contrar,
c) simultano n alt sistom Jo rolorint inortial.
Exist o moJalitato ca o porsoan Jintr-un vohicul cu poroti notransparonti s
Joosoloasc staroa Jo miscaro unilorm Jo staroa Jo ropaus rolativ lat Jo pmnt?
Oamonii harnici so misc tot timpul si li so paro c timpul troco proa ropoJo pontru a
tormina co si-au propus, iar coi comozi so plictisosc si nu stiu co s mai lac. Pontru coi
comozi so Jilat timpul, conlorm unoi lormulo Jin tooria rolativittii, n acost caz?
Polativitatoa a lost intuit Jo pootul Vihai Eminoscu? Analizoaz urmtorul lragmont
Jin Srmanul Dionis`, n caro ntoloptul Pulon l nJoamn po orou s cltoroasc
Joparto: .Voi tri un socol si ti so va proa o zi. Eu sigur voi li mort cnJ voi rovoni
tu, cci orolo viotii talo vor li sir Jo ani ntrogi pontru Pmnt`.
Savantul Iangovin a oxpus, n anul 1911, la ongrosul Jo lilosolio Jo la Bologna,
printr-un oxporimont montal spoculativ, numit paraJoxul gomonilor, Jilataroa timpului:
ol caro so rontoarco po Pmnt Jup Joi ani Jintr-o cltorio n cosmos l va gsi
mltrnit cu 200 Jo ani po collalt, Jac vitoza cu caro a cltorit a lost mai mic cu
120.000 Jin vitoza luminii.`. Notm 7
0
2 ani Jo viat po rachot, 7 200 Jo ani Jo
viat po Pmnt. nlocuiosto n rolatia pontru Jilataroa timpului: 7
0
t1 - Y
2
F
2
)
12
7 si
voi Joscopori vitoza Jo Joplasaro 299.985 kms. Dac sunt pusi lat n lat printr-un
sistom viJoo-tv si liocaro msoar timpul su, atunci liocaro olsorv c collalt
mltrnosto mai ncot, iar Jac rovino po Pmnt va li aloctat Jo accoloratiilo si
Jocoloratiilo caro lac s ncotinoasc coasornicul su conlorm toorioi rolativittii
gonoralizato. Votalolismul si ritmurilo liologico sunt aloctato la accoloratii mari?
ntr-un oxporimont montal, lumina omis Jo un llitz allat ntr-o oxtromitato a unoi
cutii viJato Jo mas 0 transmito porotolui opus impulsul lotonilor S (F Jup timpul
Jo propagaro W /F. Din consorvaroa impulsului oltinom vitoza sistomului Jup
impact: Y (0F. Din consorvaroa contrului Jo mas oltinom rolatia: P
I
/ 0[, unJo
[ YW si P
I
- masa lotonilor. Dup nlocuiri voi oltino rolatia caro oxprim onorgia
lotonilor: a)
2
F P (
I
, l)
2
2
2
1
F
Y
F P
(
I
, c)

2
2
2
1
F
Y
F P (
I
, J)
I
P
S
(
2
2
.
Din rolatia ( PF
2
oltinom: (
2
P
2
F
4
P
2
F
2
tF
2
- Y
2
+ Y
2
). lolososto rolatiilo S PY si
2
2
0
1
F
Y
P
P
si voi oltino rolatia rolativist Jintro onorgia total ( si impulsul S:

a) (
2
S
2
F
2
+ P
0
2
F
4
, l) (
2
S
2
F
2
+ P
0
2
F
2
, c) ( SF + P
0
F
2
, J) ( S
2
F
2
- P
0
2
F
4
.
Un oloctron cu masa Jo ropaus P
0
9,110
-31
kg osto accolorat n tunul oloctronic Jin
tulul tolovizorului si atingo ocranul cu vitoza Y 10
8
ms. nainto Jo impactul cu
ocranul, masa oloctronului n miscaro aro valoaroa:
a) P 9,610
-31
kg, l) P 10,210
-31
kg, c) P 12,410
-31
kg, J) P 15,310
-31
kg.
5VSXQVXUL 1c, 5a, 6a, a.
,1:a:I Iuu:ua a:~ aa
ca:ac~: uuuIa::u, ca ;:
c:ju:cuIa:
A. Einstoin
4mta|es|e(t' Allort Einstoin a oltinut promiul Nolol n
anul 1921 pontru sorviciilo aJuso lizicii toorotico si mai cu
soam pontru oxplicaroa oloctului lotooloctric. Ar trolui
s stii Jin clasa a lX-a concoptul Jo cuant Jo onorgio.
Hert| s s|tt (IHFWXO IRWRHOHFWULF H[WHUQ FRQVW Q
HPLVLDGHHOHFWURQLQH[WHULRUGHFWUHXQHOHPHWDOH
VXE DFLXQHD XQXL IOX[ GH UDGLDLL HOHFWURPDJQHWLFH.
Eloctul lotooloctric a lost Joscoporit n 188, Jo lizicianul
gorman H. Hortz, prin proJucoroa Joscrcrii oloctrico
ntro Jou sloro Jo zinc la iluminaroa unoia Jintro olo cu
raJiatii ultravioloto. n anul 1888, lizicianul ongloz W.
Hallvachs constatat c sul actiunoa raJiatiilor ultravioloto
o plac Jo zinc conoctat la un oloctroscop: so Joscarc
Jac a lost initial ncrcat nogativ, so ncarc pozitiv Jac
a lost initial noutr, rmno ncrcat pozitiv Jac a lost
ncrcat pozitiv, Jar loitolo oloctroscopului so Joprtoaz
mai mult, . ntr-unul Jin articololo pullicato n anul 1905,
n rovista stiintilic gorman Annalon Jor Physik`, Einstoin
oxplic oloctul lotooloctric, po laza toorioi cuantolor a lui
Planck. Einstoin a prosupus c lumina osto lormat Jin
particulo, Jonumito ultorior lotoni, caro so Joplasoaz n
viJ cu vitoza c. onlorm toorioi cuantolor a lui Planck,
raJiatiilo oloctromagnotico sunt omiso si alsorlito
Jiscontinuu, prin cuanto Jo onorgio e In. Pozult c
lotonul transport o cuant Jo onorgio e, unJo In - onorgia
lotonului raJiatioi Jo lrocvont n, iar I 6,6210
-34
Js -
constanta lui Planck. Einstoin a consiJorat oloctul
lotooloctric ca un schiml Jo onorgio la nivol microscopic,
ntro lotonul inciJont Jo onorgio In si oloctronul caro
osto oxtras Jin rotoaua cristalin si prsosto motalul cu o
anumit onorgio cinotic: In 1
~.:ac;:~
- E
c:u, ~I~c:u
.
Iogilo oxporimontalo alo oloctului lotooloctric, onuntato
Jup anul 1890, pot li vorilicato cu o colul lotooloctric,
conoctat ntr-un montaj potontiomotric, croia i msurm
intonsitatoa curontului anoJic 1
pontru Jilorito tonsiuni

ntro anoJul si catoJul . Poprozontm gralicul
caractoristicii Jo curont 1
JU
;. olula lotooloctric
osto un mic lalon Jo sticl viJat, acoporit po o portiuno
intorioar cu un strat motalic co constituio catoJul, .
AnoJul osto un lir motalic tcircular sau liniar) asozat n
lata catoJului. Acosti oloctrozi sunt conoctati, prin Jou
liro motalico caro troc prin porotolo Jo sticl, n circuitul
oxtorior caro contino gonoratorul oloctric tc.c.), un
!@?=NOF@INI?F?=NLC=?RN?LH
Capitolul III: Optic fotonic si elemente de fizic cuantic
galvanomotru sau miliampormotru, un voltmotru si
ovontual un potontiomotru, Jac nu Jispunom Jo un
gonorator Jo tonsiuno varialil. Eloctronii oltinuti prin
oloct lotooloctric oxtorn sunt accolorati tJac 8
$&
> 0)
sau lrnati tJac 8
$&
< 0) n cmpul oloctric Jintro anoJ
si catoJ. urontul Jo saturatio roprozint valoaroa maxim
a intonsittii caro so oltino ncopnJ cu o anumit valoaro
a tonsiunii Jintro anoJ si catoJ, cnJ toti oloctronii oltinuti
prin oloct lotooloctric tnumiti si lotooloctroni) la un anumit
llux luminos constant sunt coloctati Jo anoJ. Ia o anumit
tonsiuno invors, 8
0
8l
$&
< 0 tanoJul nogativ lat Jo
catoJ), oloctronii sunt lrnati si nu mai ajung la anoJ:
(
&PD[
-H8
0
sau
0
2
, 0
2
8 H
Y P
PD[ H
.
IcgIIc cxpcrImcntaIc aIc cIcctuIuI IotocIcctrIc
cxtcrn:
1. lntonsitatoa Jo saturatio a curontului lotooloctric osto
proportional cu lluxul luminos F caro ajungo po catoJ
si nu JopinJo Jo lrocvonta raJiatioi inciJonto, .
Pontru anularoa curontului lotooloctric so lolososto o
tonsiuno invors, Jo lrnaro, 8
0
.
2. Emisia lotooloctronic oxtorn aparo la o anumit valoaro minim a lrocvontoi, rospoctiv
la o anumit valoaro maxim a lungimii Jo unJ, caro sunt spocilico motalului Jin
lotocatoJ si sunt numito: Jo prag lotooloctric, Jo stoparo sau Jo rosu, .
3. Enorgia cinotic a lotooloctronilor oxtrasi crosto liniar cu lrocvonta raJiatioi inciJonto
si nu JopinJo Jo valoaroa lluxului Jo onorgio luminoas.
4. Eloctul lotooloctric oxtorn osto practic instantanou.
Votalul lotocatoJului lrocvonta Jo prag n
0
Iungimoa Jo unJ Jo prag l
0
8
0
osiu 4,5410
14
Hz 660 nm -1,8 V
Iitiu 5,510
14
Hz 521 nm -2,38 V
alciu 6,6610
14
Hz 450 nm -2,8 V
Zinc 1010
14
Hz 300 nm -4,2 V
Soloniu 11,510
14
Hz 260 nm -4,8 V
ExpIIcatIa IcgIIor cIcctuIuI IotocIcctrIc. lizicianul gorman Vax Planck oxplic n
anul 1900 omisia si alsorltia onorgioi raJiatiilor oloctromagnotico Jo lrocvont n, la nivolul
oscilatorilor atomici, numai prin cuanto Jo onorgio e Kn. onstanta lui Planck aro
acooasi valoaro pontru toato lrocvontolo raJiatiilor

oloctromagnotico: K 6,62410
-34
Js. mpul oloctric
porioJic al unoi raJiatii oloctromagnotico caro troco
printr un moJiu proJuco oxcitri urmato Jo Jozoxcitri
ntro Jou stri alo atomilor toscilatii lortato` alo
oloctronilor atomilor) Jac Jiloronta onorgiilor acostor stri
D( osto ogal cu e Kn. Valorilo onorgioi unui atom
lormoaz un sir Jiscontinuu, (
1
, (
2
, (
3
,. (
Q
.
),=,&
Accoptm ipotoza c onorgia unoi cuanto roprozint onorgia unoi particulo Jo lumin,
Jonumit loton tJo N. Iovis n anul 1926), caro so propag cu vitoza F a luminii n viJ.
onlorm toorioi rolativittii oinstoiniono, atriluim acostor lotoni o mas Jo miscaro P
I
si
onorgia unoi cuanto: e Kn P
I
F
2
, Joci P
I
KnF
2
si impulsul S
I
P
I
F. PaJiatia
oloctromagnotic osto omis, so propag si osto alsorlit sul lorm Jo cuanto. Un lascicul
Jo lumin troluio accoptat ca un llux Jo lotoni Jo onorgio e si impuls:
O
Q

K
F
K
F P S
I I
.
Einstoin a consiJorat c oloctul lotooloctric const n intoractiunoa Jintro un loton
tparticula asociat cmpului oloctromagnotic) si un oloctron tparticula Jo sulstant) Jin
motalul iraJiat. Enorgia lotonului alsorlit Jo un oloctron Jin motal troluio s lio col
putin ogal cu onorgia Kn
0
, nocosar pontru oxtragoroa oloctronului Jin rotoaua cristalin.
Dac onorgia Kn primit Jo la loton osto mai maro Joct lucrul mocanic Jo oxtractio /
H[WU
al oloctronului Jin rotoaua cristalin a motalului iraJiat, atunci acost oloctron prsosto
supralata motalului cu o anumit onorgio cinotic, vorilicnJu-so lilantul onorgotic:
2
2
, , 0 PD[ H H
H[WU
Y P
/ K
Q
, unJo
2
2
, , 0
,
PD[LP HOHFWURQL HOHFWURQ
HOHFWURQL FLQ
Y P
(
.
Pontru lrocvonta minim n
PLQ
n
0
, numit si lrocvont Jo prag, onorgia cinotic a
lotooloctronilor osto nul: Kn
PLQ
/
H[WU
. Pozult c logoa oloctului lotooloctric so poato
scrio si sul lorma:
2
2
, , 0
0
PD[ H H
Y P
K K
Q Q
. Iogilo oloctului lotooloctric oxtorn so oxplic
usor cu acoast toorio lotonic tcorpuscular):
c
Dac lluxul inciJont Jo onorgio luminoas osto mai maro, atunci sunt mai mari att
numrul lotonilor, ct si numrul ciocnirilor loton-oloctron. Pozult c numrul
oloctronilor smulsi Jin lotocatoJ, caro lormoaz curontul lotooloctric, osto ogal cu
numrul lotonilor inciJonti caro au ciocnit si smuls oloctroni.
d
Eloctronii nu pot iosi Jin motalul catoJului Jac lotonii au onorgia mai mic Joct
lucrul mocanic Jo oxtractio, Joci nu so proJuco oloctul lotooloctric.
e
Enorgia cinotic a lotooloctronilor oxtrasi JopinJo liniar numai Jo lrocvonta raJiatiilor
inciJonto: (
FLQHOHFWURQL
Kn - /
H[WU
.
f
Eloctul lotooloctric oxtorn osto instantanou, Jooaroco un loton intoractionoaz cu un
singur oloctron, caro prsosto imoJiat supralata motalului iraJiat.
$SOLFDLLOH HIHFWXOXL IRWRHOHFWULF H[WHUQ
olulolo lotooloctrico pormit Jotoctia raJiatiilor si
msuraroa ll uxuri l or l umi noaso. ol ul ol o
lotooloctrico translorm somnalolo luminoaso n
somnalo oloctrico. n circuitul lotocoluloi so
introJuco un rozistor cu rozistonta 5 Jo valoaro
maro, Jo po caro somnalul Jo tonsiuno so amplilic,
. Pol oul lotool octri c osto un rol ou
oloctromagnotic comanJat Jo o lotocolul, .
Poloul lotooloctric so poato lolosi la numraroa
olioctolor n miscaro, nchiJoroa unor circuito Jo
alarm sau Joconoctaroa rotoloi Jo iluminat n
timpul ziloi.

lotomultiplicatorul aro un numr Jo oloctrozi suplimontari tJinoJo) caro omit mai
multi oloctroni socunJari cnJ sunt lomlarJati Jo oloctroni. liocaro JinoJ so all la un
potontial mai maro Joct procoJonta, n montaj potontiomotric, . urontul oloctric
anoJic osto mult mai maro Joct al lotocolulolor.
Eloctul lotooloctric oxtorn a avut aplicatii n cinomatogralia si toloviziunoa Jin socolul
XX. Sistomolo optooloctronico mai noi lolososc oloctul lotooloctric intorn tlotoconJuctia
n somiconJuctoaro).
ApIIcatII
1. ti voi Ja soama Jo incapacitatoa toorioi onJulatorii Jo a oxplica troi Jintro logilo
oloctului lotooloctric, Jup co voi complota spatiilo liloro Jin toxtul urmtor:
;
Eloctul lotooloctric ar trolui s apar pontru raJiatii Jo orico lrocvont, stiinJ c
translorul Jo onorgio prin unJo so laco n moJ . pn cnJ s-ar cumula onorgia
nocosar oxtractioi Jin supralata motalic iraJiat,
;
onsiJornJ o unJ oloctromagnotic monocromatic inciJont po catoJ, oloctronii
Jin motal vor li pusi n oscilatio Jo cmpul oloctric varialil, iar oloctronii vor putoa
li smulsi n urma oscilatiilor lortato provocato, Joci amplituJinoa oscilatiilor
oloctronilor liinJ proportional cu amplituJinoa oscilatiilor intonsittii cmpului
oloctric, rozult c onorgia cinotic a . ar trolui s JopinJ Jo lluxul si Jo
intonsitatoa luminii inciJonto,
;
nJ lluxul inciJont osto slal, ar trolui s oxisto un intorval Jo timp msuralil ntro
actiunoa unJolor oloctromagnotico si . lotooloctronilor.
2. Dac so iluminoaz supralata unui lotocatoJ cu raJiatio monocromatic cu l 450 nm,
intonsitatoa curontului anoJic al lotocoluloi so anuloaz pontru o tonsiuno invors
8
$&
- 1,45 V, la caro lotooloctronii sunt lrnati si nu mai ajung la anoJ. S gsim
valoaroa lucrului mocanic Jo oxtractio.
5H]ROYDUH

O
Q
9
8 34
10 450
10 3 10 6 , 6
$& H[WU $& H[WU
8 H
KF
/ 8 H / K
) J t 10 2 45 , 1 10 6 , 1
19 19

|
1,25 oV.
3. n montajul oxporimontal al lotocoluloi so stalilosc, cu ajutorul unui potontiomotru,
Jilorontolo Jo potontial 8
$&
la caro so anuloaz intonsitatoa curontului oloctric:
8
$&
2,6 V pontru lrocvonta raJiatioi n
1
1,5510
15
Hz si 8
$&
0 pontru lrocvonta
Jo prag n
0
0,9210
15
Hz. Po laza acostor Jato oxporimontalo, s gsim valoaroa
constantoi lui Planck.
5H]ROYDUHKn
1
/
H[WU
+ H8
$&
si Kn
0
/
H[WU
Ktn
1
- n
0
) H8
$&
sau
) s J t 10 6 , 6
10 63 , 0
6 , 2 10 6 , 1
34
15
19
0 1

Q Q
$&
8 H
K .

!@?=NOFIGJNIH
4mta|es|e(t' Stii c raJiatiilo oloctromagnotico luminoaso
sunt mprstiato sul Jilorito unghiuri Jo sulstantolo
ntlnito. PaJiatiilo oloctromagnotico X au onorgii si
lrocvonto mai mari si lungimi Jo unJ mai mici Joct colo
Jin Jomoniul vizilil. n ciocniroa Jintro un loton si un
c5DLRQDPHQWXO QH SHUPLWH
V RELQHP FXQRWLQH GHVSUH
PHFDQLVPXODFHVWHLOXPLn
Vax Planck
oloctron troluio s so consorvo onorgia si impulsul. lotonul osto caractorizat Jo: onorgia
=
2 2
2 2
, 0 2
Y F
F P
P
H
H
2 2
, 0
2 2 2
F P S F P
H H H
+ =
sau
4 2
, 0
2 2 4 2
F P F S F P
H H H
+ =
, unJo S
H
P
H
Y si
( P
H
F
2
.
Am oltinut rolatia rolativist onorgio-im-
puls:
4 2
0
2 2 2
F P F S (
H
+ =
.
Pontru oloctul ompton, scriom logoa
Jo consorvaro a onorgioi:
e Kn F
2
P
IRWRQ
, masa Jo miscaro
2
F
K
P
IRWRQ
v
=
, impulsul
F
K
FP S
IRWRQ IRWRQ
v
= =
si masa Jo
ropaus 0 1
2
2
, 0
= =
F
Y
P P
IRWRQ IRWRQ
.
Hert| s s|tt lizicianul amorican A. H. ompton a constatat n anul 1923 c raJiatiilo
X, mprstiato sul Jilorito unghiuri q po oloctronii lilori sau slal logati tJintr-un strat Jo
gralit sau paralin, Jo oxomplu) au lrocvonto mai mici si, rospoctiv, lungimi Jo unJ mai
mari Joct colo inciJonto, . A constatat c natura sulstantoi caro mprstio raJiatiilo X
nu intorvino n crostoroa lungimii Jo unJ:
2
sin 2
2
0
u
A = = A
, unJo q - unghiul Jo
mprstioro si m 10 4 , 2
12
= = A
F P
K
H
- lungimoa Jo unJ ompton. Eloctul ompton
so proJuco la intoractiunoa unui loton cu un oloctron lilor sau aproapo lilor, iar oloctul
lotooloctric oxtorn so proJuco la intoractiunoa unui loton cu un oloctron logat n atom.
VoJilicaroa lrocvontoi raJiatiilor prin oloct ompton so poato oxplica numai prin
tooria corpuscular a raJiatiilor oloctromagnotico: lotonul mprstiat Jo un oloctron a
transmis oloctronului onorgio si impuls. nainto Jo ciocniro, consiJorm c lotonul aro
onorgia Kn, iar oloctronul aro onorgia P
0,H
F
2
, oloctronul liinJ norolativist lat Jo sistomul
Jo rolorint al laloratorului. Dup mprstioroa prin ciocniro, lotonul mprstiat sul unghiul
q aro onorgia Kn`, iar oloctronul Jo rocul sul unghiul j aro onorgia P
H
F
2
, unJo masa Jo
miscaro a oloctronului cu vitoza Y lat Jo sistomul laloratorului o oxprimm prin rolatia
cunoscut:
2 2
, 0
1 F Y
P
P
H
H
=
. Pontru oloctronii rolativisti rozult:
( ) | |
= + v v + v = + v
4 2
2
2
, 0 0
2 2
, 0 0
F P F P K PF K F P K
H H H
( ) ( )
4 2
, 0
2 2 2
, 0 0
4 2
, 0
2
0
2
2 F P F S F P K F P K
H H H H
+ = v v + + v v
. Oltinom rolatia:
. 2 2 2
2
, 0
2
, 0 0 0
2 2 2 2
0
2 2 2
F P K F P K K K K F S
H H H
v v + v v v + v = X
lolosim rolatia Jintro impulsul lotonului si lrocvont
|
.
|
\
|
v
=
F
K
S
I
n logoa consorvrii
impulsului si oltinom oxprosia impulsului oloctronului mprstiat, :
. cos 2 cos 2
0
2 2
0
2 2 2 2 2
2
0
2
2
2
0
2
2
2 2
2
u v v v + v = u
v v
v
+
v
=
K K K F S
F
K
F
K
F
K
S
H H
Y
lolosim si rolatia oltinut Jin consorvaroa onorgioi si ogalm ocuatiilo
X
si
Y
:
2Ktn
0
- n)P
0,H
F
2
2K
2
n
0
nt1 - cosq). mprtim cu 2Kn
0
nP
0,H
F si oltinom:
( ) u =
v
v
cos 1
, 0 0
F P
K F F
H
, unJo
2
sin 2 cos 1
2 u
= u
.
Pozult
2
sin 2
2
, 0
0
u
= = A
F P
K
H
. Pontru q 180
oltinom
F P
K
H , 0
2 2
= A = A
, unJo L - lungimoa Jo unJ
ompton, . Enorgia cinotic linal a oloctronului so
Jolinosto rolativist:
( )
( )
.
1 1
0 0 0
0
0
0 0
2
, 0
2
A +
A
=

=
=
|
|
.
|
\
|
= v v = v v = =
KF KF
KF K K K F P PF (
H F
n raJiatia mprstiat prin oloct ompton, crostoroa
lungimii Jo unJ Dl nu JopinJo Jo lungimoa Jo unJ
initial si nici Jo natura sulstantoi mprstiotoaro, ci Joar
Jo unghiul q Jo mprstioro.
Eloctul ompton aro loc po oloctronii slal logati
n atomi, Jac onorgia Kn a lotonului inciJont osto mai
maro Joct onorgia Jo logtur a oloctronului n atom.
Eloctul ompton nu aro loc pontru lotonii Jin Jomoniilo
vizilil si ultraviolot. Numai lotonii raJiatiilor X si g
nJoplinosc conJitia: Kn >> (
OHJWXU
.
PaJiatiilo oloctromagnotico so comport ca un llux
Jo particulo cu onorgii si impulsuri lino Jotorminato, lr
a si piorJo propriottilo onJulatorii, caro ns nu so
manilost n oloctul ompton.
+<M
+<M

O;FCMGOFOH>=ILJOM=OF
4mta|es|e(t' lonomonolo luminoaso Jo intorloront,
Jilractio, polarizaro, rolloxio sau rolractio au putut li
oxplicato cu tooria onJulatorio, iar oloctul lotooloctric,
oloctul ompton, omisia si alsorltia luminii au putut li
oxplicato cu tooria corpuscular. Pozult c lumina aro un
caractor Jual, onJulatoriu si corpuscular. Propriottilo
corpuscularo alo raJiatiilor oloctromagnotico Jovin
proJominanto la lrocvonto mari toloctul lotooloctric aparo
Jo la o anumit lrocvont, spocilic motalului iraJiat, Jin
Jomoniul vizilil sau ultraviolot, oloctul ompton aparo n
Jomoniul raJiatiilor X si g).
,Daca :u ~::a Iuu:u:: :-a
u~gI:a aj:aj~ uu :~cI
a:j~cuI c:ju:cuIa: j~u:u a :
:~ aa;a ua: a:j~cuI u~ uuua,
a:~ uu :-a cu:: ~:a:~a :u:~:-
:a :u cazuI :u:au;~:. Nu :-a
g:~;: u~gI:auu a:j~cuI u~ uuua
j~u:u a :~ cu::u~:a ua: a:j~c-
uI c:ju:cuIa: aI :u:au;~:.
Iouis Jo Broglio
Hert| s s|tt PaJiatia oloctromagnotic prozint si caractor Jiscontinuu, Jooaroco osto
omis, so propag si osto alsorlit sul lorm Jo cuanto Jo onorgio sau llux Jo lotoni.
uanta Jo onorgio a lotonului osto
2
c u
c
I I
J
O
Q H
. liocaro unJ osto caractorizat
Jo lrocvonta n si lungimoa Jo unJ
J J
j
I
c u
I
O
, iar liocaro loton osto caractorizat Jo
onorgia e In si Jo impulsul
O
I
c
I
j
J
.
n gonoral, prin raJiatio tsau razo) so Jolinosto omisia si propagaroa n spatiu, nsotit
Jo un transport Jo onorgio, a unor unJo traJiatia onJulatorio) sau particulo traJiatia
corpuscular), oricaro Jintro raJiatii proJuco olocto Jo natur lizic, liologic sau chimic
si oxorcit o prosiuno asupra corpurilor po caro caJo. lluminnJ loitolo Jo la capotolo
tijolor orizontalo, sprijinito po un vrl ascutit Jintr-un lalon viJat, olo so rotosc Jatorit
prosiunii oxorcitato Jo lumin, mai maro po lotolo lucioaso Joct po lotolo nnogrito, .
n aor sistomul so rotosto n sons invors, Jooaroco aorul Jin vocintatoa lotolor nogrito,
caro alsorl mai putornic raJiatia luminoas, so nclzosto mai mult si prosiunoa aorului
po acosto loto osto mai maro Joct po colo opuso.

n anul 1924, lizicianul lrancoz Iouis Jo Broglio a oxtins
ipotoza Jualismului unJ-corpuscul al luminii, asociinJ
unoi particulo Jo sulstant cu masa u, impulsul : u j
si onorgia E uc
2
, o unJ caractorizat Jo lungimoa
u:
I
j
I
O
si lrocvonta
I
uc
2
Q
. Putom olsorva
oloctolo onJulatorii alo particulolor Jo sulstant toloctroni,
protoni, noutroni, ioni) Jac lungimilo Jo unJ alo unJolor
asociato, numito unJo Jo Broglio, au acolasi orJin Jo
mrimo cu Jimonsiunilo lantolor sau olstacololor caro
proJuc Jilractio.
! !
+<M +<M
Eloctronii accolorati ntro catoJul si anoJul unui tun oloctronic
cstig onorgia cinotic
H8
Y P
H
2
2
. Iungimoa unJoi asociato
aro oxprosia:
8 HP
K
Y P
K
H
H
2
O
. Exporimontolo Jo Jilractio
prin rolloxio a unui lascicul Jo oloctroni, nJroptat spro un
monocristal Jo nichol caro so poato roti n jurul unoi axo, oloctuato
Jo Davisson si Gormor n 192, au conlirmat propriottilo
onJulatorii alo oloctronilor, . Atomii Jin rotoaua cristalin joac
rolul unoi rotolo Jo Jilractio caro proJuco maximo Jo Jilractio
po anumito Jiroctii caro satislac rolatia lui Bragg. Acoasta oxprim
conJitia Jo maxim: 2G sin
T
Q
O
, unJo Q 1, 2, 3, . tJiloronta
Jo Jrum a unJolor caro intorlor osto un numr ntrog Jo lungimi
Jo unJ: %$ + $& Q
O
, %$ $& G sin
T
, G - Jistanta Jintro
planolo atomilor si
T
- unghiul Jintro Jiroctia lasciculului inciJont
si acosto plano). S-a constatat c oloctronii caro ajung la Jotoctor
tun cilinJru laraJay conoctat la un galvanomotru) Jotormin
intonsitatoa , a curontului, caro prozint valori maximo la anumito
tonsiuni Jo accoloraro 8 corospunztoaro anumitor lungimi Jo
unJ. So oltin lungimi Jo unJ comparalilo cu alo raJiatiilor X
si cu Jistanta Jintro plano. Pontru G 2,15 A, Q 1, 8 54 V,
T
50
q
so oltino
O
1,6 A. Eloctronii pot li nrogistrati si po un
ocran lluoroscont. Vaximolo Jo Jilractio alo unui lascicul Jo
oloctroni si alo unui lascicul Jo raJiatii X po un monocristal
prozint acooasi simotrio n jurul lasciculului inciJont tJatorit
Jispunorii simotrico a Jiloritolor lamilii Jo plano atomico), .
Enorgia (
F
l
HOHFWURQ
l
SURWRQVDXQHXWURQ
1oV 1,2210
-9
2,8610
-11
10 oV 3,8810
-10
9,0510
-12
100 oV 1,2210
-10
2,8610
-12
1 koV 3,8810
-11
9,0610
-13
10 koV 1,2210
-11
2,8610
-13
100 koV 3,010
-12
9,0510
-14
Pozult c unJolo asociato so comport analog
raJiatiilor X cu lungimi Jo unJ Jo acolasi orJin Jo
mrimo. Ultorior s-a vorilicat c si noutronii si protonii
prozint propriotti onJulatorii. Putom consiJora c
mprstiorilo olastico alo particulolor sunt Jirijato statistic,
cu prolalilitti mai mari, la unghiul q, iar Jilractia unJolor
prozint maximo la unghiul q.

Dac so lolososc particulo Jo sulstant cu vitoz loarto maro sau particulo

macroscopico cu mas maro, atunci lungimoa Jo unJ
PY
K
O
osto mult proa mic
pontru a li Jilractat Jo particulo atomico.
108 ),=,&
ligurilo Jo Jilractio oltinuto tprin transmisio) po mici
cristalo oriontato haotic n pullori - cu oloctroni rapizi Jo
ctro Thomson sau cu raJiatii X monoonorgotico Jo ctro
Dolyo - prozint corcuri concontrico, . onJitia Jo
Jilractio Bragg osto nJoplinit pontru unJolo Jilractato
po unolo cristalo Jup gonoratoarolo unor conuri caro
intorsoctoaz un ocran lluoroscont sau o plac lotogralic
si au ca ax comun un sir Jo atomi.
Eloctronului caro so Joplasoaz cu vitoza Y po orlita
circular Jo raz U n jurul nucloului atomic i asociom o
unJ, . Pontru ca unJa s so propago po traioctoria
circular, cu lormaroa unor unJo stationaro, osto nocosar
ca lungimoa traioctorioi s lio un multiplu ntrog Jo lungimi
Jo unJ:
PY
K
Q Q U
O S
2 .
Vicroscoapolo oloctronico si ionico pormit oxaminaroa
po un ocran lluoroscont a pozitiilor atomilor n Jilorito
structuri cristalino, . Polul lontilolor optico osto nJoplinit
Jo lontilo magnotico si oloctrico caro Joviaz oloctronii
sau ionii n cmpuri magnotico si oloctrico.
Din multimoa aparont haotic Jo puncto colorato Jo
po ocranul tolovizorului sau Jo po o lotogralio Jin ziar
no construim n minto imagini claro. Din multimoa
particulolor olomontaro mprstiato aparont haotic,
oltinom lonomono onJulatorii ca olocto statistico, .
Amintosto-ti c o molocul izolat nu aro tomporatur si
nici nu oxorcit prosiuno, Jar tomporatura si prosiunoa
aorului sunt oloctul statistic al lomlarJamontului haotic
al moloculolor Jo aor n caJrul miscrii Jo agitatio.
Particulolo caro troc printr-o lant Jo ltimo D\ so Jispun
statistic po un ocran Jup o anumit Jistrilutio Jo
prolalilitato, . Pontru a ajungo ntr-un punct $ Jo po
ocran, particula troluio s capoto un impuls
\
S
'

Fascicul incident
de electroni
Fotoni inciden|i
porponJicular po Jiroctia impulsului inciJont:
u
= u = A
sin sin
I
j j
,
. Pontru unJa Jo
Broglio Jilractat sul unghiul q, noJotorminaroa n pozitio D, osto gonorat Jo impulsul
Jo rocul al atomilor Jin rotoa caro aparo la mprstioroa unJolor. Scriom conJitia pontru
primul minim Jo Jilractio: tD,)sinq l. 1:uu:uI :uj:~c:z::I: D, ;: Dj
,
aI~ uu~: ja::cuI~
~:~ c~I ju;:u ~gaI cu cu:aua Iu: 1Iauc.
t
> = A A
2
I
I j ,
,
:~Ia;:a u~ u~u~~:u:ua:~ a
Iu: H~::~u~:g; Olsorvm c o micsoraro D, a ltimii lantoi pontru a mri procizia localizrii
pozitioi particuloi conJuco la o mriro a unghiului Jo mprstioro q si a componontoi
vorticalo Dj
,
a impulsului, Joci so mrosto prolalilitatoa ca particula s ail un impuls
mai prost Jotorminat po axa vortical.
ApIIcatII
1. Un monocristal cu Jistanta u 2 A ntro planolo atomico, numit constant Jo rotoa,
osto iraJiat cu noutroni. Unghiul Jo Jilractio pontru maximul Jo orJin Joi tu 2) osto
q 30. S calculm lungimoa unJolor Jo Broglio:
= u
u u sin 2 , Joci
. A 1
2
5 , 0 2 2 sin 2
=

=
u
=
u
u
2. Viscrilo oloctronilor n jurul nucloului pot li Joscriso si cu ajutorul unJolor stationaro
Jo lungimo Jo unJ l tvozi ). Pontru ca oloctronul s parcurg o orlit stalil Jo
raz :, unJa nu troluio s so anulozo prin intorloront, aJic lungimoa orlitoi troluio
s lio ogal cu un numr ntrog Jo lungimi Jo unJ: 2p: ul. Pozult c momontul
cinotic satislaco rolatia: u:: uI2p.
3. u rolatiilo Hoisonlorg, D.Dj
.
I, poti ovalua onorgia Jo logtur si raza : a orlitoi
atomului Jo hiJrogon:
:
~
u
j
E
aIa
0
2 2
4 2
tc
=
, unJo u, ~ si j sunt masa, sarcina si,
rospoctiv, impulsul oloctronului. Vom laco o aproximatio Jrastic nlocuinJ: D. 2p:
si Dj j si oltinom 2p:j I,
I
j~
u
j
E
aIa
0
2 2
2 2
c
=
. Acoast lunctio Jo graJul ll aJmito
minim pontru onorgia caro corospunJo ovolutioi atomului
Jo hiJrogon spro staroa coa mai prolalil Jo ochililru stalil:
I
u~
j
j
E
0
2
1
2
0
J
J
c
= = . alculm: m 10 53 , 0
10
2
2
0
1
=
t
c
=
u~
I
:
si, rospoctiv,
oV 6 , 13
8
2 2
0
4
1
=
c
=
I
u~
E
, i ar onorgi a Jo
logtur E
I~g
-E
1
+13,6 oV. Pozult c iJooa orlitolor
clasico ntr-un atom osto incompatilil cu imaginoa
onJulatorio. lncortituJinoa asupra pozitioi oloctronului
manilostnJu-so po orico Jiroctio tD: D. :), conJuco la
nlocuiroa orlitoi circularo cu un nor oloctronic n jurul
nucloului, .
J.k.1. Prolzmz rzzolvolz

Asupra unoi plci Jo zinc logato la un oloctroscop noncrcat oloctric osto Jirijat un
lascicul Jo raJiatio monocromatic ultraviolot cu lungimoa Jo unJ l 200 nm.
Enorgia potontial corospunztoaro ncrcrii oloctrico pozitivo a plcii Jo zinc, n
urma smulgorii unor oloctroni, osto ogal cu onorgia cinotic a lotooloctronilor. Iungimoa
Jo unJ maxim a raJiatioi caro mai proJuco oloct lotooloctric osto l
PD[
234 nm. Ia
co potontial so ncarc oloctroscopul la iraJioroa cu l 200 nm?
5H]ROYDUH
2
2
PY
H9
=
si .
2
2
H9
F
K
F
K
PY F
K
F
K
PD[ PD[
+
. V 9 , 0
10 6 , 1
10 234
1
10 200
1
10 3 10 6 , 6
1 1
19
9 9
8 34
~
|
.
|
\
|

~
|
|
.
|
\
|
H
KF
9
PD[
lotonii inciJonti cu lungimoa Jo unJ l

0
sulor
mprstioro ompton po oloctronii gralitului sul
unghiul q. alculoaz unghiul j al oloctronilor
norolativisti Jup intoractiuno, .
5H]ROYDUH Din consorvaroa componontolor impulsu-
rilor po Jiroctiilo axolor 2[ si 2\:
u
v
=
+ u
v
=
v
sin sin 0
cos cos
, 0
, 0
0
Y P
F
K
Y P
F
K
F
K
H
H
. Oltinom
( ) u
u
=
cos
sin
tg
0
, unJo
2
sin 2
2
, 0
0
u
+ =
F P
K
H
.
J.k.I. Tztl pznlru oulozvoluorz
n prollomo so consiJor stiuto: K 6,610
-34
J, H 1,610
-19
, 1 oV 1,610
-19
J,
P
0,H
9,110
-31
kg.
PaJiatiilo violoto cu l 400 nm ajung po o plac motalic Jo cosiu cu lucrul mocanic
Jo oxtractio /
H[WU
2,9510
-19
J. lotooloctronii omisi au onorgia cinotic maxim:
a) (
FPD[
210
-19
J, l) (
FPD[
210
-18
J, c) (
FPD[
210
-20
J, J) (
FPD[
1,610
-13
J.
Tonsiunoa Jo stoparo 8
6
a lotooloctronilor omisi Jo un catoJ, cu lucrul mocanic Jo
oxtractio /
H[WU
, iraJiat cu raJiatio ultraviolot Jo lrocvont n osto oltinut Jin rolatia
coroct:
a)
H
/ K
8
H[WU
6
+ v
=
, l)
H
/ K
8
H[WU
6
v
=
, c)
H
K
8
6
v
=
, J)
H
/
8
H[WU
6
=
.
3. Enorgia Jo ropaus a oloctronului aro valoaroa:
a) (
o,H
8,210
-14
J, l) (
o,H
5 VoV, c) (
o,H
8,110
-19
J, J) (
o,H
5 oV.
4. lotonii raJiatiilor cu l 00 nm au masa Jo miscaro:
a) P 10
-34
kg, l) P 210
-36
kg, c) P 310
-36
kg, J) P 410
-3
kg.
5. Vasa Jo miscaro a lotonilor luminii allastro osto:
a) ogal cu a lotonilor luminii rosii, l) mai maro Joct a lotonilor luminii rosii,
c) mai mic Joct a lotonilor luminii rosii.
6. Vitoza maxim a lotooloctronilor oxtrasi Jin catoJul Jo argint, cu /
H[WU
4, oV, iraJiat
cu l
1
150 nm aro orJinul Jo mrimo:
a) 10
5
ms, l) 10
6
ms, c) 10
ms, J) 10
8
ms.
7. Dac oloctul lotooloctric so proJuco sul actiunoa raJiatiilor X sau g, onorgia lotonilor
Kn >> /
H[WU
, vitoza maxim a lotooloctronilor rolativisti so oltino Jin rolatia:
a)
|
|
.
|
\
|
= v
1
1
1
2 2
2
, 0
F Y
F P K
H
, l)
2
, 0
F P K
H
= v
, c)
|
|
.
|
\
|
+
= v
1
1
1
2 2
2
, 0
F Y
F P K
H
.
8. Pragul rosu lotooloctric so oltino la iraJioroa cu l
0
. Vitoza maxim a lotooloctronilor
oxtrasi la iraJioroa cu l < l
0
so oltino cu rolatia:
a)
( )

=
0 , 0
0
2
H
PD[
P
KF
Y , l)
( )

+
=
0 , 0
0
2
H
PD[
P
KF
Y , c)
=
H
PD[
P
KF
Y
, 0
0
2
, J)
=
H
PD[
P
KF
Y
, 0
.
9. ti lotoni omito, n timpul W 1 s, lilamontul unui loc oloctric cu putoroa 3 100 W,
Jac l
PHGLH
660 nm?
a) 1 3,310
20
, l) 1 3,310
21
, c) 1 3,310
19
, J) 1 10
18
.
10. Dac lungimoa Jo unJ a lotonului inciJont osto l
0
, iar a lotonului mprstiat po un
oloctron osto l, atunci variatia rolativist a masoi acostui oloctron osto:
a)
|
|
.
|
\
|
= A
1 1
0
F
K
P , l)
|
|
.
|
\
|
= A
0
1 1
F
K
P , c)
0
= A
KF
P
, J) 0
= A
P .
11. Un loton cu lrocvonta n
0
osto mprstiat po un oloctron lilor. Dac lrocvonta lotonului
mprstiat osto mai mic cu Dn 0,1n
0
, atunci variatia lungimii Jo unJ osto:
a)
2
0
= A
, l)
4
0
= A
, c)
6
0
= A
, J)
9
0
= A
.
5VSXQVXUL 1a, 2l, 3a, 4c, 5l, 6l, a, 8a, 9a, 10a, 11J.
J.k.J. Prolzmz proputz
1. Potontialul 9
PD[
po caro l poato atingo o slor Jo zinc prin iluminaro cu raJiatii X Jo
lrocvonto n so poato msura cu un oloctromotru sonsilil. Iucrul mocanic Jo oxtractio
so poato calcula cu oxprosia:
a) Kn + H9
PD[
, l) Kn - H9
PD[
, c)
2
PD[
H9 K
+ v
, J)
2
PD[
H9 K
v
.
),=,&
Una Jintro alirmatiilo urmtoaro osto coroct:
a) n cazul oloctronilor complot lilori nu poato s apar
oloct lotooloctric, Jar poato s apar oloct ompton,
l) n cazul oloctronilor logati poato s apar oloct
ompton,
c) n cazul oloctronilor aproapo lilori nu poato s apar
oloct ompton,
J) n cazul oloctronilor logati nu poato s apar oloct
lotooloctric sul actiunoa razolor X.
lolosinJ schoma pontru stuJiul oxporimontal al oloctului
lotooloctric, unJo anoJul osto la potontial nogativ,
tonsiunoa Jo stoparo 8
6
aro valoaroa 8
61
1 V pontru
o lrocvont n
1
1,1610
15
Hz a raJiatioi lolosito si
rospoctiv 8
62
2 V pontru o lrocvont n
2
1,4010
15
Hz
tJin Jomoniul U.V.). lrocvonta Jo prag a raJiatioi
inciJonto osto:
a) n
0
0,2410
15
Hz, l) n
0
1,2810
15
Hz,
c) n
0
0,9210
15
Hz, J) n
0
0,6810
15
Hz.
Un llux Jo lotoni ai unoi raJiatii Jin U.V. cu l 300 nm si cu o putoro 3 1mW ajungo
po lotocatoJul unoi colulo lotooloctrico. Numrul Jo lotoni caro sososc po lotocatoJ
n timp Jo 33 socunJo osto:
a) 1 10
23
, l) 1 610
10
, c) 1 510
13
, J) 1 310
19
.
Iumina oxorcit o prosiuno asupra corpurilor po caro caJo, . Pontru o supralat
D6 1 m
2
, caractorizat Jo un cooliciont Jo rolloxio r, caro primosto n liocaro intorval
Jo timp DW 1 socunJ o raJiatio monocromatic Jo lrocvont n, prosiunoa total
JopinJo Jo iluminaroa onorgotic corospunztoaro ntrogului lascicul (
H
: 1Kn:
a)
( )
F
:
S
+ =
1
, l)
F
:
S
=
, c)
F
:
S
=
2
, J)
( )
F
:
S
=
1
.
Un lascicul monocromatic Jo lotoni corospunztori lungimii Jo unJ l
0
sulor o
mprstioro Jo tip ompton invors, po un lascicul Jo oloctroni monoonorgotici, lilori
si n miscaro, iar Jup intoractiuno practic oloctronii so oprosc. Iungimoa Jo unJ l
Jup intoractiuno osto JoponJont Jo unghiul Jo mprstioro q:
a)
( ) u A + =
cos 1
0
, l)
( ) u A =
cos 1
0
, c)
2
sin
2
0
u
=
, J)
u =
cos
0
.
lrocvonta lotonului so moJilic n cmp gravitational, Jooaroco masa lotonului aro si
propriotti gravitationalo. Un loton cu lrocvonta n 10
15
Hz la nltimoa K 10 km va
avoa la supralata Pmntului, consiJornJ accoloratia gravitati onal moJio
J 9, ms
2
po acoast portiuno, o crostoro Jo lrocvont:
a) Dn 20 Hz, l) Dn 1,110
3
Hz, c) Dn 110 Hz, J) Dn 410
2
Hz.
Un oloctron cu masa P
0
9,110
-31
kg si sarcina oloctric H -1,610
-19
osto accolorat,
porninJ Jin ropaus, Jo tonsiunoa oloctric 8. Exprosia coroct a lungimii Jo unJ Jo
Broglio tunJa asociat oloctronului) osto:
a)
8 HP
K
0
2
=
, l)
8 HP
K
0
2
2
=
, c)
8 HP
K
0
2
=
, J)
0
HP
K8
=
.
lmpulsul lotonului raJiatioi Jo lrocvont n caro so propag ntr-un moJiu cu inJicolo

Jo rolractio Q osto:
a)
QF
K
S
v
=
, l)
F
KQ
S
v
=
, c)
Q
F K
S
v
=
, J)
F
Q K
S
v
=
.
Propriottilo onJulatorii alo unui lascicul Jo particulo toloctroni, protoni, noutroni)
pot li puso n oviJont Jac acosta ntlnosto olstacolo tlanto, rotolo) cu Jimonsiuni
comparalilo ca orJin Jo mrimo cu lungimoa Jo unJ Jo Broglio asociat
S
K
= , .
Dac lasciculul Jo particulo ntlnosto JoschiJori alo lantolor sau rotolo cu Jistanta
Jintro planolo roticularo alo atomilor cu Jimonsiuni mult mai mari Joct l, atunci nu
apar propriottilo onJulatorii alo particulolor. S consiJorm particulo rolativisto:
S
K
=
,
unJo
2 2
2
2
F P
F
(
S
=
. Eloctronii accolorati sul tonsiunoa 8 100 V pun n oviJont
propriottilo onJulatorii alo oloctronilor, ntr-o oxporiont tip Davisson-Gormor, Jac
monocristalul aro Jistanta Jintro planolo roticularo:
a) G 1,22 A, l) G 12,2 A, c) G 3,9 A, J) G 0,39 A.
Pontru ochiul uman normal, pragul onorgotic Jo la caro aparo sonzatia Jo lumin aro
valoaroa (
PLQ
600 oV 9,610
-1
J n timp Jo o socunJ, Jac l 550 nm. aro osto
numrul minim Jo lotoni?
a) 1 160, l) 1 266, c) 1 444, J) 1 1200.
Un loton cu lungimoa Jo unJ l
0
osto mprstiat Jo un oloctron lilor. Dac variatia
lungimii Jo unJ a lotonului osto Dl, atunci onorgia cinotic a oloctronului Jo rocul so
calculoaz cu rolatia:
a)
( ) A +
A
=
0 0
KF
(
F
, l)
( ) A
A
=
0 0
KF
(
F
, c)
( )
( ) A
A +
=
0 0
0
KF
(
F
, J)
( )
( ) A +
A
=
0 0
0
KF
(
F
.
Paportul lungimilor Jo unJ Jo Broglio atasato unui oloctron si unui corp cu masa
P 10
-4
kg caro so Joplasoaz cu acooasi vitoz osto:
a)
26
10 1 , 1
~
F
H
, l)
2
10 1 , 1
=
F
H
, c)
28
10
=
F
H
, J)
29
10
=
F
H
.
),=,&
Iungimoa Jo unJ asociat unui oloctron cu onorgia cinotic (
&
100 oV osto:
a) l 1,210
-10
m, l) l 2,310
-11
m, c) l 3,410
-12
m, J) l 1,210
-9
m.
Iungimoa Jo unJ Jo Broglio pontru o particul cu masa Jo ropaus P
0
si onorgia
cinotic (
&
so calculoaz cu rolatia:
a)
&
(
K
=
, l)
&
( P
K
0
2
=
, c)
&
( P
K
0
=
, J)
K
( P
& 0
2
=
.
Enorgia cinotic a unui oloctron cu lungimoa Jo unJ Jo Broglio l so oxprim prin
rolatia:
a)
=
H
&
P
K
(
, 0
2
, l)
2
, 0
2
2
=
H
&
P
K
( , c)
=
H
&
P
K
(
, 0
2
2
, J)
=
2
, 0
2
2
H
&
P
K
( .
Un oloctron so misc po un corc Jo raz U, porponJicular po liniilo unui cmp magnotic
Jo inJuctio %. Iungimoa Jo unJ Jo Broglio so oxprim prin rolatia:
a)
%HU
K
=
, l)
HU
K%
=
, c)
%U
KH
=
, J)
%H
KU
=
.
Dac lrocvonta lotonului mprstiat Jo un oloctron sul unghiul q osto mai mic cu Dn
lat Jo lrocvonta lotonului inciJont, atunci rolatia coroct osto:
a)
( ) v A v v
v A
=
u
0 0
2
, 0 2
2 2
sin
K
F P
H
, l)
( ) v A v v
=
u
0 0
2
, 0 2
2 2
sin
K
F P
H
, c)
( ) v A v
v A
=
u
0
2
, 0 2
2 2
sin
K
F P
H
,
J)
( ) v A + v v
=
u
0 0
2
, 0 2
2
sin
K
F P
H
.
5VSXQVXUL 1l, 2a, 3c, 4c, 5a, 6l, l, 8a, 9J, 10a, 11l, 12a, 13a, 14a, 15l, 16l, 1a,
18a.
! !
/J?=NL?;NIGC=?
4mta|es|e(t' Pocapituloaz capitolul VoJolo atomico`
Jin clasa a lX-a tstri onorgotico n atom, cuanta Jo onorgio,
nivolo Jo onorgio). Poti voJoa imaginilo Jo Jilractio a
llcrii unoi lumnri sau a lilamontului incanJoscont al
unui loculot Jo lantorn, oltinuto prin rolloxia po un
D-rom asozat la o Jistant Jo ctiva contimotri, . olo
Jou maximo Jo Jilractio Jo orJinul nti, asozato Jo o
parto si Jo coalalt a maximului contral all, so vJ n
culorilo spoctrului, Jispunoroa culorilor liinJ invors lat
Jo orJinoa acostora oltinut cu ajutorul prismoi optico.
Dac arunci saro Jo luctrio ntr-o llacr, voi olsorva c
llacra so coloroaz n gallon. Tampoano Jo vat sau lucti Jo
azlost mlilato cu solutio Jo clorur Jo soJiu tNal) sau clorur
Jo strontiu tSrl
2
), prinso cu un closto cu mnoro tormoizolatoaro
si introJuso n vrlul unoi llcri tJo la o spirtior sau loc Bunson)
,unJo tomporatura osto mai maro, au anumito culori Jominanto
ta raJiatioi gallono mai intonso omiso Jo soJiu si, rospoctiv, a
raJiatioi rosii omiso Jo strontiu), . O srmulit Jo cupru, tinut
cu un closto n llacr, J o culoaro Jominant vorJo. Pozult c
liocaro surs Jo raJiatii omito un spoctru caractoristic.
Hert| s s|tt Analiza raJiatiilor so poato laco cu
spoctroscopul cu prism, . Spoctrul oltinut cu ajutorul
pri smoi const Ji ntr-o succosi uno Jo i magi ni
monocromatico alo unoi lanto, ngust si paralol cu
muchia prismoi, iluminat Jo sursa Jo raJiatii analizato.
Iinia spoctral roprozint imaginoa lantoi cnJ sursa omito
o raJiatio monocromatic. Spoctrul Jo omisio roprozint
totalitatoa raJiatiilor monocromatico omiso Jo o sulstant.
Prtilo spoctroscopului cu prism:
- prisma optic t3), lixat po o msut, Jisporsoaz
raJiatiilo luminoaso primito Jin colimator,
- colimatorul t&) aro
o lant Jroptunghiular
roglalil spro captul
luminat Jo sursa analizat
si o lontil convorgont la
collalt capt. lasciculul
luminos omorgont aro
razolo paralolo Jac lanta
osto asozat n locarul
lontiloi,
Capitolul IV: Fizica atomului

!
!
- lunota t/), cu ajutorul croia analizm spoctrolo
oltinuto la iosiroa Jin prism,
- colimatorul cu scala graJat t&6), po alo croi
Jiviziuni somitransparonto ajungo lumina Jo la alt surs
si so rolloct po lata prismoi Jinspro lunot.
Prin lunot so olsorv spoctrul suprapus posto scala
graJat. Atomii oxcitati ai sulstantolor allato n staro
gazoas sau Jo vapori omit un numr linit Jo raJiatii
monocromatico, caro lormoaz un spoctru Jo linii
caractoristic spocimonului atomic Jin sursa luminoas
analizat tllacr sau Joscrcaro oloctric ntr-un tul caro
contino gaz la prosiuno sczut), . Excitaroa atomilor
sursoi const n alsorltia Jo onorgio si trocoroa atomilor
n stri onorgotico suporioaro, Jin caro rovin practic imoJiat
tJup 10
-8
- 10
-9
s) prin Jozoxcitaro, omitnJ cuanto Jo
onorgio raJiant, e Kn. Spoctrolo Jo omisio so Joosolosc ntro olo Jup multituJinoa si
strluciroa liniilor spoctralo.
So olsorv c spoctrul lilamontului incanJoscont al unui loc osto continuu, ca si spoctrul luminii
omiso Jo Soaro, a. Analizm la spoctroscop raJiatiilo omiso Jo tuluri cu Joscrcri oloctrico n
gazo caro au prosiuni mici. nJ po oloctrozii unui tul so aplic o tonsiuno riJicat, stii c au loc
Joscrcri oloctrico nsotito Jo raJiatii luminoaso caro lormoaz ctova linii caractoristico tculorilo
sunt spocilico liocroi sulstanto: hiJrogon, l, vapori Jo soJiu, c, vapori Jo morcur, J).
Structura Jo linii poato li Jotoctat si n alara Jomoniului vizilil, cu ajutorul lilmolor lotogralico. Un
gaz va omito mai multo raJiatii Jo culori Jilorito si Jo intonsitti Jilorito Jac osto mai putornic
nclzit sau tonsiunoa Jintro oloctrozi osto mai maro, Jooaroco crosto numrul Jo atomi caro ajung n
stri oxcitato. Pozult c spoctrul Jo linii proJus Jo atomii oxcitati ai gazolor pormito rocunoastoroa
olomontolor chimico constituonto, culorilo si pozitiilo acostor linii n spoctru sunt caractoristico
liocrui olomont chimic.
Orico corp luminos omito un spoctru
caractoristic lui. Gazolo monoatomico
tatomii oxcitati si ionizati ai gazolor sau
vaporilor Jo motal) omit un spoctru Jo
linii. Gazolo molocularo tN
2
, O
2
) Jau un
spoctru Jo lonzi tlinii numoroaso caro
Jogonoroaz n spoctro aproapo
continuo). Atomii corpurilor soliJo sau
l i chi Jo i ncanJosconto tli l amont
incanJoscont, motal topit) prozint un
spoctru continuu.
liocaro linio spoctral const n raJiatia
omis Jo mai multi atomi iJontici caro so
Jozoxcit ntro acoloasi stri onorgotico
si omit cuanto Jo onorgio Kn D(, unJo
D( - Jiloronta Jo onorgio ntro nivolul
suporior onorgotic si col inlorior onorgotic.
J
),=,&
!
!
Analizm la spoctroscop raJiatiilo spoctrului continuu omis Jo
un lilamont incanJoscont, caro strlat un tul cu vapori Jo soJiu
n caro nu so proJuc Joscrcri oloctrico sau strlat o cuv cu o
solutio apoas lazic sau aciJ. Olsorvm Jou linii nogro n
Jomoniul gallon, o, sau lonzi ntunocato, l. nsoamn c
atomii au alsorlit raJiatiilo po caro putoau s lo omit. 6SHFWUXOGH
HPLVLH osto Jat Jo totalitatoa tranzitiilor raJiativo Jo po nivololo
onorgotico suporioaro alo atomilor sau moloculolor unoi sulstanto
po nivololo inlorioaro. Esto caractoristic unui anumit spocimon
atomic si sorvosto la iJontilicaroa lui prin analiz spoctral tn
aliajo, Jo oxomplu). 6SHFWUXOGHDEVRUELH poato li oltinut la trocoroa
unui lascicul cu spoctru continuu prin sulstanta analizat tcnJ
vor li alsorlito numai acolo raJiatii caractoristico caro troc oloctronii
Jo po nivololo onorgotico inlorioaro po nivololo suporioaro alo
atomilor sau alo moloculolor, iar intonsitatoa liniilor sau lonzilor
spoctralo Jovino mai mic), . n spoctrolo Jo lanJ alo
olomontolor n staro molocular, liniilo sunt loarto apropiato la
una Jin oxtromittilo liocroi lonzi, g. Spoctrolo Jo alsorltio
sunt caractoristico spocimonolor atomico Jin sulstanta prin caro
troc, co alsorl acolo raJiatii po caro lo pot omito.
$QDOL]D VSHFWUDO FDOLWDWLY iJontilic ctova linii alo spoctrului sulstantoi analizato
Jin spoctrolo Jo linii caractoristico alo olomontolor chimico cunoscuto Jin cataloagolo
laloratoarolor Jo spoctroscopio. liocaro olomont chimic omito sau alsoarlo un numr
Jo linii spoctralo caractoristico nivololor Jo oxcitaro Jin izvorul spoctral lolosit tllacr,
arc oloctric sau Joscrcaro oloctric n gazo cu prosiuno mic). Spoctrul Soarolui poato li
comparat cu spoctrolo olomontolor Jo po Pmnt?
$QDOL]DVSHFWUDOFDQWLWDWLYmsoar intonsitatoa liniilor spoctralo caractoristico, caro
JopinJo Jo concontratia atomilor omittori. Spoctrul solar osto un spoctru Jo alsorltio.
nJ osto analizat cu un spoctroscop cu maro putoro Jo rozolutio, so olsorv o sorio Jo
linii ntunocato caro corospunJ raJiatiilor alsorlito, Jin spoctrul continuu omis Jo zona
contral a Soarolui, Jo ctro atomii gazolor mai roci Jin atmoslora solar, l.
Particula atasat cmpului oloctromagnotic, numit loton, translor onorgia e Kn a
unoi cuanto Jo onorgio la alsorltia sau la omisia raJiatiilor oloctromagnotico Jo ctro
atomi, . n anul 1885, Balmor a analizat spoctrul Jo omisio al hiJrogonului atomic Jintr-
un tul Jo Joscrcri oloctrico si a gsit o rolatio caro pormitoa calcularoa lungimilor Jo
unJ l Jin Jomoniul vizilil. n anul 1890, PyJlorg a stalilit rolatia gonoral caro Joscrio
toato soriilo spoctralo alo hiJrogonului:
Q
O
2 2
1 1
-
1
Q L
5
+
, unJo numrul Jo unJ
O
Q
1
-
, 5
+
1,0910
m
-1
, iar L si Q sunt numoro ntrogi. Numrul L caractorizoaz soria
spoctral, iar Q caractorizoaz linia spoctral. Soriilo spoctralo alo hiJrogonului poart
numolo color caro lo-au Joscoporit:
- Iyman tn anul 1906), Jomoniul ultraviolot tL 1 si Q 2, 3, 4, .),
- Balmor tn anul 1885), Jomoniul vizilil tL 2 si Q 3, 4, 5, 6), l,
- Paschon tn anul 1908), Jomoniul inlrarosu tL 3 si Q 4, 5, 6, .),
- Brackott tn anul 1922), Jomoniul inlrarosu tL 4 si Q 5, 6, , .),
- PlunJ tn anul 1924), Jomoniul inlrarosu nJoprtat tL 5 si Q 6, , 8, .),
- Humphroy tn anul 1925), Jomoniul inlrarosu nJoprtat tL 6 si Q , 8, 9, .).
Expltorzo lormr tpztlrzlor (lztlur pznlru turoj
Dincolo Jo limita unoi sorii spoctralo so olsorv un spoctru continuu, Jatorat raJiatiilor
caro apar n urma tranzitiilor Jintro strilo liloro si strilo logato alo oloctronului n atom.
n ciocnirilo oloctroni-atomi, caro au loc n Joscrcaroa oloctric sau n agitatia tormic la
tomporaturi mari, atomii pot primi onorgii mai mari Joct onorgia nocosar ionizrii tatomii
piorJ oloctroni si Jovin ioni pozitivi). Diloronta Jo onorgio Jintro onorgia primit Jo un
atom si onorgia nocosar ionizrii acostuia osto onorgia cinotic a oloctronului lilor. Acost
oloctron lilor so Joplasoaz pn cnJ intr n slora Jo atractio oloctric a unui ion
pozitiv, lormoaz o staro logat, cu onorgio mai mic, olilornJ Jiloronta Jo onorgio sul
lorm Jo raJiatio oloctromagnotic. Staroa onorgotic a unui atom JopinJo Jo pozitiilo
rolativo alo oloctronilor porilorici lat Jo nucloul atomului cu caro intoractionoaz. Un
atom troco Jintr-o staro onorgotic (
Q
n alt staro onorgotic (
L
prin saltul oloctronului
ntro Jou pozitii rolativo, cu omisia sau alsorltia unoi cuanto Jo onorgio: Kn (
Q
- (
L
.
Eloctronul logat n atom` so misc n jurul nucloului, Jar aro numai anumito valori posililo
alo onorgioi, numito nivolo onorgotico, atunci cnJ nu omito si nu alsoarlo cuanto Jo
onorgio, caro lormoaz un sir Jiscontinuu Jo valori. Spoctrul unoi surso osto o suprapunoro
Jo spoctro alo tuturor olomontolor chimico continuto.
IInIIIc spcctraIc IungImIIc dc und l ll ll (nm) aIc IInIIIor spcctraIc dIn domcnIuI vIzIbII
cmIsc dc: rosu oranj gaIbcn vcrdc aIbastru IndIgo sI vIoIct
- hiJrogon 656 486 434, 410,
- holiu 0, 668 588 502 492, 41 44, 414
- vapori Jo soJiu 589,6, 589
- vapori Jo morcur 5, 59 546 491 436, 408
alsorlito Jo 68 656 588 52 486 434 410
cromoslor tO) tH) tHo) tlo) tH) tH) tH)
Acosto raJiatii alsorlito oxcit la rozonant oscilatorii atomici, caro Jovin surso Jo
raJiatii tcnJ rovin n staroa initial) Jo acooasi lrocvont, po caro lo omit n toato Jiroctiilo,
Joci luminozitatoa scaJo po Jiroctia Jo propagaro si apar linii ntunocato n spoctrul
continuu luminos. Din toato raJiatiilo omiso Jo o surs, atomii sulstantolor ntlnito
alsorl numai acolo raJiatii po caro lo pot omito.
Spoctromotrul osto un aparat spoctral cu rocoptori lotooloctrici tcolulo lotooloctrico) caro
msoar intonsitatoa componontolor monocromatico alo spoctrului raJiatiilor oloctromagnotico
tolioctivul lunotoi spoctroscopului proioctoaz raJiatiilo po rocoptorul lotosonsilil).
Spoctrogralul osto un spoctroscop moJilicat pontru nrogistraroa lotogralic a spoctrolor
raJiatiilor Jin Jomoniilo: inlrarosu, vizilil, ultraviolot, raJiatii X. Pontru raJiatii ultravioloto,
prisma si lontilolo sunt Jin cuart, pontru raJiatii inlrarosii prismolo sunt Jin clorur Jo
soJiu, iar pontru raJiatii X prismolo sunt Jin cristalo Jo loriliu, alo cror rotolo cristalino
proJuc spoctro Jo Jilractio.
lrocvontolo liniilor spoctralo Jin spoctrul Jo omisio al unoi spocii Jo atomi sunt ogalo
cu lrocvontolo liniilor spoctralo Jin spoctrul Jo alsorltio. liocaro spocimon atomic alsoarlo
raJiatiilo po caro lo poato omito. Spoctrul raJiatiilor oloctromagnotico al unui olomont n
staro atomic sau molocular so oltino ntr-un aparat spoctral tspoctroscop sau spoctrogral
cu prism ori cu rotoa) si const Jintr-o succosiuno Jo imagini alo lantoi Jo intraro
lormato Jo raJiatiilo monocromatico compononto, numito linii si lonzi spoctralo. Acostoa
corospunJ tranzitiilor oloctronilor ntro nivololo onorgotico alo atomilor sau moloculolor.
L
L
!RJ?LCG?HNOF"L;H=E$?LNT
4mta|es|e(t' Ar trolui s stii Jin clasa a lX-a concoptul

Jo nivol Jo onorgio n moJolul atomic concoput Jo Bohr.
Enorgiilo succosivo po caro lo poato avoa un oloctron
logat` n atom, pn so proJuco ionizaroa acostuia, so
numosc nivolo Jo onorgio. Nivololo Jo onorgio lormoaz
un sir Jiscontinuu Jo valori. Atomul cu onorgia coa mai
c/DED]DDUWHLLWLLQHLVHDIO
HPRLD &HO FDUH QX SRDWH IL
FXULRV VDX QX PDL SRDWH VLPL
XLPLUH HVWH DVHPHQHD XQHL
OXPQULVWLQVHn
A. Einstoin
mic so consiJor n staro lunJamontal, iar atomul cu onorgii mai mari Joct acoasta so
consiJor n stri oxcitato. Sirul continuu Jo valori alo nivololor Jo onorgio corospunJo
oloctronului lilor, nologat Jo atom.
Hert| s s|tt Oxigonul, hiJrogonul, holiul si alto gazo Jin tulurilo Jo Joscrcaro sunt
transparonto pontru raJiatiilo luminoaso si nu omit raJiatii Jo nici o culoaro la tomporatura
moJiului amliant, Jac nu so aplic tonsiuno ntro oloctrozi. nsoamn c nici un loton al
raJiatiilor luminoaso nu aro suliciont onorgio pontru a troco atomii acostor gazo Jin
staroa lunJamontal ntr-o staro oxcitat.
Dispozitivul oxporimontal construit ntro anii 1913-1914 Jo Jamos lranck si Gustav
Hortz, pontru conlirmaroa nivololor Jo onorgio alo atomilor, contino un tul oloctronic n
caro so all vapori Jo morcur la prosiuno loarto sczut, . Atomii Jo morcur sunt
ciocniti Jo oloctronii accolorati n cmpul oloctric Jintro catoJul & nclzit Jo lilamont si
grila *, ntro caro so aplic o tonsiuno varialil 8
*&
< 30 V. Prin mriroa tonsiunii 8
*&
,
crosto onorgia cinotic a oloctronilor tD(
&
H8
*&
). Pn la o anumit valoaro a onorgioi
cinotico a oloctronilor t4,9 oV), ciocnirilo oloctroni-atomi Jo morcur sunt olastico si oloctronii
si consorv onorgia, rousinJ s strlat cmpul oloctric Jo lrnaro Jintro gril si anoJ.
lntonsitatoa curontului anoJic, vizualizat po ocranul unui
osciloscop sau msurat Jo un galvanomotru, crosto pn
cnJ tonsiunoa Jovino 8
*&
4,9 V. Ia acoast tonsiuno,
oloctronii au onorgia cinotic (
&
4,9 oV si curontul anoJic
scaJo lrusc. nsoamn c acoast onorgio osto ogal cu
onorgia primului nivol Jo oxcitaro a atomilor Jo morcur.
Eloctronii caro au acoast onorgio si ntlnosc atomi Jo
morcur so ciocnosc noolastic, coJnJ toat onorgia cinotic
atomilor Jo morcur, caro troc n staro oxcitat, si acosti
oloctroni nu mai ajung la anoJ. lntonsitatoa curontului
anoJic nu Jovino nul Jooaroco nc mai pot ajungo la
anoJ oloctronii caro nu au avut ciocniri noolastico cu atomi
Jo morcur. ScJoroa curontului anoJic so ropot cnJ
tonsiunoa Jo accoloraro atingo valorilo 9,8 V, 14, V, 19,6 V,
Joci un numr Jo oloctroni a proJus 2, 3, 4 ciocniri
noolastico, . Exporimontaroa cu tuluri caro contin vapori
Jo soJiu conlirm oxistonta primului nivol Jo onorgio
cuantilicat la 2,12 oV.
Atomii nu alsorl Joct anumito cuanto Jo onorgio la
trocoroa Jin staroa lunJamontal ntr-o staro oxcitat.

Nivololo Jo onorgio alo atomilor sunt cuantilicato. Numai atomii caro alsorl onorgia
nocosar pontru oxcitaroa onorgotic, prin Jozoxcitaro omit raJiatii cu anumito lungimi Jo
unJ. Atomii Jo morcur omit prin Jozoxcitaro raJiatii cu lungimoa Jo unJ l 253 A.
lotonii asociati au onorgia oV 9 , 4
O
Q
F
K K si corospunJ tranzitioi oloctronilor Jo po
nivolul onorgotic oxcitat, n caro au ajuns prin ciocniri noolastico, po nivolul onorgotic
lunJamontal.
Un oloctron inciJont sau, analog, un loton inciJont so ciocnosto olastic Jo atomul unoi
sulstanto caro so all n staro lunJamontal atunci cnJ nu aro onorgia nocosar pontru a
troco atomul ntr-o staro oxcitat si atomul rmno n staroa initial. Dac oloctronul sau
lotonul aro oxact onorgia nocosar pontru a troco atomul ntr-o staro oxcitat, atunci atomul
proia toat onorgia. n urma ciocnirii noolastico, oloctronul rmno n ropaus si, rospoctiv,
lotonul osto alsorlit. Dac oloctronul sau lotonul aro mai mult onorgio Joct coa nocosar
pontru a smulgo un oloctron Jin atom, so oltin un ion si un oloctron lilor n miscaro. Stii
Jo la oloctul lotooloctric c surplusul Jo onorgio roprozint onorgia cinotic a lotooloctronului,
Jac onorgia raJiatioi inciJonto Jopsosto valoaroa lucrului mocanic Jo oxtractio.
,LI<F?GL?TIFP;N
Un proton Jo mas P cu onorgio cinotic (
F
osto Joviat Jo nucloul Ho
4
2
Jo mas 0
sul unghiul q 90 lat Jo Jiroctia inciJont. S gsim oxprosia onorgioi protonului si a
nucloului Jup mprstioro.
5H]ROYDUH onsiJorm ciocniroa proton-nuclou ca liinJ olastic t4 0) si scriom
logilo Jo consorvaro pontru onorgio si impuls:
1XFOHX S S
F F F
( ( (

` sau
2 2
`
2
2
2
2
1
2
1
0Y PY PY

, Jo unJo
S S 1XFOHX
F F F
( ( ( `

,
2 1 1
` Y 0 Y P Y P

sau
2
1
2
1
2
2
2 2
1
2
` Y P Y 0 Y P

, Jar

F
P( Y P 2
2 2
S 1XFOHX S
F F F
P( 0( P( ` 2 2 2

, Jo unJo
S S 1XFOHX
F F F
(
0
P
(
0
P
( `
.
Din colo Jou oxprosii oltinom:
S 1XFOHX S S
F F F F
(
P 0
P
( (
P 0
P 0
(
2
, ` .
Dac nlocuim microam-
pormotrul cu un rozistor,
tonsiunoa Jo po acosta poato
li vizualizat po osciloscop?
)I>?FOFIBL
4mta|es|e(t' Spoctrul omis Jo atomul Jo hiJrogon osto
un spoctru Jiscrot, Jo linii. n cazul ciocnirilor noolastico
alo atomului cu un oloctron tvozi oxporimontul lranck-
Hortz), onorgia cinotic piorJut Jo oloctron si translorat
atomului osto cuantilicat si proJuco tranzitia atomului
Jin staroa lunJamontal ntr-o staro oxcitat tcu onorgia
E
u
mai maro Joct onorgia initial, inlorioar, a strii
lunJamontalo E
:
).
Hert| s s|tt Atomul allat n staro oxcitat tinJo s
oxocuto o tranzitio, ntr-un intorval Jo timp t 10
-8
s,
ctro staroa onorgotic inlorioar E
:
. Enorgia lotonului omis
Jo atom osto: In E
u
- E
:
tconlorm logii consorvrii
onorgioi). Staroa onorgotic minim corospunJo nivolului
onorgotic normal tlunJamontal).
u moJolul lizicianului Janoz Niols Bohr so pot
intorprota toorotic liniilo omiso Jo atomul Jo hiJrogon.
VoJolul olalorat Jo Bohr so laza po urmtoarolo
postulato, introJuso pontru a oxplica stalilitatoa sistomolor
atomico:
- atomii so pot gsi timp nJolungat numai n stri
lino Jotorminato, numito stri stationaro, n caro nu omit
si nu alsorl onorgio,
- atomii alsorl sau omit onorgio oloctromagnotic
numai la trocoroa Jintr-o staro stationar n alt staro
stationar,aJic atomii alsorl sau omit o cuant Jo onorgio:
In E
u
- E
:
, unJo E
u
> E
:
sunt onorgilo cuantilicato alo
strilor stationaro ntro caro so laco tranzitia, In - onorgia
lotonului omis sau alsorlit, iarI 6,6210
-34
Js tconstanta
lui Planck),,
- oloctronii so misc n jurul nucloolor, lr s raJiozo
onorgio oloctromagnotic, numai po anumito orlito
circularo, pontru caro valoaroa momontului cinotic 1 osto
un multiplu ntrog al constantoi lui Planck mprtit prin
2p.
ntr-un atom Jo hiJrogon, oloctronul so misc n jurul
nucloului po o orlit circular sul actiunoa lortoi oloctrico
Jo atractio Jintro acosta si nuclou, avnJ rolul lortoi
contripoto, .
,1u ~:~u;a, uu~IuI auuIu:
c:~a :u IUII u~ RuI~:J:u
cu:a u:u:-uu u:uu:cuI uucI~u
c~u:aI, cuu ~ a:~I~ :u cau:uI
:::~uuIu: jIau~a:, :uca:ca cu
:a:c:ua jz:::a ;: ~I~c:u: ca:~
:~ :~:c Ia u::au;a :~Ia::
ua:~ :u u:uI uucI~uIu: /.]
u::u;:a j:J~::uIu: 1I:, :u
IUI, a cu:a :u caIcuIa:~a
uuuIu: :u ca:~ :~ u::::u:~
~I~c:u:: :u u:uI uucI~uIu:,
au:ca j~ ::~ :a;:ua:~, ;: a
~.jI:ca u~ c~ uu cau j~ uucI~u
;: uu ~u: :au:a;:~ ~I~c:uagu~-
:ca :u ac~:~ :a:: :a;:ua:~
John ockcrolt
0ULPLFXDQWLILFDWHDotorminaroa orlitolor stationaro, cu razolo :

u
, pormiso miscrii
oloctronului cu vitozolo :
u
n atomul Jo hiJrogon, poato li lcut cu ajutorul unoi roguli
Jo cuantilicaro: mrimoa momontului cinotic tu
~
:
u
:
u
) al oloctronului po o orlit stationar
osto ogal cu un multiplu ntrog Jo
S
2
I
, aJic
S
2
I
u : : u
u u ~
, unJo u 1, 2, 3, . si
),=,&
unJo J 10 1,6 13,6 oV 6 , 13
8
19 -
2 2
0
4
1

H

K
H P
(
H
. Enorgiilo totalo au somnul nogativ
Jooaroco corospunJ strilor logato alo oloctronului n atom. Olsorvm c onorgiilo pormiso,
numito si nivolo Jo onorgio alo atomului, lormoaz un sir Jiscrot Jo valori, numit spoctrul
nivololor Jo onorgii, roprozontato ntr-o Jiagram, . Iiniilo orizontalo roprozint valorilo
nogativo alo onorgioi totalo a atomului allat ntr-o staro stationar. Olsorvm c pontru
valori mai mari alo numrului cuantic Q, Jiloronta Jo onorgio ntro Jou stri onorgotico
alturato osto Jin co n co mai mic, iar pontru Q oltinom (
f
0, cnJ oloctronul
Jovino lilor si n ropaus, la Jistant maro Jo nuclou. Sistomul nu mai osto logat cnJ so
lormoaz un ion si un oloctron lilor, caro so misc po traioctorii Joschiso. Spoctrul onorgotic
al oloctronului caro so misc lilor osto un spoctru continuu. Enorgia Jo logtur (
OHJ
-(
1
osto onorgia nocosar atomului tprimit sul lorm Jo lucru mocanic /) pontru a li aJus
Jin staroa onorgotic lunJamontal (
1
-13,6 oV n staroa onorgotic (
f
0, Joci ogal
cu / (
f
- (
1
13,6 oV, numit si onorgio Jo ionizaro. Pontru stri oxcitato:
2
1
Q
(
(
Q
.
Dac Q 1, atunci atomul osto n staroa lunJamontal corospunztoaro strii cu coa mai
maro onorgio Jo logtur a oloctronului: (
OHJPD[
- (
1
13,6 oV. Strilo oxcitato sunt
strilo logato cu onorgiilo (
2
, (
3
, (
4
, .. Dozoxcitaroa unui atom so poato laco si n tropto,
prin stri logato intormoJiaro, cu omisia mai multor lotoni: Kn + Kn` + . D( + D(l + .
Dac onorgia primit Jo atom Jin oxtorior aro orico valoaro mai maro Joct valoaroa
onorgioi Jo logtur, sistomul nu mai osto logat toloctronul osto soparat Jo nuclou) si
oloctronul va avoa orico valoaro a onorgioi cinotico ogal cu Jiloronta Jintro onorgia
primit si onorgia Jo ionizaro. Procosul Jo ionizaro prin alsorltia unui loton osto oloct
lotooloctric intorn t(
F
Kn - (
OHJ
), Jooaroco numai onorgia cinotic a oloctronului lilor
poato avoa orico valoaro, atomul accoptnJ o cantitato Jo onorgio mai maro Joct onorgia
Jo logtur a oloctronului n atom.
PiorJoroa Jo onorgio a atomului cnJ acosta troco Jin staroa oxcitat Jo onorgio (
Q
ntr o staro onorgotic inlorioar osto ogal cu onorgia e Kn a lotonului omis: (
Q
- (
L
Kn,
unJo
1
2
1
(
Q
(
Q

si
1
2
1
(
L
(
L

. Pozult:
Q
2 2 2 2
0
4
2 2
1
1 1
8
1 1
Q L K
H P
Q L
( K
H
sau
O
2 2 2 2
0
4
1 1
8 Q L K
H P F
K
H
, unJo
Q
O
F
. Oltinom
H
Q
O
2 2 2 2 3 2
0
4
1 1 1 1
8
-
1
Q L
5
Q L K F
H P
H
,
unJo
1
3 2
0
4
m 10 09 , 1
8
K F
H P
5
H
si Q > L.
Acoast rolatio oltinut po laza moJolului Bohr
coinciJo cu rolatia ompiric oltinut Jo Balmor si
gonoralizat Jo PyJlorg pontru lungimilo Jo unJ
sau numorolo Jo unJ t
O
Q
1
-
) Jin spoctrul
hiJrogonului. Soria Iyman roprozint grupul Jo
linii spoctralo omiso Jo oloctronii caro troc Jin stri
oxcitato tu 2, 3, .) n staroa lunJamontal t: 1), soria Balmor roprozint grupul Jo
linii spoctralo omiso n tranzitiilo oloctronilor Jin strilo oxcitato tu 3, 4, 5, .) n staroa
cu : 2, caro corospunJo coloi Jo-a Joua orlito, . 1::u auaIg:~, :~: u~:cj~:: ;:
c~I~IaI~ I:u:: :j~c:aI~
PcrIormantcIc sI InsuIIcIcntcIc modcIuIuI Bor
;
a rousit s oxplico spoctrolo Jo linii alo atomului Jo hiJrogon si alo ionilor hiJrogonoizi
tcu un singur oloctron Jo valont) si a pormis calcularoa constantoi lui PyJlorg pontru
acosti atomi,
;
a artat incapacitatoa lizicii clasico n oxplicaroa structurii atomului,
;
a oxplicat cuantilicaroa nivololor Jo onorgio, vitozolor oloctronilor, razolor orlitolor
stationaro si lrocvontolor raJiatiilor omiso sau alsorlito pontru atomul Jo hiJrogon,
;
nu pormito Jotorminaroa nivololor onorgotico alo atomilor cu mai multi oloctroni,
Jooaroco moJolul introJuco logi cuantico pontru stuJiul sistomolor microscopico si
noag valalilitatoa logilor lizicii clasico prin postulatolo introJuso, Jar lolososto motoJolo
lizicii clasico, osto o comlinatio lortat ntro lizica clasic si coa cuantic,
;
a Jomonstrat nocositatoa unoi toorii moJorno Jo mocanic cuantic.
ApIIcatII
1. Eloctronului Jo po prima orlit Bohr a atomului Jo hiJrogon i corospunJo:
a) staroa Jo onorgio total maxim, l) Jistanta maxim lat Jo nuclou,
c) staroa Jo onorgio minim, J) numrul cuantic I 1.
R~zI:a:~ Enorgia total a oloctronului n acoast staro logat osto:
~:
~ : u
E E E
~
j c
0
2 2
4 2
tc
= + =
. Pontru u 1
j
I
: u
I
: :
~
= = t = t
2 sau 2 ,
:
~
u
j
E
~ 0
2 2
4 2
tc
= ,
( )
: E
:
~
u :
I
E
:
I
j
~
=
tc
t
=
t
=
0
2
2 2
2
4 2
1
4 2
.
Orico sistom lizic ovoluoaz spro staroa coa mai prolalil caractorizat Jo onorgio
minim. onJitia Jo minim pontru E:; :
2
2
1
0
2 2
2
0
2
4 2
2
0
1
4
2
4 2
1
0
J
J
~ u
I
:
~
: u
I
:
~
:
: I
u :
E
~ ~ ~
t
c
=
c
=
t
=
|
.
|
\
|
tc
|
.
|
\
|
t
=
, caro coinciJo
cu raza primoi orlito stationaro. :~c c.
2. Paza orlitoi Bohr po caro so misc oloctronul unui atom Jo hiJrogon caro a lost
oxcitat cu o cuant Jo onorgio In 12,09 oV, consiJornJ c initial so gsoa n staro
lunJamontal tE
1
-13,6 oV si :
1
0,5310
-10
m), osto:
a) 4,810
-9
, l) 4,810
-10
, c) 4,810
-11
, J) 2,410
-10
.
R~zI:a:~ n cazul nostru, DE E
u
- E
1
, unJo
|
.
|
\
|
= A =
1
1
2
1
2
1
u
E E
u
E
E
u
,
|
.
|
\
|
=
= v = A
2 2
1
1
1
1
u
IcR
Ic
I E
u
, unJo
|
.
|
\
|
=
= v
2 2
1
1
1
1 1
u
R
u
.
Pozult prin iJontilicaro -E
1
W
I~g
IcR,
|
.
|
\
|
=
2
1
1 6 , 13 oV 09 , 12
u
u 3,
:
3
u
2
:
1
90,5310
-10
m 4,10
-10
m. :~c b.
),=,&
!RNCH>?L?J?HNLO=OLCIyCyCJ?L@ILG?LC
Atomii cu opt oloctroni oxtoriori au o maro stalilitato chimic. Atomii olomontolor
alcalino Jin prima grup au un singur oloctron slal logat n orlitali Jo tip V t2V
1
, 3V
1
,.,
V
1
). Atomii halogonilor au strilo Jo tip S incomploto t2S
5
, 3S
5
, 4S
5
, 5S
5
) si roalizoaz o
conliguratio oloctronic stalil prin capturaroa unui oloctron, lormnJ ioni nogativi.
PorioaJolo a Joua si a troia au cto 8 atomi n caro so complotoaz sulnivololo
onorgotico: 2V, 2S si rospoctiv 3V si 3S.
PorioaJa a patra aro 18 atomi n caro so complotoaz 4V si continu cu 3G si 4S.
PorioaJa a cincoa aro 18 atomi n caro so complotoaz: 5V, 4G si 5S.
PorioaJolo a sasoa si a saptoa ncop cu complotaroa sulnivololor 6V si, rospoctiv, V,
apoi un oloctron n sulnivolul 5G la atomul Jo lantan si, rospoctiv, n sulnivolul 6G la
atomul Jo actiniu. Urmoaz 14 olomonto - lantaniJolo si,
rospoctiv, actiniJolo - la caro so complotoaz 4I si, rospoctiv,
5I. Eloctronii Jin apropioroa nucloului ocranoaz partial
sarcina oloctric a nucloului, astlol c oloctronii oxtoriori
so misc ntr-un cmp oloctric mai slal.
Viscaroa oloctronului n jurul nucloului J nastoro

unui Jipol magnotic tcu momontul magnotic orlital
HOHFWURQ
O ]
HOHFWURQ
P
HK
P /
P
H
S
P P
4
,
2
).
Enorgia Jo intoractiuno Jintro acost Jipol magnotic si
cmpul magnotic oxtorior JopinJo Jo numrul cuantic
magnotic t(
PJ
-m% cosq P
O
m
%
%, unJo
HOHFWURQ
%
P
HK
S
P
4
osto magnotonul Bohr-Procopiu). Numrul cuantic
magnotic P
O
cuantilic sulnivololo onorgotico, n caro so
Jospic un nivol onorgotic prin intoractiunoa atomilor cu
un cmp magnotic oxtorior toloct Zooman), .
Vultiplicaroa liniilor spoctralo osto Jotorminat Jo
Joscompunoroa nivololor Jo onorgio n cmp magnotic.
Eloctronii au si un momont cinotic propriu tJo spin,

cu Jou oriontri posililo alo sonsului Jo rotatio) si so
comport ca un minuscul magnot Jo acolasi sons sau Jo
sons opus cmpului magnotic oxtorior. Numrul cuantic
Jo spin V 12 caractorizoaz momontul cinotic propriu
al oloctronului, iar numrul cuantic magnotic Jo spin
P
V
12 cuantilic oriontaroa momontului cinotic Jo
spin. Dac un lascicul Jo atomi Jo argint osto trocut
printr un cmp magnotic nounilorm, so Jospic n Jou
lasciculo cu Joviatii opuso, . Pontru liocaro valoaro P
O
oxist Jou valori P
V
12, caro corospunJ cuplajului a
Joi oloctroni.
Enorgia Jo ionizaro tcaractoristic liocroi spocii Jo
atomi) variaz porioJic cu numrul atomic Z, .
),=,&
- soria I aro liniilo I
o
, I
|
si I
corospunztoaro
tranzitiilor Jo po straturilo V, N si O po stratul I,
- soria V aro liniilo V
o
, V
|
, corospunztoaro tranzitiilor
Jo po straturilo N si O po stratul V.
n cazul anticatozilor conloctionati Jin sulstanto Jilorito,
acooasi tranzitio Jotormin raJiatii X cu lrocvonto si lungimi
Jo unJ Jilorito, caractoristico atomilor omittori, Jato Jo
logoa lui Vosoloy:
( )
|
.
|
\
|
o =
= v
2 2
2
1 1 1
-
Q L
= 5
, unJo
v
-
- numrul Jo unJ, 5 - constanta PyJlorg, = - numrul
atomic, s - constant Jo ocranaro, L - numrul cuantic
principal al stratului Jo onorgio inlorioar si Q - numrul
cuantic principal al stratului Jo onorgio suporioar.
PaJiatiilo X au urmtoarolo propriotti:
- proJuc ionizaroa gazolor prin caro troc,
- improsionoaz hrtia lotogralic,
- proJuc lluorosconta unor sulstanto,
- sunt alsorlito putornic Jo sulstanto cu Jonsitato
maro, ca plumlul,
- nu sunt Joviato Jo cmpurilo oloctrico si magnotico.
8WLOL]ULOH UDGLDLLORU ; PaJiatiilo X sunt atonuato
oxponontial n lunctio Jo Jistanta strltut: , ,
0
H
-
[
,
unJo ,
0
- intonsitatoa lasciculului inciJont, , - intonsitatoa
lasciculului caro a strltut grosimoa [ Jo matorial
alsorlant, m - cooliciontul Jo atonuaro, a crui valoaro
JopinJo Jo natura matorialului si Jo lungimoa Jo unJ a
raJiatioi. PaJiatiilo X sunt utilizato n moJicin si n tohnic,
Jooaroco putoroa Jo ptrunJoro a lor osto Jilorit prin
sulstanto Jo natur Jilorit. Sunt lolosito n raJiologio
pontru Jiagnosticaro si torapio moJical, .
PaJioscopia const n oxaminaroa vizual, po un ocran,
a imaginii Jato Jo razolo X caro au strltut o zon a
corpului. PaJiogralia const n nrogistraroa po lilm lotosonsilil la raJiatii X a imaginii

structuralo a oasolor, Jintilor, plmnilor, tulului Jigostiv. Dup Jovoloparoa lilmului so
olsorv c prtilo mai Jonso apar ca rogiuni mai ntunocato. lraJioroa controlat a tumorilor
cu razo X proJuco olocto lonolico. Tomogralul computorizat olor imaginoa soctiunilor
n structurilo organismului prin moJilicaroa pozitioi tulului Jo razo X lat Jo lolnavul
culcat po o mas, . Variatiilo alsorltioi razolor X sunt nrogistrato n momoria
calculatorului.
Pazolo X ptrunJ prin porotii unoi
valizo si so poato voJoa continutul po
un monitor, la controlul vamal Jin
aoroporturi, . Sunt lolosito n corcotaroa
structurilor cristalino alo corpurilor prin
Jilractio. Dac Jiloronta Jo Jrum osto un
multiplu ntrog al lungimii Jo unJ a

raJiatioi X so oltin maximo Jac osto nJoplinit conJitia Bragg: 2G sinq Ql. Polatia osto
numit. Potoaua unui cristal aro ionii n noJurilo planolor roticularo, . Prin rotiroa
cristalului n jurul unoi axo so oltin unghiurilo q pontru caro so oltin maximo Jo Jilractio.
So poato calcula Jistanta G Jintro planolo rotoloi cristalino Jac so cunosc: q, Q si l.
Diagrama oltinut Jo lizicianul Iauo po un monocristal tnumit lauogram) osto alctuit
Jin poto Jispuso cu o anumit rogularitato n jurul unui punct caro corospunJo lasciculului
noJilractat, . Diagrama oltinut cu un strat Jo pulloro cristalin tnumit Jolyogram)
osto alctuit Jintr-un sistom Jo corcuri concontrico n jurul unui punct.
lmaginoa Soarolui poato li oltinut po un lilm lotosonsilil la raJiatii X, .
$SOLFDLL
Iiniilo spoctralo Jin spoctrul caractoristic Jo raJiatii X al sorioi K so oltin n urma
tranzitioi Jin stratul cu Q 2 n stratul cu Q 1, ncopnJ cu olomontul litiu. Numrul
Jo unJ osto:
a)
( )
|
.
|
\
|
o =
4
1
1
1 1
2
= 5 , l)
( ) |
.
|
\
|
o =
3
1
1
1 1
2
= 5 , c)
( )
|
.
|
\
|
o =
2
1
1
1 1
= 5 ,
J)
( )
|
.
|
\
|
o =
4
1
1
1 1
= 5 .
Iungimoa Jo unJ minim a spoctrului continuu omis Jo un tul Jo razo X pontru
tonsiunoa Jo accoloraro 8 aplicat ntro anticatoJ si catoJ osto Jat Jo rolatia:
a) l
PLQ
H8KF, l) l
PLQ
HFK8, c) l
PLQ
KFH8, J) l
PLQ
KHF8.
5VSXQVXUL 1a, 2c.
!@?=NOFF;M?L
4mta|es|e(t' Prolalil stii Jin alto surso c lasor`
roprozint initialolo cuvintolor Jin oxprosia: light
amplilication ly stimulatoJ omission ol raJiation, aJic
amplilicaroa luminii prin omisio stimulat Jo raJiatio. Ea
so roalizoaz n Jispozitivolo numito lasoro. n 1964,
lizicionilor N.G. Basov, A.V. Prohorov si .H. Tovnos li
s a acorJat promiul Nolol pontru Joscoporiroa oloctului
lasor. PaJiatia lasor so oltino n Jomoniilo: vizilil,
ultraviolot, inlrarosu si al microunJolor. roJom c ai lolosit
,Nuu~:a:~ u~:cj~:::: u~
c~a ua: ua:~ :uj:au;a, uuja
c~ au J: :~aI:za~, ja: ~.:~u
u~ ::ujI~ auu aJI: u~:j:~ ~I~,
Ja:a :a ::~:, :;: ::u~ :u gauu
:u:~a:~. cuu :~ Jac~ ca uu :-a
auu: ua: u~ uuI Ia ac~a:a
u~:cj~:::~.
N.G. Basov
JioJo lasor la oxporimontolo Jo optic. Stii c un atom primosto cuantilicat onorgio Jin
oxtorior tprin alsorltia unui loton, prin ciocniroa cu un oloctron sau n urma agitatioi
tormico) si troco ntr-o staro oxcitat tprin tranzitia unui oloctron po un nivol onorgotic
suporior E
2
), . Vajoritatoa atomilor au un timp moJiu
Jo viat loarto mic tt 10
-8
s) n staro oxcitat si apoi troc
spontan ntr-o staro cu onorgio mai mic tprin tranzitia
oloctronului po un nivol onorgotic inlorior E
1
) cu omisia
spontan a unui loton Jo onorgio e DE In ogal cu
Jiloronta Jo onorgio Jintro colo Jou nivolo, .
Hert| s s|tt Emisia unoi raJiatii oloctromagnotico sul
inlluonta unoi raJiatii Jo acooasi lrocvont cu coa
caractoristic, Jo Jozoxcitaro spontan a atomului,
I
E E
1 2
Q
, osto un procos Jo omisio stimulat, .
PaJiatia omis stimulat aro acooasi lrocvont, laz si Jiroctio
ca si lotonul caro a stimulat omisia. Numrul Jo atomi
Jintr-un corp allat n ochililru tormoJinamic cu moJiul
oxtorior osto mai mic n stri onorgotico suporioaro Joct
n stri onorgotico inlorioaro, . Printr-o anumit motoJ
so poato oltino invorsiunoa Jo populatio tmai multi atomi
ntr-o staro onorgotic suporioar Joct n staroa onorgotic
inlorioar), caro osto motastalil, cu un timp Jo viat maro,
t`
u
10
-5
s > t. Emisia stimulat so proJuco ntr-un
intorval Jo timp mult mai mic Joct t`
u
, la trocoroa prin
sistomul Jo atomi a lotonului Jo lrocvont
I
E E
1 2
Q
omis spontan la Jozoxcitaroa unui atom cu onorgio
suporioar E
2
. So proJuco n scurt timp o amplilicaro n
avalans a numrului Jo lotoni: coi Joi lotoni stimuloaz
omisia a nc Joi lotoni n laz, cu acooasi lrocvont s.a.m.J.
Astlol so oltino amplilicaroa raJiatioi prin omisio stimulat.
Prtilo constitutivo alo unui lasor sunt: moJiul activ,
sistomul Jo oxcitaro si rozonatorul optic. n moJiul activ
k.I.1. Prolzmz proputz
1. Iungimilo Jo unJ Jin soria Iyman so gsosc n intorvalul spoctral:
a) l|911, 1215} A, l) l|3645, 6560} A, c) l|8200, 1850} A, J) l|1453, 40522} A.
So cunoasto rolatia

O
2 2
1 1 1
Q P
5
, unJo 5 1,093310
m
-1
.
2. urla Jo Jisporsio a unui spoctroscop cu prism a lost trasat prin utilizaroa unor
surso otalon, . Iungimoa Jo unJ corospunztoaro Jiviziunii [ 60 po curla Jo
Jisporsio corospunJo linioi hiJrogonului atomic cu l 4100 A Jin soria:
a) Iyman, l) Balmor, c) Paschon, J) PlunJt.
3. Enorgia total a oloctronului Jo po o orlit circular Jo raz U n moJolul Bohr pontru
atomul Jo hiJrogon osto Jolinit n lunctio Jo onorgia strii lunJamontalo (
1
-13,6 oV:
a)
1
2
1
(
Q
(
Q
, l)
1
2
1
(
Q
(
Q

, c) (
Q
Q
2
(
1
, J) (
Q
-Q
2
(
1
.
4. n moJolul Bohr pontru atomul Jo hiJrogon, onorgia total (
Q
-(
FLQHWLF
, iar onorgiilo
potontial si cinotic nJoplinosc conJitia:
a) (
SRWHQLDO
- 2(
FLQHWLF
, l) (
SRWHQLDO
2(
FLQHWLF
, c) (
SRWHQLDO
(
FLQHWLF
,
J) (
SRWHQLDO
- (
FLQHWLF
.
5. Un atom Jo hiJrogon oxcitat rovino n staroa lunJamontal Jo onorgio (
1
-13,6 oV
Jup co omito succosiv lotonii cu lungimilo Jo unJ l
1
1281,8 nm si rospoctiv
l
2
102,5 nm. Numrul cuantic principal al strii oxcitato osto:
a) Q 2, l) Q 3, c) Q 4, J) Q 5.
6. O particul a cu sarcina T 2H si onorgia cinotic

(
F
5 VoV osto lrnat Jo lortolo oloctrico alo unui
nuclou Jo zinc cu sarcina 4 30H, consiJorat n ropaus.
Dac ciocniroa osto contral n viJul intoratomic,
Jistanta minim la caro ajungo particula a lat Jo
nucloul Jo zinc osto:
a) U
PLQ
1,10
-14
m, l) U
PLQ
1,10
-15
m,
c) U
PLQ
1,10
-16
m, J) U
PLQ
1,10
-13
m.
7. Paza U a atomilor Jin rotoaua cristalin a liorului, cu
Jonsitatoa r
)H
900 kgm
3
, m
)H
5610
-3
kgmol so
oltino cu rolatia aproximativ
3
3
4
U 1 9
$
S |
U
P
P
,
unJo 1
$
6,02310
23
mol
-1
:
a) U 1,410
-9
m, l) U 1,410
-10
m,
c) U 1,410
-11
m, J) U 1,410
-13
m.
8. Un atom so all ntr-o staro logat cnJ onorgia total
a acostuia osto nogativ: (
WRWDO
(
Q
< 0. Enorgia Jo
logtur (
OHJ
a sistomului atomic toloctron-nuclou) osto
ogal cu lucrul mocanic oloctuat Jo lorto oxtorioaro
pontru a Joslaco sistomul n prtilo compononto
),=,&
toloctron si nuclou) n ropaus si izolato tla Jistant maro, nct nu mai intoractionoaz):
(
OHJ
+ (
Q
(
ILQDO
, unJo (
ILQDO
0 Jooaroco (
FLQILQDO
0 si (
SRWILQDO
0. Pozult c
(
OHJ
- (
Q
> 0. Dac atomul primosto Jin oxtorior onorgia ( > (
OHJ
, so oltino ionizaroa
atomului. Eloctronul lilor oltinut n acost procos aro onorgia cinotic (
FLQ
:
a) (
FLQ
( - (
OHJ
, l) (
FLQ
( + (
OHJ
, c) (
FLQ
( - (
Q
, J) (
FLQ
( .
Pontru ionul Ho
+
lolosim moJolul lui Bohr ca pontru un atom hiJrogonoiJ tcu un
oloctron Jo valont n jurul nucloului cu sarcina =H, unJo = 2). Orlita stalil so
oltino Jin conJitia
2
0
2
2
, 0
4 U
=H
U
Y P
H
SH
. uantilicaroa osto Jat Jo rolatia:

a)
0
2
4
, 0
2
2
8
H

K
H P
Q
=
(
H
Q
, l)
0
2
4
, 0
2
2
8
H

K
H P
Q
=
(
H
Q
, c)
0
2
4
, 0
2
8
H

K
H P
Q
=
(
H
Q
,
J)
0
2
4
, 0
2
8
H

K
H P
Q
=
(
H
Q
.
Una Jin rolatiilo urmtoaro Jo cuantilicaro n moJolul lui Bohr osto scris incoroct.
onJitia Jo cuantilicaro: a momontului cinotic orlital, a onorgioi, a razolor orlitolor
circularo sau a vitozoi oloctronului po orlito osto grosit?
a) /
Q
QK, l)
2
1
Q
(
(
Q
, c) U
Q
Q
2
U
1
, J)
Q
Y
Y
Q
1
, unJo oV 6 , 13
8
2
0
2
4
, 0
1

H
K
H P
(
H
,
m 10 29 , 5
11
2
0
2
0
1

S
H
H P
K
U ,
s
m
10 19 , 2
2
6
0
2
1

H
K
H
Y si Q 1, 2, 3,. .
Enorgia minim Jo ionizaro a atomului Jo hiJrogon allat n staroa lunJamontal so
Jolinosto prin rolatia: a) (
LRQL]DUH
-(
1
KF5, l) (
LRQL]DUH
(
1
-KF
2
5,
c) (
LRQL]DUH
-2(
OHJWXU
, J) (
LRQL]DUH
-(
1
+ (
OHJWXU
.
Ultima linio tQ ) a sorioi Balmor a atomului Jo hiJrogon aro numrul Jo unJ:
a)
2
1 5
O
, l)
3
1 5
O
, c)
4
1 5
O
, J)
5
1 5
O
.
Un atom Jo hiJrogon so all ntr-o staro oxcitat cu onorgia Jo logtur Jo 0,85 oV,
sulorinJ o tranzitio caro l aJuco ntr-o staro a croi onorgio Jo oxcitaro lat Jo nivolul
lunJamontal osto 10,2 oV. Numorolo cuantico caro caractorizoaz colo Jou stri sunt:
a) Q
L
2, 3, l) Q
L
4, 2, c) Q
L
3, 4, J)Q
L
3, 5. (
1
-13,6 oV.
O cuant Jo lumin corospunztoaro tranzitioi Jo po nivolul 2 po 1 ntr-un atom

/L
2
, Jo Jou ori ionizat, va putoa s smulg oloctronul rmas n ionul Jo holiu
+H
4
2
allat ntr-o anumit staro caractorizat Jo valoaroa numrului cuantic:
a) Q 2, l) Q 3, c) Q 4, J) allat n orico staro toxcitat sau lunJamontal).
Pontru atomul Jo hiJrogon, so pot Jotormina lrocvontolo oxtromo n caJrul liocroi
sorii si intorvalul spoctral corospunztor, n lunctio Jo numrul cuantic Q al nivolului
inlorior. So cunoasto 5
+
. So suprapun partial soriilo:
a) Iyman si Balmor, l) Balmor si Paschon, c) Paschon si Brackott, J) Iyman si Paschon.
n oxporimontul lranck-Hortz, la o onorgio cinotic a oloctronilor Jo 4,9 oV, acostia
sulor mprstiori olastico cu atomii Jo morcur t$ 200, r 13,6 kgm
3
). n ipotoza c
lungimoa Jo unJ asociat oloctronilor osto ogal cu Jiamotrul atomilor Jo morcur,
oltinom:
a) 2U 5,5 A, l) 2U 8,3 A, c) 2U 105 A, J) 2U 11,5 A, unJo 1 A 10
-10
m.
ntr-un oxporimont so lomlarJoaz cu oloctroni atomii Jo hiJrogon allati n staro
lunJamontal si practic n ropaus tntr-un tul Jo Joscrcaro n atmoslor Jo hiJrogon).
Atomii Jo hiJrogon ncop s omit lotoni atunci cnJ tonsiunoa Jo accoloraro aplicat
tulului osto:
a) 8
[
10,2 V, l) 8
[
20,4 V, c) 8
[
30,6 V, J) 8
[
13,6 V.
Un tul Jo raJiatii X aro aplicat ntro oloctrozi tonsiunoa Jo accoloraro 8. Diloronta
Dl Jintro lungimoa Jo unJ a raJiatioi caractoristico oltinut la tranzitia Jo po nivolul
N 2 po nivolul lunJamontal Q 1 si lungimoa Jo unJ l
PLQ
corospunztoaro limitoi
inlorioaro a spoctrului continuu, Jac stim constanta Jo ocran s 1 si = - numrul
atomic al olomontului omittor, so oxprim prin rolatia:
a)
( )
2
1 3
4
= A
= 5
, l)
H8
KF
= A
, c)
0
= A
, J)
( )
H8
KF
= 5
= A
2
1 3
4
.
omplotoaz spatiilo liloro:
Nivolul 3G aro onorgia mai maro Joct nivolul 4V, astlol c, mai nti, so complotoaz
nivolul 4V, Jup caro urmoaz complotaroa nivolului 3G. Elomontul potasiu t= 19)
aro conliguratia oloctronic 1V
2
2V
2
S
6
3V
2
S
6
4V
1
. Elomontul. t= 20) aro conliguratia
oloctronic 1V
2
2V
2
S
6
3V
2
S
6
4V
2
, iar olomontul scanJiu, Sc t= .), aro conliguratia
oloctronic 1V
2
2V
2
S
6
3V
2
S
6
G
1
4V
1
. n continuaro, nivololo so complotoaz normal, pn la
olomontul Kr cu conliguratia oloctronic 1V
2
2V
2
S
6
3V
2
S
6
G
10
4V
2
S
6
tconliguratia Jo gaz .).
Urmtorul olomont, ruliJiul t= 3), aro nivolul 5V mai colort Joct nivolul ., astlol
c so complotoaz mai nti nivolul 5V, Jup caro urmoaz complotaroa nivolului 4G si
conliguratia oloctronic 1V
2
2V
2
S
6
3V
2
S
6
G
10
4V
2
S
6
5V
1
. Elomontul strontiu Sr t= .) aro
conliguratia oloctronic 1V
2
2V
2
S
6
3V
2
S
6
G
10
4V
2
S
6
5V
2
, iar ncopnJ cu olomontul ytriu, \
t= 39), ncopo complotaroa strii 4G pn la olomontul . t= 5), Jup caro
urmoaz o sorio Jo oxcoptii tvozi talolul porioJic al olomontolor).
Ia atomul Jo litiu, nucloul aro sarcina 3H, coi Joi oloctroni 1V sunt mai apropiati Jo
nuclou Joct oloctronul Jo valont 2V, caro so misc ntr-un cmp aproximativ ogal cu
col al unoi sarcini olomontaro punctilormo t3H - 2H H). liocaro atom piorJo usor
oloctronul oxtorior, . Toato motalolo alcalino au un oloctron Jo valont, slal logat
tsunt oloctropozitivo). Halogonii tlluorul, clorul, lromul, ioJul) au un loc vacant ntr un
orlital S Jin ultimul strat tsunt oloctronogativo). Pot lorma compusi ionici?
lolososto principiul Jo oxcluziuno al lui Pauli pontru

a gsi numrul total Jo oloctroni Jintr-un atom caro au
acoloasi numoro cuantico Q, O, P
O
:
a) 1 oloctron, l) 2 oloctroni, c) 2t2O +1) oloctroni,
J) 2Q
2
oloctroni.
Domonstroaz rol ati a stali l i t pontru atomi i
hiJrogonoizi tHo
+
, Na otc.) Jo ctro PyJlorg si Pitz:
.
1 1 1
-
2 2
2
H |
.
|
\
|
=
= v
Q L
= 5
),=,&
23. Gsosto si complotoaz coloana n caro nu osto trocut numrul cuantic:
NumruI VaIorIIc posIbIIc sI MrImca pc RcIatIa dc
cuantIc notatIIIc carc o cuantIIIcarc pcntru
spcctroscopIcc cuantIIIc atomII IdrogcnoIzI
. |1, 2, 3, .} Enorgia
2 2
0
2
4
0
2
1
8 Q K
H P =
(
Q
H

K, I, V, .
. |0, 1, . Q -1} Vomontul

2 2
1

O O /
VSGI . cinotic orlital
. |-O, ., -1, 0, 1, ., O} Proioctia po 2]
P /
]
, unJo
S
2 K
a momontului
cinotic orlital
5VSXQVXUL 1a, 2l, 3a, 4a, 5J, 6a, l, 8a, 9a, 10a, 11a, 12c, 13l, 14J, 15c, 16a, 1a,
18J, 21l.
k.I.I. Tztl pznlru oulozvoluorz
1. Un gaz omito un spoctru Jo linii Jac osto nclzit la prosiuno mic. Acolasi gaz allat la
prosiuno nalt omito spoctru continuu Jac osto nclzit la tomporaturi mari. nsoamn
c atomii si porturl orlitalii rociproc, salturilo oloctronilor sunt mai multo cnJ atomii
intoractionoaz mai putornic la prosiuni si tomporaturi mari si so piorJ` lrocvontolo
caractoristico?
2. llacra allastr a aragazului Jovino gallon cnJ ajung n oa picturi Jo ap Jintr-un
vas Jooaroco: a) apa contino sruri Jo soJiu caro o coloroaz n gallon, l) apa
contino sruri Jo lior caro o coloroaz n gallon, c) apa contino oxigon caro o coloroaz
n gallon.
3. Toato corpurilo par conusii atunci cnJ sunt iluminato: a) cu lumin gri, l) slal cu
lumin all, c) putornic.
4. Un corp cu o anumit culoaro nu poato li vzut Joct n raJiatio Jo acooasi culoaro cu
a lui. Dac iluminm un corp vorJo cu lumin rosio, acosta aparo:
a) vorJo, l) rosu, c) nogru.
5. uloaroa corpurilor JopinJo Jo lrocvontolo raJiatiilor rolloctato Jin colo lolosito la
iluminaro. Iumina omis Jo locul cu lilamont incanJoscont osto logat n raJiatii
rosii-gallono, iar lumina lmpilor luminisconto tcaro sunt si mai oconomico) aro
compozitia spoctral: a) logat n raJiatii oranj, l) logat n raJiatii vorzi-allastro, c)
apropiat Jo lumina ziloi.
6. PaJiatiilo X gonorato prin lrnaroa lrusc a oloctronilor caro lomlarJoaz ocranul
tolovizorului sau monitorului sunt alsorlito Jo plumlul Jin sticla llint a liltrului Jo
protoctio?
7. liltrul Jo sticl allastr las s troac intogral raJiatiilo allastro, lo alsoarlo partial po
colo vorzi, iar liltrul Jo sticl gallon las s troac intogral raJiatiilo gallono si lo
alsoarlo partial po colo vorzi. Acosto Jou liltro suprapuso las s troac, Jin lumina
natural, raJiatiilo: a) rosii, l) gallono si allastro, c) vorzi, J) violoto.
5VSXQVXUL 2a, 3l, 4c, 5c.
k.I.J. Tztl rztoplulolv pznlru oulozvoluorz
1. lortolo caro montin oloctronii n vocintatoa nucloului atomic sunt Jo
natur: a) gravitational, l) olastic, c) oloctric, J) magnotic.
2. Atomii nu pot alsorli sau omito o cantitato oarocaro Jo onorgio Jin
cauza: a) lortolor oloctrico, l) cuantilicrii strilor Jo onorgio,
c) continuittii strilor Jo onorgio, J) lortolor gravitationalo.
3. Atunci cnJ arunci saro Jo luctrio po crluni incanJosconti sau n
llacr, raJiatia omis n Jomoniul vizilil Jo ctro atomii Jo soJiu
osto: a) rosio, l) gallon, c) vorJo, J) allastr.
4. Po msur co tomporatura unui gaz crosto, tot mai multi atomi pot
ajungo, ca urmaro a ciocnirilor putornico, n:
a) stri oxcitato, l) stri stationaro Jozoxcitato, c) staroa lunJamontal.
5. lrocvontolo si culorilo luminii omiso Jo atomii unui gaz caro so ntorc
n staroa lunJamontal:
a) acopor tot spoctrul luminii Jin Jomoniul vizilil, l) sunt caractoristico olomontului
chimic, c) sunt numai n Jomoniul inlrarosu.
6. Staroa lunJamontal a unui atom osto staroa n caro so all tn moJ normal) atomul:
a) nainto Jo a primi onorgio Jo oxcitaro tprin ciocniri sau iraJioro), l) Jup co a
primit onorgio Jo oxcitaro, c) Jup co a primit onorgio Jo ionizaro.
7. S so calculozo lungimoa Jo unJ a raJiatioi omiso la tranzitia Jo po nivolul onorgotic
(
3
po nivolul (
2
corospunztoaro saltului oloctronului Jo po orlita stationar cu L 3
po orlita stationar cu Q 2 n atomul Jo hiJrogon.
8. n cazul atomului Jo hiJrogon,
U
H
(
SH
0
2
4
SH

. Vomontul cinotic osto cuantilicat:
S
2
K
Q / . Pontru prima orlit oltinom:
S
2
K
PYU tvaloaroa minim pontru Q 1)
S
K
U
S
2
, unJo S PY. Orico sistom lizic ovoluoaz spro staroa coa mai stalil
caractorizat Jo onorgio minim. S so ostimozo onorgia nivolului lunJamontal si
Jimonsiunoa atomilor Jo hiJrogon, lolosinJ oxprosia onorgioi totalo:

S I
K
SH
P
S
U
H PY
( ( (
HOHFWULF S F WRW
H

SH

0
2 2
0
2 2
.
2 2 4 2
.
9. Strilo oxcitato apar cnJ osto lurnizat atomului suliciont onorgio, Jooaroco atomul
alsoarlo soloctiv portii Jo onorgio caro satislac n acost caz logoa consorvrii:
a) onorgioi, l) sarcinii, c) masoi.
10. Iungimoa Jo unJ coa mai mic Jin soria Balmor a atomului Jo hiJrogon so calculoaz
cu rolatia coroct: a)
5
PLQ
4
O
, l)
5
PLQ
3
O
, c)
5
PLQ
2
O
, J)
5
PLQ
5
O
tunJo 5
osto constanta lui PyJlorg).
11. Iungimoa Jo unJ coa mai maro Jin soria Iyman a atomului Jo hiJrogon so calculoaz
cu rolatia: a)
5
PD[
3
1
O
, l)
5
PD[
3
2
O
, c)
5
PD[
1
O
, J)
5
PD[
3
4
O
.
),=,&
l
i
l
o
r
o
12. Iungimoa Jo unJ coa mai maro Jin soria Balmor a atomului Jo hiJrogon so calculoaz
cu rolatia: a)
5
PD[
5
36
O
, l)
5
PD[
9
25
O
, c)
5
PD[
5
16
O
, J)
5
PD[
5
9
O
.
13. Dac oloctronul allat po nivolul lunJamontal n atomul Jo hiJrogon aro onorgia Jo
logtur (
OHJ
13,6 oV si alsoarlo un loton cu l 828 A si onorgia e 15 oV, atunci
onorgia cinotic a acostui oloctron osto:
a) (
FLQ
15 oV, l) (
FLQ
13,6 oV, c) (
FLQ
28,6 oV, J) (
FLQ
1,4 oV.
14. Enorgia lotonului alsorlit Jo un atom Jo hiJrogon, pontru ca oloctronul s troac Jo
po nivolul lunJamontal po nivolul onorgotic cuantilicat cu Q 4, aro valoaroa:
a) e 0,9 oV, l) e 12 oV, c) e 120 oV, J) e 1200 oV,
15. Iungimoa Jo unJ a raJiatioi omiso, la trocoroa oloctronului Jin staroa onorgotic cu
L 4 n staroa cu Q 2, aro valoaroa:
a) l 123 nm, l) l 243 nm, c) l 486 nm, J) l 4 nm.
16. lrocvonta lotonului alsorlit Jo atomul Jo hiJrogon, ca s troac Jin staroa cu Q
1
3
n staroa cu Q
2
5, aro valoaroa:
a) n
3,5
2,310
14
Hz, l) n
3,5
2,310
15
Hz, c) n
3,5
,810
5
Hz, J) n
3,5
128 Hz.
17. Un corp soliJ nclzit omito raJiatii inlrarosii si rosii, iar Jac osto nclzit la tomporaturi
Jin co n co mai mari omito raJiatii oranj, gallono si apoi lumina raJiat Jovino all.
So poato aprocia tomporatura otolului topit Jup culoaroa lui?
18. Zincul aro numrul atomic = 30 si patru straturi oloctronico K, I, V, N. Strilo
onorgotico alo oloctronilor n atom, sintotizato n talolul Jo mai jos, so scriu sul lorma:
1V
2
2V
2
2S
6
3V
2
3S
6
3G
10
4V
2
.
Numcrc ConIIguratIa cIcctronIc In straturI sI substraturI
cuantIcc:
K I V N
Q 1 2 3 4
O 0tV 0tV 1tS 0tV 1tS 2tG 4V
P
O
0 0 -1, 0, +1 0 -1, 0, +1 -2, -1, 0, +1, +2 0
P
V
12 12 12, 12 12, 12, 12, 12
12, 12, 12, 12,
12 12 12
Nr. stri 2 2 6 2 6 10 2
posililo:
Nr. total 2 8 18 2
Jo stri:
n roactiilo chimico, zincul poato coJa:
a) 2 oloctroni Jo valont Jin stratul N, l) 10 oloctroni, c) 6 oloctroni, J) 4 oloctroni.
19. O pagin scris cu toato culorilo osto iluminat natural. PrivinJ printr-un liltru vorJo,
litorolo rosii so vJ nogro si Jistingi grou litorolo vorzi, Jooaroco ochiul primosto
raJiatiilo vorzi Jin lumina all rolloctat Jo zonolo noscriso alo hrtioi, ca si po colo
rolloctato Jo litorolo vorzi tcu intonsitti apropiato). PrivinJ printr-un liltru rosu, Jistingi
grou litorolo rosii. Iitorolo scriso cu nogru so vJ: a) prin orico liltru, l) numai prin colo
Jou liltro suprapuso, c) numai prin liltrul nogru.
5VSXQVXUL 10a, 11J, 12a, 13J, 14l, 15c, 16a, 18a, 19a.
!H?LAC;>?F?ANOL;HO=F?OFOC/N;<CFCN;N?;HO=F?OFOC
4mta|es|e(t' Nucloul osto miozul atomului, alctuit Jin
= protoni si 1 t$ - =) noutroni, unJo = osto numrul
atomic, iar $ osto numrul Jo mas caro roprozint num-
c6IDFHPQGULDWRPXOn
E. PuthorlorJ
rul Jo nuclooni tnoutroni si protoni). Esto ncrcat pozitiv cu sarcina 4 =H =1,610
-19
. n
urma oxporiontolor Jo mprstioro a particulolor a po loito motalico sultiri, PuthorlorJ a
calculat Jiamotrolo nucloolor: 10
-15
- 10
-14
m.
Hert| s s|tt Spociilo nucloaro ;
$
=
tnuclizii Jiloritilor atomi) Jilor prin numorolo Jo
nuclooni. lzotopii sunt nuclizi cu acolasi numr atomic =, Jar cu numoro Jo noutroni 1
Simlol Nr. Jo Vasa atomic
mas $ 0
$
tn u.a.m.)
Q
1
0
1 1,008665
+
1
1
1 1,00825
+
2
1
2 2,014102
+
3
1
3 3,016049
+H
3
2
3 3,016030
+H
4
2
4 4,002604
&
12
6
12 12,00000
&
13
6
13 13,003354
&
14
6
14 14,003242
1
13
13 13,00539
1
14
14 14,00304
2
16
8
16 15,994915
2
1
8
1 16,999133
2
18
8
18 1,999160
lortolo Jo atractio Jintro oricaro nuclooni, mult mai

mari Joct colo oloctrico, Jar cu raz mic Jo actiuno
t10
-15
m). Ia Jistanto mai mari Jovin noglijalilo
lat Jo lortolo Jo rospingoro oloctric Jintro
protoni. Pozult c un nucloon intoractionoaz
numai cu vocinii apropiati, Joci lortolo nucloaro
sunt lorto Jo saturatio. Acosto constatri au conJus
la aparitia moJolului nucloului atomic numit
moJolul picturii Jo lichiJ`, . Volumul nucloului
osto proportional cu numrul Jo nuclooni, iar
Jonsitatoa nucloolor t10
1
kgm
3
) nu JopinJo Jo
numrul Jo nuclooni.
Unitatoa atomic Jo mas:
1 u.a.m. 1 u 1,6610
-2
kg.
Vasa nucloolor osto practic ogal cu masa
atomilor corospunztori acostora, Jooaroco masa
oloctronilor Jintr un atom osto noglijalil. n
spoctrogralul Jo mas, ionii cu sarcina T sunt
accolorati spro oloctroJul porlorat, apoi sunt
soloctati coi cu acooasi vitoz n zona n caro
actionoaz un cmp oloctric si un cmp magnotic,
caro au liniilo Jo cmp porponJicularo ntro olo si
po vitoza Jo Joplasaro, . los noJoviati Joar ionii
caro au vitoza Y (%, Jac )
/RUHQW]
)
HOHFWULF
, aJic
T( TY%, continunJu-si Joplasaroa ntr-o zon
unJo actionoaz Joar un cmp magnotic. lonii
izotopilor au maso Jilorito P
L
, Joci so vor Joplasa
Jilorito, Joci si cu numoro Jo mas $ Jilorito. lzolarii sunt nuclizi
cu acolasi numr Jo mas $, Jar cu numoro atomico = Jilorito.
lzotonii sunt nuclizi cu acolasi numr 1 Jo noutroni, Jar cu
numoro atomico = Jilorito.
Paza 5 a unui nuclou JopinJo Jo numrul su Jo mas $ prin
rolatia
3
0
$ 5 5
, unJo 5
0
1,4510
-15
m. lortolo nucloaro sunt
),=,&
c
Sistomul E< logat, allat initial n ropaus la nivolul onorgotic F
2
0
E<
, osto riJicat la
nivolul onorgotic t0
E
+ 0
<
)F
2
Jac primosto Jin oxtorior onorgia Jo logtur (
OHJ
pontru a sopara particulolo E si <, n ropaus: (
OHJ
+ F
2
0
E<
F
2
0
E
+ F
2
0
<
.
Pozult (
OHJ
F
2
t0
E
+ 0
<
- 0
E<
) F
2
D0.
d
Dac sistomul logat allat initial n ropaus la nivolul F
2
0
E<
primosto o onorgio mai maro
( > (
OHJ
, atunci particulolo E si < vor li soparato si n miscaro:
( + F
2
0
E<
F
2
0
E
+ F
2
0
<
+ (
FE
+ (
F<
F
2
0
E
+ F
2
0
<
.
e
Olsorvm c logoa clasic a consorvrii onorgioi: ( (
FE
+ (
F<
+ (
OHJ
so oltino Jin
scJoroa rolatiilor Jo mai sus.
Dac (
OHJ
> 0, atunci nucloul osto stalil lat Jo Joscompunoroa lui n particula E
si particula sau noul nuclou <. Dac (
OHJ
< 0 atunci nucloul osto instalil si lisionoaz,
spontan n particulolo E si < caro vor avoa onorgia cinotic (
FE
+ (
F<
(
OHJ
.
Nu conlunJm cantitatoa Jo sulstant tnumrul Jo nuclooni) caro so consorv cu
masa total caro nu so consorv tmasa poato li consiJorat msura cantittii Jo sulstant
numai n procosolo nsotito Jo variatii mici Jo onorgio, Joci nu n lizica nucloar). Dac n
cazul atomului (
OHJ$WRP
<< F
2
0
0$WRP
tonorgia Jo ropaus a atomului), atunci oltinom
consorvaroa masoi: 0
0$WRP
0
01XFOHX
+ 0
0HOHFWURQL
, aJic D0 0.
n cazul nucloolor: (
OHJ1XFOHX
>> (
OHJ$WRP
si D0 0.
$SOLFDLL
n moJolul pturilor nucloaro so consiJor c nucloonii sunt grupati n straturi succosivo

Jo onorgii Jilorito, asomntor oloctronilor n atom, . Datolo oxporimontalo conlirm
stalilitatoa nucloolor rspnJito col mai mult n natur, +H
4
2
, 2
16
8
, &D
40
20
,
3E
208
82
, la
caro numrul Jo protoni sisau noutroni osto ogal cu unul Jin numorolo tmagico): 2,
8, 20, 28, 50, 82, 126, gsito toorotic cu acost moJol. Nucloolo instalilo so notoaz cu
astorisc.
NucliJul
12
5
% oltinut artilicial osto instalil:
Q E o
-
12
6
0
1
12
5
& % . Prin translormaroa
unui noutron ntr-un proton t
Q E o

-
0
1
1
1
1
0
S Q ), Jup co sunt oxpulzati Jin nuclou
un oloctron si particula
Q
-
, numit antinoutrino, so ajungo n staroa cu 6 protoni si 6
noutroni, cuplati cto Joi, po nivololo onorgotico colo mai mici, . So oliloroaz
onorgia D( F
2
tP
%
- P
&
) t12,0143 - 12,00000) 931,5 VoV 13 VoV.
+<M +<M

Capitolul V: Fizica nucleului
Tranzitiilo caro ncop cu un raJionucliJ si so tormin Jup mai multo Jozintogrri a si
b cu un izotop stalil lormoaz o sorio raJioactiv. Activitatoa raJioactiv L l1 osto
msura numrului Jo nucloo raJioactivo caro so Jozintogroaz n unitatoa Jo timp,
unJo |L} 1 Jozintograros, numit si Bocguorol. lrocvont so lolososto unitatoa Jo
msur |L} 1 urio 1 i 3,10
10
Jozintogrris. Olsorvm c si activitatoa
raJioactiv scaJo oxponontial n timp: L L
0
H
-
W
. PaJioactivitatoa natural osto
caractoristic nucloolor cu $ > 200 si mai rar ntlnit la cololalto.
O roactio nucloar tscris simlolic D + ; < + E) osto un procos Jo intoractiuno
Jintro o particul sau nuclou proioctil D si un nuclou tint ;, Jin caro rozult un nuclou <
si o particul sau nuclou E, ntro caro so roJistriluio protonii si noutronii. ntr-o roactio
nucloar so consorv sarcina oloctric t=
D
+ =
;
=
<
+ =
E
), numrul Jo nuclooni
t$
D
+ $
;
$
<
+ $
E
), impulsul t
E < ; D
S S S S
+ = +
) si onorgia total rolativist
tP
0,D
F
2
+ (
FLQD
+ P
0,;
F
2
+ (
FLQ;
P
0,<
F
2
+ (
FLQ<
+ P
0,E
F
2
+ (
FLQE
).
Enorgia Jo roactio: D( F
2
DP F
2
tP
0,D
+ P
0,;
- P
0,<
- P
0,E
).
n anul 1934, lrJric si lrno Joliot-urio au oltinut pontru prima Jat raJioactivitatoa
artilicial a unoi loito Jo aluminiu iraJiat cu particulo a, omiso n moJ natural Jo o surs
raJioactiv, prin roactia nucloar:
30
15
1
0
4
2
2
13
3 Q $O
+ o +
. PaJionucliJul Jo loslor 3 omito
spontan o particul pozitiv, antiparticula oloctronului, cu masa si sarcina ogalo n mrimo
cu colo alo oloctronului, numit pozitron tsimlol
|
+
0
1
sau b
+
):
v + + |
+
6L 3
30
14
0
1
30
15
.
Prin translormaroa unui proton Jin nuclou n noutron si cu oxpulzaroa unui pozitron si
noutrino tsimlol n):
v + | +
+
0
1
1
0
1
1
Q S , numrul Jo nuclooni rmno constant n nuclou,
Jar = scaJo, n acost caz, cu o unitato.
JFC=;CCJ?HNLO=OLCIyC
Ia nucloolo grolo osto nocosar un numr mai maro Jo noutroni Joct Jo protoni,
pontru a mri Jistantolo Jintro protoni si a micsora lortolo Jo rospingoro. PaJiatiilo g
sunt omiso unoori Jup omisii a, iar altoori Jup omisii b, Jooaroco astlol so oltino un
nuclou ntr-o staro stalil tcu onorgio mai mic), . Enorgia raJiatioi g omiso osto
ogal cu Jiloronta onorgiilor color Jou stri.
Un miligram Jo uraniu 8
238
92
omito 12 particulo po socunJ, Joci aro activitatoa
L 12 Jozintogrris. onsiJorm masa atomului P
1
238 u.
Numrul Jo nucloo si Jo atomi raJioactivi:
18
2 -
6
10 5 , 2
kg 10 1,66 238
kg 10
~

=
X $
P
1 .
onstanta raJioactiv:
1 - 18
18
s 10 8 , 4
10 2,5
Jozs 12
=
A
=
1
.
PorioaJa Jo njumttiro: ani 10 5 , 4
693 , 0
9
2 1
~
=
7 .
Tranzitiilo Jin soria raJioactiv caro ncop cu acost
raJionucliJ so nchoio cu un izotop stalil Jo pluml
Jup mai multo Jozintogrri a si b.
),=,&
Nuclizii unoi sorii raJioactivo cooxist n natur Jooaroco so ajungo la un ochililru

raJioactiv socular cnJ liocaro raJionucliJ Jin sorio so Jozintogroaz cu o vitoz Jo
Jozintograro ogal cu coa cu caro ol so lormoaz, aJic activitatoa liocrui nucliJ al
sorioi raJioactivo consiJorato osto acooasi: L l1 l`1l l`1n const., aJic
const.
`
`
2 1 2 1

7
1
7
1
Pozult c raJionucliJul caro so oltino, n ochililru cu
raJionucliJul Jin caro provino, aro porioaJa Jo njumttiro mai mic t7l
12
< 7
12
),
Jooaroco 1 > 1l. Oltinom rolatia
1
1
7 7
`
`
2 1 2 1
. Paportul numrului Jo raJionuclizi

n ochililru Jintr-un amostoc so oltino prin sopararo chimic si cntriro si apoi so
calculoaz porioaJa nocunoscut 7l
12
.
Do co so lisuroaz rocipiontolo n caro so nchiJ otans sulstanto raJioactivo Jo tip a?

Prosiunoa crosto Jatorit holiului gazos caro ia nastoro n intorior. Prin scJoroa
numrului atomic = cu Jou unitti, atomul nucliJului oltinut oliloroaz Joi oloctroni
caro so pot Joplasa lilor prin sulstant pn ntlnosc o particul a, ajuns n ropaus
Jup co a piorJut onorgia cinotic prin ionizri, cu caro lormoaz un atom Jo holiu.
omplotoaz coroct numolo lizicionilor cu numo Jo rozonant, Jup co to Jocumontozi:

. - lizician lrancoz t188-182) ntlnit alturi Jo Huygons la tooria onJulatorio a
luminii.
. - lizician gorman t18-1826) cololru prin stuJiilo salo asupra spoctrului solar,
n caro a pus n oviJont linii Jo alsorltio caro-i poart numolo.
. - lizician nscut n Gormania t189-1955). A lormulat tooria rolativittii. A introJus
notiunoa Jo loton, a onuntat logilo oloctului lotooloctric. A primit promiul Nolol n
1921.
. - lizician Janoz t1885-1962). A introJus moJolul atomic caro-i poart numolo, a
lcut stuJii n lizica nucloar. A primit promiul Nolol n 1922.
. - lizician, matomatician si astronom gorman t1-1855). ololru pontru lucrrilo
salo n Jomoniul oloctromagnotismului si opticii.
. - lizician romn t1896-192). Aro lucrri valoroaso n Jomoniul spoctroscopioi
Jo razo X si gamma.
. - lizician gorman t1824-188). A pus lazolo analizoi spoctralo, a onuntat logilo
curontilor oloctrici Jorivati.
. - lizician amorican t1852-1931). A lcut corcotri caro au stat la laza toorioi
rolativittii. l s-a Jocornat promiul Nolol n 190.
. - lizician gorman t1858-194), croatorul toorioi cuantolor. S-a ocupat Jo stuJiul
raJiatioi tormico, a avut contrilutii n lizica statistic si n tooria rolativittii.
%HN?L;=COH?;L;>C;CCFILHO=F?;L?=OMO<MN;H;
?N?=C;L;>C;CCFILHO=F?;L?ITCG?NLC?

c&DPHUDFXFHDDIRVWFHO
PDL RULJLQDO L PDL PLQXQDW
GLVSR]LWLYQLVWRULDWLLQHLn
E. PuthorlorJ
4mta|es|e(t' PaJi ati i l o nucl oaro sunt parti cul o
olomontaro si lragmonto nucloaro tprotoni, noutroni,
oloctroni, pozitroni, particulo a) omiso prin Jozintogrri
raJioactivo si roactii nucloaro sau raJiatii oloctromagnotico
g tcu lungimi Jo unJ l < 1 A) omiso n tranzitiilo nucloolor
atomico Jo po nivolo onorgotico suporioaro po nivolo inlorioaro. Toato tipurilo Jo raJiatii
si piorJ onorgia cinotic tsunt atonuato) mai mult sau mai putin n urma intoractiunilor cu
sulstanta. Enorgia coJat Jotormin nclziroa moJiului strltut.
Hert| s s|tt Eloctolo importanto alo raJiatiilor nucloaro, proJuso n urma intoractiunii
lor cu sulstantolo n caro ptrunJ, sunt: ionizaroa si oxcitaroa atomilor, actiunoa liologic,
improsionaroa lilmolor lotogralico si roactiilo chimico tJoscompunoroa sulstantolor,
lormaroa Jo noi compusi otc.). Pontru roJucoroa acostor olocto, sursolo raJioactivo sunt
stocato n incinto motalico Jo pluml paralinat, .
7LSXOGH 3HQHWUDLD PD[LP D VWUDWXULORU GH
UDGLDLL DHU DS SDUDILQ SOXPE
X 100 m 10 cm 1 mm
a 10 cm 0,1 mm 0,01 mm
b 1 m 1 mm 0,1 mm
g 1 km 1 m 10 cm
Q >>1 km 1 m >>10 cm
Din talolul Jo mai sus so poato constata c ponotratia
osto mai mic n pluml. lntonsitatoa ,
0
a raJiatiilor g
inciJonto scaJo oxponontial cu Jistanta parcurs [ si
Jovino , ,
0
H
-N[
, unJo N osto cooliciontul Jo atonuaro al
sulstantoi prin caro troco. lntoractiunoa coa mai important
a raJiatiilor ncrcato oloctric cu sulstanta sunt ionizaroa
si oxcitaroa atomilor moJiului. n acosto procoso onorgia cinotic piorJut D(
F
Jo
particulo so convortosto n onorgio Jo ionizaro sau oxcitaro si so gonoroaz un numr Jo
porochi ioni-oloctroni lilori sau, rospoctiv, atomi oxcitati. Ia rocomlinaroa ionilor pozitivi
cu oloctroni so omit raJiatii oloctromagnotico. Dup co onorgia cinotic a particulolor a
Jovino mai mic Joct onorgia Jo ionizaro, acostoa captoaz oloctroni si lormoaz atomi
noutri Jo holiu. Atomii oxcitati so Jozoxcit Jiroct sau printr-o succosiuno Jo nivolo
intormoJiaro si omit raJiatii n oxtorior tscintilatii caractoristico sulstantoi rospoctivo) sau
acostoa sunt alsorlito Jo atomii vocini ttranzitii noraJiativo n oxtorior), croscnJ onorgia
Jo agitatio tormic si sulstanta nclzinJu-so.
Actiunoa liologic tsomatic si gonotic) a raJiatiilor JopinJo Jo intonsitatoa acostora,
Jo timpul Jo iraJioro, Jo mrimoa supralotoi iraJiato, Jo tipul Jo raJiatii. Organismul uman
osto oxpus iraJiorilor naturalo, prolosionalo, moJicalo tJiagnosticri sau tratamonto cu izotopi
raJioactivi) si oloctolor n lant alo polurii raJioactivo. PaJionuclizii ajunsi n atmoslor, ap
si sol aloctoaz lioslora prin lanturilo trolico. Prin alimonto introJucom raJionuclizi n
organism. Exist raJionuclizi caro sunt alsorliti prolorontial tstrontiul n oaso, cosiul n
),=,&
muschi, ioJul n glanJa tiroiJ). Activitatoa liochimic a
moloculolor cu atomi ionizati sau oxcitati osto porturlat.
Eloctolo somatico sunt imoJiato Jac iraJiorilo Jopsosc o
anumit Joz maxim tapar tullurri motalolico, nrosiroa
piolii, homoragii, inloctii), iar Jup o porioaJ Jo timp aparo
loucomio sau cancor. Eloctolo gonotico JopinJ Jo mutatiilo
proJuso n colulolo roproJuctoaro.
n Jiagnosticaroa cu raJionuclizi caro au porioaJo mici
Jo njumttiro, oltinuti prin roactii nucloaro, so roalizoaz
tomogralia traJiogralioroa structurii Jintr-un singur plan
Jo prolunzimo a plmnilor, oasolor otc.). Iocalizaroa
izotopilor raJioactivi osto marcat` po scintigralia
organului invostigat. Scintigralia osto o motoJ Jo
Jiagnostic a moJilicrilor Jo structur alo organului sau
tosutului oxaminat tcaro prozint raJioactivitato moJilicat,
n cazul unor loli), n urma injoctrii intravonoaso cu o
solutio caro contino izotopi raJioactivi cu porioaJo mici
Jo njumttiro. Aparatul utilizat osto compus Jintr-un
Jotoctor cu scintilatii conoctat la un traJuctor caro proJuco
scintigramo n culori. Tosuturilo tumoralo lixoaz loarto
slal izotopii raJioactivi. n scintigralia glanJoi tiroiJo
normalo, raJioizotopul Jo ioJ
131
, osto unilorm lixat, iar
Jac oxist un noJul n lolul stng al glanJoi, atunci so
olsorv c izotopul nu mai osto lixat n acosta, . lmaginoa
po monitor a scintigralioi inlarctului Jo miocarJ tprin
aJministraro intravonoas a raJioizotopului Jo taliu
201
7O)
nu mai aro culoaroa Joschis tn zona vontriculului Jin
stnga), . PaJiatiilo omiso Jo unii izotopi raJioactivi
tcolalt, loslor) so lolososc n tratamontul cancorului.
'HWHFWRDUHOH GH UDGLDLL QXFOHDUH pun n oviJont,
nrogistroaz si contorizoaz intoractiunilo raJiatiilor cu
Jilorito sulstanto sau prolucroaz cu un calculator
tprovzut cu intorlat si un program spocial) somnalolo
lurnizato Jo traJuctoarolo Jotoctoarolor, .
&RQWRUXO FX VFLQWLODLL so lazoaz po omisia unor
cuanto Jo lumin la Jozoxcitaroa atomilor ciocniti Jo
particulo ncrcato oloctric. lotonii omisi ajung po catoJul unui lotomultiplicator Jin caro
smulg oloctroni, . Acostia so multiplic prin smulgoroa altor oloctroni Jo ctro oloctronii
accolorati n cmpul oloctric Jintro oloctrozi tJinoJo) si po anoJ ajungo un lascicul intons

rozolutio pontru Jotorminaroa spoctrului onorgotic al raJiatiilor cu
ajutorul calculatorului tprovzut cu intorlat si un program spocial). Do
co porsonalul tohnic troluio s poarto un Jozimotru Jo control, ?
(PXOVLLOH QXFOHDUH Jotoctoaz raJiatiilo prin oloctul lotochimic
proJus la trocoroa particulolor ncrcato oloctric prin stratul Jo lromur
Jo argint, mai gros t50-300 mm) Joct al lilmolor lotogralico t2-3 mm),
Jar cu granulatio mai mic t0,1 mm lat Jo 1-2 mm al lilmolor
lotogralico). Urmolo particulolor ionizanto apar Jup Jovoloparo sul
lorma unui sir Jo puncto nogro Jo argint: cu ct traioctoria osto mai
Jo oloctroni. liocaro scintilatio proJuco un

impuls oloctric. lntonsitatoa somnalului oloctric
Jotoctat si nrogistrat JopinJo Jo onorgia
raJiatioi inciJonto.
&RQWRUXO *HLJHU0OOHU so lazoaz po
lonomonul Jo ionizaro n gazo. Ia trocoroa
unoi particulo ncrcato prin gazul cu prosiuno
mic tS < 100 torr), Jin cilinJrul Jo sticl cu
Joi oloctrozi tanoJul - lirul contral, catoJul -
policula motalic Jopus po porotolo intorior
al cilinJrului Jo sticl) conoctati la o Jiloront
Jo potontial Jo ctova suto Jo volti, so proJuc porochi ion-oloctron, . Eloctronii sunt

putornic accolorati Jo cmpul oloctric raJial si so proJuc alti oloctroni n avalans, astlol
nct prin circuit apar un impuls Jo curont si un impuls Jo tonsiuno tJo Jurat scurt) po
rozistonta 5, caro osto amplilicat, nrogistrat Jo un numrtor oloctronic sau Jotoctat la un
Jiluzor tsul lorm Jo pocnoto). Noutronii sunt Jotoctati inJiroct Jac n contor so gsosto
lor tprin particulolo a rozultato Jin roactia noutroni-lor: /L Q %

3
4
2
1
0
10
5
D o
).
'HWHFWRULL FX FULVWDOH VHPLFRQGXFWRDUH so lazoaz po lonomonul Jo lormaro a
porochilor oloctron-gol n jonctiunilo Jin cristalo somiconJuctoaro, . Durata impulsului
prin jonctiuno osto t 10
-9
s. Prin aplicaroa unoi tonsiuni mici so oltino un somnal oloctric
a crui amplituJino osto proportional cu onorgia particulolor nrogistrato. Acosti Jotoctori
au Jimonsiuni mici, so pot lolosi pontru stuJiul procosolor nucloaro rapiJo, au o lun
lung, cu att particula a avut onorgio cinotic mai maro,

. Urmolo lsato Jo particulolo a sunt mai groaso Joct
alo particulolor b.
&DPHUD FX FHD tinvontat Jo Wilson) vizualizoaz
traioctoriilo particulolor ionizanto prin picturilo Jo ap
),=,&
ntr-un cmp magnotic porponJicular po Jiroctia Jo
miscaro a particulolor ncrcato oloctric, acostoa vor li
Joviato. n 1919, PuthorlorJ a lotograliat n camora cu
coat prima roactio nucloar t S 2 1
1
1
1
8
14
4
2
o D
) n
locul Jo lilurcaro, . Urma scurt si groas osto proJus
Jo nucloul grou al izotopului Jo oxigon, iar urma lung si
sultiro osto proJus Jo proton.
&DPHUD FX EXOH vizualizoaz traioctoriilo particulolor
ionizanto prin lulolo caro apar ntr-un lichiJ caro Jovino
supranclzit prin scJoroa lrusc a prosiunii vaporilor
Jo Joasupra lichiJului nclzit posto punctul su Jo
liorloro tliinJ sul prosiuno maro). Bulolo apar n jurul
ionilor proJusi, caro joac rolul contrilor Jo liorloro, .
5DGLRSURWHFLD roprozint sistomul mijloacolor Jo
roJucoro a Jozoi Jo iraJioro uman sul valoaroa pormis
Jo normolo intornationalo prin: ocranaroa sursolor
raJioactivo cu sulstanto putornic alsorlanto Jo raJiatii,
mriroa Jistantolor lat Jo sursolo raJioactivo, micsoraroa
timpilor Jo oxpunoro la iraJiori, ochipamonto spocialo Jo
lucru otc.
'R]LPHWULD so ocup cu stuJiul msurrii raJioactivittii
Jin punct Jo voJoro lizic si liologic. Dozimotrolo sunt
aparato pontru msuraroa Jozolor Jo raJiatii. Activitatoa
unoi sulstanto raJioactivo osto Jolinit prin numrul Jo
Jozintogrri raJioactivo n unitatoa Jo timp, msurato n
S.l. n locguoroli tBg), caro roprozint o Jozintograrosoc.
O unitato tolorat osto curio-ul ti), caro osto Jolinit prin
activitatoa unui gram Jo raJiu Jo 3,10
10
Jozintogrrisoc.
Eloctolo raJiatiilor asupra colulolor liologico JopinJ
Jo capacitatoa Jo ionizaro a raJiatiilor tX, g otc.), Joci Jo
sarcina oloctric aprut n aorul ionizat.
Poontgonul tP) osto Jolinit pontru o capacitato Jo
proJucoro a 2,5810
-4
kg aor.
'R]D DEVRUELW ' osto Jolinit prin onorgia primit
Jo unitatoa Jo mas Jintr-un corp Jo la raJiatiilo ionizanto
alsorlito. Unitatoa Jo msur n S.l. a Jozoi osto gray-ul
tGy 1 Jkg). O alt unitato lolosit lrocvont pontru
msuraroa Jozoi osto raJ-ul t1 raJ 0,01 Gy). Echivalonta
oloctolor liologico tgraJul Jo aloctaro a tosuturilor
liologico) so msoar prin mrimoa +, numit Joza
sau alcool caro so lormoaz prin conJonsaroa vaporilor suprasaturanti Jin incinta nchis,
po ionii proJusi. lonii joac rol Jo contri Jo conJonsaro tvozi manualul Jo lizic Jin clasa
a Xl-a). Aorul Jovino suprasaturat cu vapori prin cuplaroa la o pomp cu piston si
JostinJoroa aJialatic nsotit Jo rciro. Dac sirurilo Jo picturi au acooasi lungimo,
atunci particulolo ionizanto au acooasi onorgio. Traioctoriilo particulolor ionizanto pot li
lotograliato sau olsorvato clar Jac incinta osto iluminat latoral, . Dac so asaz camora

ochivalont, Jolinit ca proJusul Jintro mrimoa Jozoi si lactorul Jo calitato 4, caro ia n
soam oloctul liologic al liocrui tip Jo raJiatii, Jup oxporimontri si statistici: + '4,
unJo |+}
S.l.
|'}
S.l.
4 1 Sv tSiovort). Pozult c 1 Sv Jo raJiatii proJuco acoloasi olocto
asupra organismului, oricaro osto natura acostor raJiatii, Jar numai 1 Gy Jo raJiatii b, g,
sau X proJuco acoloasi olocto liologico tJooaroco numai olo au acolasi Q).
7LSXOUDGLDLHL 4 IDFWRUXO GH FDOLWDWH
Pazo X, g si particulo b 1
Noutroni cu onorgii mai mici Jo 10 koV 3
Protoni si noutroni cu onorgii mai mari Jo 10 koV 10
Particulo a 20
Doza ochivalont so msoar si n Pom tochivalontul roontgonului la om):
1 Pom 0,01 Sv. Un romn nu troluio s Jopsoasc Joza ochivalont anual Jo
1 mSvan.
3ROXDUHDUDGLRDFWLYtacciJontal sau sistomatic) osto logat Jo proJusolo raJioactivo
rozultato si antronato Jo circulatia atmosloric. Poluaroa acciJontal aparo n urma Joloctrii
sau lolosirii incorocto a sistomolor Jo protoctio lizic tocranri cu straturi alsorlanto Jin
loton si pluml alo instalatiilor nucloaro). Sulstantolo chimico raJioprotoctoaro, aJministrato
naintoa iraJiorii moJicalo, au rolul Jo a micsora cantitatoa Jo ap Jin organolo
raJiosonsililo alo organismului uman. Proparatolo liologic activo sunt aJministrato Jup
o iraJioro moJical controlat, pontru rolacoroa colulolor. lraJioroa moJical, prin
intormoJiul raJioizotopilor lolositi n Jiagnosticul si tratamontul moJical, so ntrorupo n
cazul unoi iraJiori tohnico Jo nivol riJicat a oamonilor. lraJioroa tohnic provino Jo la
sursolo Jo raJiatii nucloaro: roactoaro nucloaro, accoloratoaro Jo particulo, armamont
nucloar. Ia un acciJont nucloar, organismolo tinoro sunt colo mai sonsililo la iraJiori,
nrogistrnJu-so mai multo cazuri gravo n rnJul tinorilor. PoJucoroa sporantoi Jo viat
osto provocat Jo loala Jo iraJioro, caro so manilost prin: staro Jo soc, astonio, Jiaroo,
anomio, loucomio, inloctii, Jolormatii osoaso. PaJioprotoctia osto nocosar oamonilor
caro lucroaz cu surso raJioactivo tcaro proJuc raJiatii ionizanto) si viotuitoarolor caro
triosc n zono cu contralo oloctronucloaro n caro, n moJ acciJontal, crosc mrimilo
lizico tcaractoristico raJiatiilor) posto valorilo stanJarJizato.
VoJiul n caro trim contino surso naturalo si artilicialo Jo raJiatii. PaJiatiilo sunt
acoloasi, inJiloront Jo surs: raJiatii oloctromagnotico g si raJiatii corpuscularo talla, lota,
noutroni, ioni). Acosto raJiatii invizililo ptrunJ n toato corpurilo pn acolo unJo si
piorJ onorgia n urma intoractiilor cu sulstanta tprin ionizri). Sursolo naturalo Jo raJiatii
sunt: sulstantolo raJioactivo Jin sulsol, apolo potalilo si raJiatia cosmic.
Exist un lonJ natural Jo raJiatii n caro trim si la caro organismolo s-au aJaptat n
porioaJo lungi Jo timp. Unolo olomonto raJioactivo pot ajungo n organismul uman prin
apa potalil, prin alimonto sau prin aorul po caro l rospirm. Dac intr n circuitul
motalolic osto nocosar s so lolosoasc sulstanto caro lo olimin sau lo lac insolulilo.
lnJustria nucloar poato contamina solul, apa si aorul: prin scurgorilo sistomatico n
natur Jo Josouri raJioactivo Jopozitato impropriu sau cu ocazia avariilor la roactoarolo
nucloaro Jo la contralolo oloctronucloaro, cnJ roactia Jo lisiuno nu mai osto controlat si
so oliloroaz n moJiul natural mari cantitti Jo izotopi raJioactivi. n acosto cazuri, populatia
troluio ovacuat po o raz Jo posto 100 km Jo la locul acciJontului tvozi avaria Jo la
ornoll - Ucraina Jin 1986). Piscurilo so roJuc atunci cnJ sunt luato msuri olicionto Jo
protoctio la amplasaroa contralolor oloctronucloaro si stocaroa Josourilor raJioactivo.
! !
"CMCOH?;HO=F?;L.?;=NILOFHO=F?;L
4mta|es|e(t' Nucloolo instalilo lisionoaz sau omit
spontan raJiatii, pn cnJ so translorm n nucloo stalilo.
Acosto Jozintogrri sunt roactii nucloaro spontano.
Anumito roactii nucloaro pot li provocato. Stii c pontru
a si putoa laco o iJoo Jospro lonomonolo noporcoptililo
prin simturi, oamonii si crooaz moJolo. Dar oxist
poricolul Jo a concopo lonomonolo nucloaro ca lonomono
c2ULFHWHRULHSHFDUHRSXWHP
FRQVWUXL SH ED]D XQXL PRGHO
VLPSOX HVWH IRORVLWRDUH FD R
WUHDSW Q FXWDUHD XQHL WHRULL
PDLFXSULQ]WRDUHn
E. Wichmann, Univ. Borkoloy
Hert| s s|tt )LVLXQHDQXFOHDUVWLPXODW osto roactia nucloar n caro un nuclou cu
mas maro osto ciocnit Jo un noutron si so JiviJo n Jou nucloo mai usoaro, cu onorgio
Jo logtur po nucloon mai maro, si Joi sau troi noutroni.
Enrico lormi a lolosit particulo a pontru a oltino o surs Jo noutroni cu caro s
provoaco lisiuno nucloar. S consiJorm c n liocaro procos Jo lisiuno a nucloolor Jo
uraniu rozult troi noutroni. Dac Jup liocaro procos Jo lisiuno Joi Jintro oi sunt alsorliti
Jo nucloolo unor sulstanto caro nu lisionoaz si Joar un noutron proJuco lisiunoa unui
alt nuclou Jo uraniu, atunci procosolo so ropot n timp pn cnJ sunt lisionato loarto
multo nucloo, Joci roactia so ntrotino n lant, . Poactia Jo lisiuno Jintr-un roactor
nucloar so autontrotino controlat pn cnJ so consum uraniul.
mocanico si Jo a ncorca trataroa lor cu motoJolo mocanicii clasico. Analogia nu troluio
luat ca o iJontitato, Joci troluio s lim constionti Jo limitolo roprozontrii prin moJolo.
Aranjoaz 15-20 Jo pioso ca colo alo jocului Jo Jomino Jin ligura . Piosa caro lovosto aro rol
Jo proioctil. lolosinJ mai multo pioso, procosul so autontrotino. Analog, nucloul Jo uraniu poato li
ciocnit Jo particula noutron si so oltin nucloo mai usoaro si alti noutroni, . Noutronul joac rolul
Jo proioctil caro proJuco ciocniroa urmtorului nuclou Jo uraniu. ncop Joosolirilo! Noutronul
poato li capturat Jo nuclou, Jooaroco osto noutru si nu intoractionoaz oloctric. Nucloul Jovino
instalil, Jooaroco aro o onorgio suplimontar si so rupo` n Jou nucloo mai mici si Joi-troi
noutroni.
157 Capitolul V: Fizica nucleului

Primul roactor nucloar a lost construit n anul 1942 Jo
ctro Enrico lormi. n roactia Jo lisiuno stimulat a izotopului
Jo uraniu 8
235
92
rozult un nuclou compus instalil, prin
captura unui noutron lont, Jin caro so rup nucloo cu numrul
atomic cuprins ntro 54-56 si, rospoctiv, 36-38:

. 3
sau 3
1
0
93
38
140
54
236
92
235
92
1
0
1
0
89
36
144
56
236
92
235
92
1
0
Q 6U ;H 8 8 Q
Q .U %D 8 8 Q
o o
o o

Prin captura unui noutron lont, nucloul Jo uraniu so translorm ntr-un nuclou
intormoJiar tcompus) caro osciloaz ca o pictur Jo lorm alungit, so gtuio si so rupo
n Jou nucloo si troi noutroni rapizi, cu onorgii cinotico mari, . Nucloolo rozultato sunt
instalilo si omit raJiatii b si g. Dup un timp, ntr-un roactor nucloar so vor gsi nucloo
raJioactivo Jo lariu, kripton, strontiu otc. Poactia n lant so ntrotino numai Jac masa
uraniului lisionat Jopsosto o valoaro critic tP
8FULWLF
1 kg). Noutronii rapizi cu onorgii
cinotico mari t(
F
> 10
4
oV) Jovin lonti cnJ onorgia cinotic scaJo mult t(l
F
< 10
2
oV) n
straturilo moJoratorilor tap, paralin, gralit), caro so nclzosc n urma ciocnirilor. Prin
lisiunoa liocrui nuclou so oliloroaz onorgio t 200 VoV). Un roactor nucloar osto un
sistom complox n caro so proJuco onorgio prin roactii n lant si controlato, Jo lisiuno
stimulat cu noutroni.
O contral nucloaro-oloctric aro un roactor nucloar n caro so Jozvolt clJur prin
lisiuno nucloar, un schimltor Jo clJur, gonorator Jo aluri, turlino cuplato cu
gonoratoaro oloctrico, . omlustililul lolosit n contrala tormooloctric clasic osto
crlunolo sau potrolul, iar n coa nucloaro-oloctric osto uraniul. omlustililul lisionalil
Jin roactor osto introJus n ap groa, caro osto lolosit ca moJorator si ca agont tormic.
Apa groa tD
2
O) alsoarlo mai putini noutroni Joct apa olisnuit. Aro n structur nucloul
Jo Joutoriu, lormat Jintr-un proton si un noutron, n locul nucloului Jo hiJrogon. Enorgia
Jo roactio nucloar conJuco la riJicaroa tomporaturii acostui agont tormic. Prin rciroa
agontului tormic so translor clJur apoi olisnuito Jintr-un gonorator Jo aluri. Alurii
roprozint un sistom Jo vapori invizilili si picturi mici Jo ap n susponsio caro rozult
Jin conJonsaroa vaporilor prin rciro. Prin conJucto, alurii cu prosiuno maro sunt Jirijati
ctro palotolo unor turlino po caro lo pun n miscaro. liinJ cuplato po acolasi ax,
turlogonoratoarolo oloctrico taltornatoarolo) vor proJuco onorgio oloctric. Printro tovilo
ttocilo) caro contin pastilo Jo comlustilil lisionalil so implantoaz si laro Jo control, .
Acostoa sunt lalricato Jin matorialo caro contin nucloo alsorlanto Jo noutroni tlor,
Turbin
),=,&
caJmiu). Dac miozul roactorului so supranclzosto, atunci larolo sunt introJuso mai
aJnc si pot opri roactia n lant Jooaroco alsorl, practic, toti noutronii si roactia nu so
mai autontrotino.
R~ac:uI ~:~ j:~:azu cu :::~u~ u~ j:~c;:~ z:uu:: g:a:~ u~ ~u; ;: :::~u~ u~
::gu:au;a j~u:u j:~:~u::~a acc:u~u~I: uucI~a:~ 1a::I~I~ u~ u:.:u u~ u:au:u U
2
;
JI::~ :u :~aca:~I~ u~ :j NDU :~;:u UU% u:u j:uu;:: u~ J:::uu~ :I:z: cI:a: Ia
~uj~:au:: :uaI~, :a: ~aca cuu:::IuIu: uucI~a: :~;:u~ j:uu;:: u~ J:::uu~ ca:~
u:Juz~aza u:u ja::I~I~ u~ cuu:::I Att circuitul cu ap groa lolosit pontru transportul
clJurii, ct si anvolopa Jo loton pot rotino proJusii Jo lisiuno raJioactivi.
lisiunoa nucloar osto o roactio oxoonorgotic n caro nucloolo so scinJoaz. Poactorul
nucloar osto un sistom n caro so proJuco o roactio Jo lisiuno nucloar controlat. PiorJoroa
controlului asupra roactioi nucloaro conJuco la acciJonto nucloaro cu olocto Jozastroaso,
ca la oxplozia unoi lomlo atomico. n roactorul nucloar al unoi contralo oloctro-nucloaro
so autontrotino o roactio Jo lisiuno nucloar n lant, iar onorgia olilorat prin lisiunoa
nucloolor osto lolosit pontru a oltino onorgio oloctric.
Lznlrolo nutlzorozlztlrt dz lo Lzrnovod (lztlur pznlru turoj
Po plan monJial, rosursolo Jo comlustilili clasici tgazo naturalo, crluno, potrol)
sunt limitato. Optiunoa pontru contralo nucloaro roprozint aproximativ 20/ Jin proJuctia
monJial Jo onorgio oloctric. ProJucoroa onorgioi oloctrico n contralo nucloaro-oloctrico
t.N.E.) so lazoaz po o tohnologio nopoluant, Jooaroco nu so mai Jogaj cantitti
uriaso Jo JioxiJ Jo carlon n moJiul nconjurtor, ca la tormocontralolo oloctrico unJo
clJura so oltino n urma arJorii comlustilililor clasici.
L
L
n anul 1996, a lost conoctat la rotoaua onorgotic
national prima unitato, Jin colo cinci, a contraloi nucloa-
ro-oloctrico Jo la ornavoJ, . u acoast unitato n
lunctiuno oltinom: 8/ Jin proJuctia Jo onorgio oloctric
a trii noastro, ovitaroa importrii a 1,4 milioano tono
pcur tochivalontul a posto 100 milioano $ anual),
Jiminuaroa somnilicativ a polurii moJiului, stalilitatoa
onorgotic a trii lat Jo sursolo oxtorno Jo comlustilili.
ontrala nucloaro-oloctric ornavoJ lolososto un
roactor nucloar porlormant Jo concoptio canaJian tANDU)
caro utilizoaz uraniu natural Jropt comlustilil si ap groa
ca moJorator si agont tormic. Sistomul ANDU aro o roputatio
intornational prin porlormantolo atinso si conlor un nivol
riJicat Jo socuritato n oxploataro. Pomnia osto singura tar
Jin lostul sistom socialist ost-ouropoan caro utilizoaz
tohnologio occiJontal Jo vrl pontru .N.E., . n urmtorii
ani so va linaliza si Unitatoa 2 Jo la ornavoJ.
omlustililul nucloar uzat osto stocat po o porioaJ Jo
opt ani n lazinul spocial Jo lng clJiroa roactorului unu.
n anul 2002, lng ornavoJ tla Saligny) a ncoput
constructia unui Jopozit intormoJiar Jo comlustilil uzat,
pontru o porioaJ Jo 50 Jo ani, utiliznJ tohnologia Jo
stocaro uscat. Dup scurgoroa color 50 Jo ani, Josourilo
vor li Jopozitato Jolinitiv n pmnt.

n anul 2001, apa groa proJus n Pomnia a lost cotat ca liinJ coa mai lun Jin
lumo, avnJ o puritato Jo 98,/. omlustililul nucloar osto proJus la lnstitutul Jo
omlustilil Nucloar Pitosti. lasciculolo Jo comlustilil sunt tostato n roactorul Jo tip
Triga tJo concoptio amorican). Esto unul Jin colo mai porlormanto Jin lumo, Jatorit
putorii salo Jo 14 VW. Din 1998 s-a Joloctat numai o toac tun lascicul) Jo comlustilil
Jin colo 4428 ncrcato n roactor. u ajutorul roactorului Triga so roalizoaz raJioizotopi
tprin roactii nucloaro cu noutroni) si raJiostorilizaroa proJusolor moJicalo tsoringi, protozo
vascularo, pansamonto otc.). Din cauza acciJontolor nucloaro Jin ultimii ani, Jar si a lipsoi
Jo oJucatio, n rnJul opinioi pullico monJialo a luat nastoro un curont Jo opinio caro
so opuno Jozvoltrii onorgoticii nucloaro.
lat Jo alto tipuri Jo .N.E., concoptul ANDU prozint multo avantajo :
lolosiroa uraniului natural tcomlustilil co oxist Jin alunJont, lr alto ntroluintri,

si al crui prot osto sczut),
nocosarul Jo comlustilil osto Jo numai 2600 tono Jo uraniu natural sul lorm Jo
pastilo Jo JioxiJ Jo uraniu UO
2
tcompactato) po Jurata viotii garantato t30 Jo ani lr
roparatii capitalo),
ncrcaroa cu comlustilil so laco porioJic lr opriroa contraloi nucloaro,
controlul roactorului so laco prin introJucoroa sau scoatoroa larolor Jo control tJin
caJmiu, lor, argint) caro alsorl noutroni si rogloaz lunctionaroa la putoro nominal
si opriroa tn caz Jo avario),
rciroa roactorului nucloar n orico conJitii, chiar la piorJoroa sursolor Jo alimontaro

cu onorgio oloctric, prin colo Jou luclo inJoponJonto Jin intoriorul roactorului,
asiguraroa socurittii nucloaro printr-un ansamllu Jo msuri tohnico si organizatorico

Jostinato s asiguro lunctionaroa instalatiilor nucloaro lr riscul Jo acciJonto nucloaro.
Pozult protoctia: porsonalului tohnic, a populatioi, a moJiului nconjurtor mpotriva
iraJiorii sau contaminrii raJioactivo,
sistomul primar Jo transport al clJurii roalizoaz circulatia apoi grolo sul o prosiuno
Jo 100 Jo ori mai maro Joct prosiunoa atmosloric, la iosiroa Jin roactor. Acosta osto
agontul primar Jo rciro, cu o tomporatur Jo 310
o
la iosiroa Jin roactor si 266 la
intraroa n roactor, caro circul prin canalolo Jo comlustilil nucloar n scopul prolurii
clJurii Jogajato prin lisiunoa nucloolor Jo uraniu,
clJura primit Jo agontul Jo rciro primar osto coJat apoi olisnuito, luat Jin lluviul
Dunroa, caro osto agontul socunJar Jo rciro. Acosta aro tomporatura Jo 260 n
gonoratorii Jo aluri, la o prosiuno Jo 45 Jo ori mai maro Joct prosiunoa atmosloric,
alurii Jin gonoratorii Jo alur sunt Jirijati ctro palotolo turlinoi. Prin JostinJoro,
alurul so rcosto si so conJonsoaz, Jar so va ronclzi prin contact tormic n
schimltorul Jo clJur si va rovoni n gonoratorii Jo alur si ciclul so ropot,
prin circuitul moJoratorului circul tot ap groa, Jar la prosiuno si tomporatur sczuto.
Polul apoi grolo, n acoast situatio, osto Jo a ntrotino roactia Jo lisiuno n roactorul
nucloar tJo a ncotini noutronii si Jo a rollocta napoi noutronii caro au iosit Jin zona
activ a roactorului),
sistomolo auxiliaro alo circuitul primar sunt: pontru montinoroa paramotrilor chimici ai
apoi grolo la valorilo nominalo, pontru rciroa zonoi activo a roactorului cu ap normal
Jin analul Dunro-Varoa Noagr n cazul opririi sau avarioi tpiorJori Jo ap groa),
pontru monitorizaroa noutronilor si a altor proJuso Jo lisiuno n scopul localizrii
tocilor cu comlustilil Jolocto n timpul lunctionrii,
matorialolo Jo protoctio mpioJic ptrunJoroa n moJiul oxtorior a raJiatiilor g si a

noutronilor. n acost scop so utilizoaz loton grou, matorialo coramico, motalo,
lorosilicati, ap, sulstanto organico otc.
"OTCOH?;HO=F?;L
4mta|es|e(t' Enorgia Jo logtur po nucloon osto mai
mic la nucloolo usoaro Joct la nucloolo Jo mas
intormoJiar, cu 40-140. Procosul prin caro so lormoaz
un nuclou mai grou Jin uniroa nucloolor mai usoaro, cu
oliloraro Jo onorgio, so numosto IX]LXQH QXFOHDU.
,uuI u~ ;::u;a ~:~ ca
uuuc::uI ;: ca a:::uI ca:~
:uc~j ca~u:aIa, ua: ~:u:ua-
:~a ~: uu j :~u~a
l. J. urio
Hert| s s|tt Enorgia raJiat Jo stolo so oltino prin roactii Jo luziuno la tomporaturi
loarto mari t10
-10
9
K), . Analiza spoctral arat c stololo, ca si Soarolo contin mult
hiJrogon, holiu si cantitti mici Jin cololalto olomonto chimico. Tooriilo astrolizicionilor
sustin ipotoza c n Univors pot aproa stolo noi tla 500-1000 Jo ani, cnJ norii Jo gaz si
pral cosmic so contract prin oloct gravitational, Jovin liorlinti si raJiaz).
Procosul Jo luziuno nucloar nu poato li spontan n conJitiilo ntlnito po Pmnt Jin
cauza actiunii lortolor mari Jo rospingoro oloctric ntro nucloolo pozitivo, Jar a putut li
oltinut n lomla cu hiJrogon, unJo nclziroa initial pontru luziunoa tormonucloar so
roalizoaz prin amorsaroa unoi lomlo Jo lisiuno. n plasmo liorlinti tstaro n caro atomii
sunt ionizati), ciocnirilo violonto ntro nucloo proJuc luziunoa tormonucloar, cu oliloraroa
onorgioi corospunztoaro Joloctului Jo mas tDE c
2
Du). Nucloolo rozultato o proiau ca
onorgio cinotic, Jar o piorJ prin ciocniri cu particulolo plasmoi si astlol tomporatura
plasmoi so montino riJicat. n stololo Jo tipul Soarolui, nucloolo Jo hiJrogon so apropio
unolo Jo altolo Jooaroco au onorgii cinotico loarto mari la tomporaturi loarto mari si
luzionoaz n lant cu lormaroa nucloolor Jo holiu:
| | ( ) ( )
| | ( )
( )
( ) ( )
. 2 2 2 4
2
2 2 2
2 2 2 2
0
1
4
2
1
1
1
1
4
2
3
2
3
2
3
2
2
1
1
1
0
1
2
1
1
1
1
1
+ v + +
+ +
+ +
v + + +
+
+
~ H~ H
H H~ H~ H~
H~ H H
~ H H H
So oliloroaz onorgia: DE c
2
Du 931,5|41,00825 - 4,002604} VoV 26, VoV.
Un alt mocanism Jo comlustio nucloar n
stololo mai liorlinti Joct Soarolo, propus Jo Hans
Botho, pontru caro a primit promiul Nolol n 196,
a lost Jonumit ciclul carlon-azot Jooaroco nucloul
Jo carlon aro rol Jo catalizator al roactioi nucloaro
Jo luziuno a patru protoni pontru lormaroa unui
nuclou Jo holiu cu omisia a Joi pozitroni:
.
,
,
,
,
,
12
6
4
2
1
1
15
0
1
15
15
8
15
8
1
1
14
14
1
1
13
6
0
1
13
6
13
13
1
1
12
6
H~ H N
~ N
H N
N H
~ N
N H
+ +
v + +
+ +
+ +
v + +
+ +
+
+

nJ nucloolo Jo hiJrogon so vor opuiza, vor luziona nucloolo Jo holiu pontru
oltinoroa loriliului: %H +H +H
8
4
4
2
4
2
o
. n urma ciocnirii nucloolor Jo loriliu cu nucloo
Jo holiu so poato lorma carlonul:
J o o
& & +H %H
12
6
12
6
4
2
8
4
.
Analog:

16
8
4
2
12
6
2 +H &
o
. Po msur co cantitatoa Jo holiu so consum, stoaua
ajungo la tomporaturi si Jonsitti uriaso prin contractii gravitationalo. Sintoza colorlalto
olomonto poato avoa loc prin roactii Jo captur a noutronilor, urmato Jo Jozintogrri b.
Noutronii apar n oxcos n stolo, prin lomlarJaroa colorlalto nucloo cu nucloo Jo holiu:
2 Q 2 +H &
16
8
1
0
15
8
4
2
12
6
o o
.
n laloratoaro so ncoarc gsiroa goomotrioi optimo a unui cmp magnotic varialil
caro s roalizozo comprimaroa plasmoi oltinut prin nclziroa lrusc a unoi picturi Jo
hiJrogon lichiJ cu un lascicul lasor, astlol nct nucloolo s nving lortolo Jo rospingoro
oloctrostatico si s luzionozo. Poactiilo Jo luziuno ar constitui o surs inopuizalil Jo
onorgio po Pmnt, Jooaroco Jin ap so poato oxtrago Joutoriu:
+ + + +
1
1
3
1
2
1
2
1
o
si Q +H + +
1
0
4
2
3
1
2
1
o
.
Ia luziunoa unui amostoc +
2
1
si +
3
1
cu masa Jo 1 kg so Jogaj onorgia ( 910
4
VWh.
orcotrilo pontru roalizaroa roactiilor Jo luziuno controlato la tomporaturi mici continu
si n acost socol.
*ICOHC>?;MNLI@CTC=J?HNLO=OLCIyC *ICOHC>?;MNLI@CTC=J?HNLO=OLCIyC *ICOHC>?;MNLI@CTC=J?HNLO=OLCIyC *ICOHC>?;MNLI@CTC=J?HNLO=OLCIyC *ICOHC>?;MNLI@CTC=J?HNLO=OLCIyC
nJ n contrul unoi stolo nu mai oxist suliciont hiJrogon, miozul oi so contract.
HiJrogonul Jin zona oxtorioar so translorm, n continuaro, n holiu tprin roactii Jo
luziuno), stoaua so mrosto si Jovino gigant rosio. nJ comlustililul nucloar` so
opuizoaz, stoaua so contract si Jovino o pitic all. Acoast stoa so rcosto, strluciroa
oi scaJo si poato Jovoni o pitic noagr. Stololo supragigantico, loarto mari n raport cu
Soarolo, slrsosc printr-o implozio tmatoria caJo po miozul loarto liorlinto al stoloi) urmat
Jo o oxplozio numit supornov tmatoria osto aruncat n spatiul cosmic), lormnJ, n
linal, o noluloas Jo gaz. Ultima supornov a lost olsorvat n anul 198, la Jistanta Jo
160000 Jo ani-lumin. n locul stoloi Jispruto rmno miozul acostoia, cu Jiamotrul Jo
orJinul kilomotrilor si cu Jonsitti uriaso, Jonumit stoa Jo noutroni tJooaroco atomii,
putornic comprimati, sunt roJusi la noutroni). Pulsarul osto o stoa noutronic Jo la caro
sunt rocoptionato pulsuri rogulato Jo unJo raJio. Dac masa oi Jopsosto troi maso
solaro atunci Jovino o gaur noagr, cmpul gravitational oxtrom Jo intons al acostoia nu
mai las lotonii omisi s o prsoasc.
==?F?L;NI;L?>?J;LNC=OF?
4mta|es|e(t' Poactiilo nucloaro pot li provocato cu
particulo omiso Jo sulstantolo raJioactivo. Particulolo
ncrcato oloctric pot li accolorato cu ajutorul cmpurilor
oloctrico, pontru a ajungo la onorgii suliciont Jo mari nct
s proJuc noi roactii nucloaro Jin caro s rozulto alto
particulo.
c1LYHOXOULGLFDWDOFHUFHWUL
ORUH[SHULPHQWDOHHVWHRFRQGLLH
QHFHVDU SHQWUX GH]YROWDUHD
IL]LFLLn
P. Kapita
Hert| s s|tt Accoloratoarolo Jo particulo sunt instalatii comploxo cu ajutorul crora

so mrosto onorgia cinotic a particulolor ncrcato oloctric. Dup lorma traioctoriilor
Joscriso Jo acosto particulo accolorato Jo cmpuri oloctrico, accoloratoarolo pot li liniaro
sau ciclico.
Accoloratorul liniar osto lormat Jintr-un tul lung, viJat, n caro so gsosc o sorio Jo
cilinJri motalici montati po axa tulului si conoctati altornativ la una Jin lornolo unui
gonorator oloctric Jo nalt lrocvont n, . ntro Joi cilinJri oxist tonsiunoa 8 8
0
cos2pnW.
Particulolo omiso Jo sursa 6 sunt accolorato n spatiul Jintro Joi cilinJri consocutivi.
Iungimoa /
Q
a cilinJrilor troluio s lio calculat astlo nct timpul Jo parcurgoro al acostora,
cu vitoza Y
Q
, s lio ogal cu jumtatoa porioaJoi tonsiunii oscilanto:
Q Q
Q
Q
/ Y
7
Y
/
Y
/
Y
/
Q
Q
}
2
2
1
2
2
2
1
1
. Enorgia particulolor Jo mas P si sarcin
oloctric T nu so moJilic n timpul miscrii prin intoriorul cilinJrului motalic, unJo cmpul
oloctric osto practic nul, ca ntr-o cusc laraJay. Enorgia lor crosto numai n cmpul Jin
spatiul Jintro cilinJri:
0
2
1
2
0
2
1
2
2
0
2
1
2 2
, ,
2 2
,
2
T8
PY PY
T8
PY PY
T8
PY
Q Q
}
.
Pozult
0
2
2
QT8
PY
Q
si
P
QT8
Y
Q
0
2
, Joci
1
0 0
2
2
2 / Q
P
T8 Q
/
P
QT8
/
Q Q
Q
Q
.
Enorgia cinotic (
F
1T8
0
a oloctronilor caro
lomlarJoaz tinto Jin motalo grolo, Jup co
parcurg 1 cilinJri tJispusi po o lungimo total
Jo 3,2 km la accoloratorul StanlorJ Jin alilornia,
Jo oxomplu), aro valoaroa 20 GoV. O rogsim
ca onorgio a raJiatiilor X Jo lrnaro, caro sunt
utilizato n Joloctoscopio noJistructiv sau
storilizaro.
iclotronul osto lormat Jin Jou jumtti alo
unoi cutii cilinJrico Jin motal, cu raza Jo orJinul
motrilor, . Au lorma litoroi D si sunt numito
Juanti. Sunt asozato ntr-un rozorvor viJat. Po
coi Joi Juanti so aplic o tonsiuno oscilant Jo
6XUVD
6
nalt lrocvont n. Sursa Jo particulo ncrcato oloctric osto situat ntro Juanti. PorponJicular
po supralata Juantilor actionoaz un cmp magnotic, Jo inJuctio magnotic %, proJus Jo
un oloctromagnot putornic. n intoriorul Juantilor cmpul oloctric osto nul. Particulolo
ncrcato oloctric sunt accolorato numai n cmpul oloctric Jintro Juanti. n intoriorul
Juantilor traioctoria osto circular Jo raz U. Dooaroco vitoza crosto Jup liocaro accoloraro
ntro Juanti, raza Jovino Jin co n co mai maro. lorta Iorontz joac rol Jo lort contripot:
U
PY
TY%
2
si rozult
T%
PY
U
. Dac n timp Jo o jumtato Jo porioaJ particula parcurgo
un somicorc n intoriorul unui Juant, cmpul oloctric Jintro Juanti so invorsoaz si particula
va li Jin nou accolorat ntro Juanti. Vitoza unghiular si porioaJa rmn constanto pn
la vitozo rolativisto:
P
T%
U
Y
Z
. Dac raza oxtorioar a Juantilor osto 5, atunci vitoza
maxim a particulolor la iosiroa Jin Juanti osto Jat Jo rolatia:
P
T%5
5 Y
PD[
Z
.
u ajutorul ciclotronului nu so pot imprima vitozo mari particulolor ncrcato
oloctric, Jooaroco masa so va moJilica rolativist si particulolo ncrcato oloctric vor ajungo
ntro Juanti ntr-un momont n caro cmpul oloctric va actiona n sons invors si vor li
lrnato tnu mai osto satislcut conJitia Jo sincronism).
Botatronul osto un accolorator ciclic pontru oloctroni. Principiul Jo lunctionaro osto al
unui translormator Jo curont altornativ, cu socunJarul lormat Jintr-o singur spir circular.
Spira osto un colac sau lalon viJat n caro so injoctoaz un lascicul Jo oloctroni, cu o
onorgio Jo orJinul zocilor Jo koV, proJusi Jo un tun oloctronic tT.E.) oriontat astlol nct
oloctronii ios cu vitoza Y
0
porponJicular po Jiroctia liniilor unui cmp magnotic, .
StuJiul traioctorioi poato li roalizat prin asozaroa lalonului ntro Jou lolino plato parcurso
Jo un curont oloctric varialil. mpul oloctric inJus Jo cmpul magnotic varialil al
+<M
+<M
lolinolor osto rotational si oloctronii vor li
accolorati Jo-a lungul unoi traioctorii circularo.
Acostia ajung, Jup un numr Jo rotatii, la
onorgii Jo orJinul zocilor Jo VoV. Eloctronii
accolorati n lotatron nu pot atingo onorgii
loarto mari, Jooaroco o parto Jin onorgio osto
piorJut prin raJiatii oloctromagnotico. Ia o
onorgio Jo 50-100 VoV, raJiatia Jo sincrotron
tomis Jo oloctronii accolorati circular), situat
n Jomoniul vizilil, poato li olsorvat po o
Jiroctio tangontial la traioctoria lasciculului.
Pontru ca oloctronii s pstrozo acooasi orlit
circular n timpul accolorrii, cmpul magnotic
osto gonorat Jo un oloctromagnot Jo lorm
spocial, alimontat Jo la o surs Jo curont
altornativ. Accoloraroa aro loc po slorturi Jo
porioaJ, oloctronii liinJ captati la ncoputul
liocrui ciclu.

1 VoV corospunJo unoi maso Jo ropaus P
0
1,10
-30
kg.
Antiparticulolo si antiguarcurilo au sarcin oloctric Jo somn schimlat lat Jo particulolo
si guarcurilo porocho. Sarcina guarcurilor osto o lractio Jin sarcina olomontar. nJ so
comlin Jou guarcuri X, liocaro avnJ sarcina +2H3 si un guarc G cu sarcina -H3,
rozult un proton cu sarcina +H.
Tooriilo lizico lolosito n stuJiul lonomonolor lizico oxplic intoractiunilo cunoscuto
prin patru tipuri Jo lorto:
c
lortolo tari actionoaz ntro nuclooni si ntro guarcuri tloag noutronii si protonii n
nucloo si guarcurilo n particulo olomontaro), au raz Jo actiuno < 10
-15
m, particula
Jo schiml virtual n cuplajul nucloonilor osto mozonul p, iar ntro guarcuri osto gluonul.
d
lortolo oloctromagnotico actionoaz ntro toato particulolo cu sarcini oloctrico, au raz
Jo actiuno loarto maro, scaJ invors proportional cu ptratul Jistantoi, asigur logtura
ntro atomi si ntro nucloo si nvolisurilo oloctronico alo acostora, intoractiunoa ntro
Jou particulo osto mijlocit Jo lotonul omis si alsorlit Jo acostoa,
e
lortolo slalo actionoaz ntro loptoni si sunt rosponsalilo Jo Jozintogrrilo raJioactivo
Jo tip b n caro apar noutrini, au raza Jo actiuno < 10
-1
m, particulolo Jo schiml
virtual sunt losoni :

, =
,
f
lortolo gravitationalo actionoaz ntro toato particulolo, au raz Jo actiuno loarto maro,
scaJ invors proportional cu ptratul Jistantoi, so prosupuno c particula Jo schiml
virtual osto gravitonul tparticul Jo cmp ipototic).
lntoractiunoa slal Jotormin Jozintograroa b, caro nu implic nucloul n ntrogimo, ci
Joar nucloonii inJiviJuali. Procosolo Jo Jozintograro b pot li Joscriso prin analogio cu
procosul Jo omisio Jo lotoni Jo ctro atomi sau nucloo, n sonsul c loptonii omisi
tpozitronul si oloctronul) so lormoaz chiar n momontul omisioi lor Jin nuclou:
H H
Q S S Q
Q E o Q E o

0
1
1
0
1
1
0
1
1
1
1
0
,
-
. Noutrinii sunt particulo consiJorato lr mas,
loarto grou Jo Jotoctat. Exist troi tipuri Jo noutrini sau noutrino`: oloctronic, miuonic si
taonic.
O porocho guarc-antiguarc so comlin ntr-un mozon si nu so anihiloaz ca porochilo
particul-antiparticul.
n anul 1934, \ukava a oxplicat intoractiunoa taro tJintro Joi nuclooni) printr-un
schiml Jo pioni virtuali. lpotoza c haJronii sunt comlinatii Jo guarcuri si antiguarcuri
coro s oxisto o cuant Jo cmp, numit gluon, analoag lotonului Jin intoractiilo
oloctromagnotico. Schimlul Jo gluoni ntro guarcuri asigur logtura acostora n intoriorul
unui haJron. Gluonii nu oxist n staro lilor. liocaro guarc omito gluoni caro sunt
alsorliti Jo un alt guarc tanalog jocului Jo tonis, unJo mingoa translor onorgio si
impuls Jo la un juctor la altul), .
lntoractiunoa la Jistant Jintro Jou particulo Jo sulstant so laco prin intormoJiul
unoi particulo virtualo, po caro o particul Jo sulstant o omito, iar coalalt o alsoarlo.
Particulolo Jo schiml virtual asociato cmpurilor, caro mijlocosc colo patru tipuri Jo
intoractiuni Jintro lormioni tparticulo cu spinul
12) so numosc losoni. Bosonii cu masa Jo
ropaus nul sunt: lotonul, gluonul si gravitonul,
iar coi cu masa nonul sunt mozonii. Gluonul
osto o particul virtual tlosonul asociat
cmpurilor Jo lorto tari).
Particulolo asociato unui cmp so numosc
particulo Jo cmp sau cuanto Jo cmp.
),=,&
CIasIIIcarca partIcuIcIor sI antIpartIcuIcIor cIcmcntarc
FamIIIa NumcIc SImboIuI SarcIna Masa P
0
1ImpuI dc vIat
(McV/c
2
) (s)
Bosoni loton g 0 0
tlr mas gluon g 0 0
Jo ropaus,
au spinul graviton? ?
ntrog)
Noutrino:
- oloctronic, n
H
,
H
Q
-
0 0
Ioptoni - miuonic, n
m
,
P
Q
-
0 0
tau spinul - taonic. n
t
,
W
Q
-
0 0
V 12) Eloctron o
o 0,5110
Viuon m
o 105, 2,2010
-6
Taon t
o 184 2,9110
-13
HaJroni:
- mozoni Pion p
o 139,6 2,6010
-8
tlosoni cu p
0
0 135,0 0,8410
-16
mas Jo Kaon K
o 493, 1,2410
-8
ropaus, K
0
0 49, 0,8910
-10
au spinul Dolta D
o 1869 10,610
-13
V 0) D
0
0 1865 4,210
-13
- larioni Proton p +o 938,3 >1,610
32
ani
tau spinul Noutron n 0 939,6 88
V 12) IamlJa L
0
0 1116 2,6310
-10
Sigma S
+
+o 1189 0,810
-10
S
0
0 1193 ,410
-20
S
-
-o 119 1,4810
-10
Xi X
0
0 1315 2,9010
-10
X
-
-o 1321 1,6410
-10
Omoga W
-
-o 162 0,8210
-10
Quarcuri sus tup) u +2o3 340 EXEMPIE
jos tJovn) J -o3 340 mozoni p
+
G X
larmoc tcharm) c +2o3 1500 p
+
G X
straniu tstrango) s -o3 520 K
+
V X
vrl ttop) t +2o3 22500 K
-
V X
laz tlottom) l -o3 circa 5000 larioni SXXG
QXGG
n
u
c
l
o
o
n
i
h
i
p
o
r
o
n
i
Jup JonoshilJors tPhysics - ontomporary collogo 2001 upJato)
S-a rousit unilicaroa toorioi intoractiunii oloctromagnotico si a coloi slalo, sul numolo
Jo intoractiuno oloctro-slal. n anul 196, S. Woinlorg, S. Glashov si A. Salam au consiJorat
c la Jistanto mici intoractiunoa slal osto comparalil ca int onsitato cu coa
oloctromagnotic. Paza oi mic Jo actiuno implic o particul Jo cmp tmoJiatoaro Jo
intoractiuno) Jo mas maro. n 1983 au lost Joscoporito particulolo W
si Z
0
, cu onorgii
apropiato Jo valoaroa 100 GoV, caro au conlirmat tooria. Particula caro si astoapt
conlirmaroa sau inlirmaroa osto gravitonul, particul caro ar moJia intoractiunoa
gravitational, Jar caro nc nu a putut li Jotoctat si Joci rmno ipototic.
n concluzio, n acost socol astoptm alto toorii si oxporimonto Jin Jomoniul particulolor
olomontaro si al cmpurilor.
5.8. lmpotlul dzttopzrrlor dn lzto nutlzor otupro mzdulu totol nolurol (lztlurj
,N~ ju~u juu~ :u:~a:~a uaca u~u::~a a:~ JIa:~ u~ j~ u:ua aJIa::: :~c:~~I: uau::: , uaca
~:~ uau:a j~u:u a j:J:a u~ :u~Jac~::I~ ac~::a :au uaca ac~:~ cuu;:u;~ :: j uauua
Piorro urio - promiul Nolol 1903
Ai sontimontul Jo lucurio pontru nc o cucoriro stiintilic sau Jo lric lat Jo un
potontial oloct Jistrugtor al acostoia? Exporimontolo nucloaro au lost limitato prin convontii
intornationalo. Armamontul nucloar consum sumo uriaso Jin lugotolo trilor. Bomla
nucloar laco parto Jin grupa armolor Jo Jistrugoro n mas. Explozia osto proJus Jo o
roactio Jo lisiuno nucloar n lant, nocontrolat.
Dac maso mai mici tsulcritico) Jo olomonto raJioactivo lisionalilo sunt puso n contact
prin actiunoa unui locos chimic, so ajungo la Jopsiroa masoi, numit c:::ca, a olomontului
raJioactiv lolosit, cooa co Joclansoaz o oxplozio nucloar n lant nocontrolat. So Jogaj
o onorgio comparalil cu coa a oxplozioi a mii Jo tono Jo Jinamit, .
O oxplozio nucloar osto nsotit Jo:
- lumin orlitoaro n colo mai ntunocato unghoro,
- clJur caro toposto acoporisurilo casolor,
- unJ Jo soc, caro Jistrugo totul po o raz Jo zoci Jo kilomotri,
- ploaio raJioactiv,
- contaminaro raJioactiv a aorului, solului si apolor tconusa si pralul raJioactiv alo
ciuporcii nucloaro` sunt mpinso la mari Jistanto inloctnJ lioslora).
Sulstantolo raJioactivo ca strontiul, cosiul, ioJul, ajung n apa mrilor, ocoanolor,
lacurilor, rurilor si sunt concontrato ultorior n planto si animalo talgo, plancton, posti,
molusto, crustacoo), caro Jovin raJioactivo. Tullurri importanto apar n urma contaminrii
iorlurilor pscuto Jo vito, oi, caro concontroaz n laptolo
lor izotopii raJioactivi. Iogumolo si zarzavaturilo trosiilo,
varza, salata, riJichilo) concontroaz si olo sulstanto
raJioactivo. Strontiul so lixoaz n oaso si provoac
loucomii, cosiul so lixoaz n muschi, ioJul n glanJa tiroiJ.
rostoroa raJioactivittii moJiului n urma oxporiontolor
nucloaro a Jus la moJilicaroa lloroi si launoi actualo
tmaturizrilo sunt ncotinito, scaJo longovitatoa otc.). Din
cauza acumulrilor lonto, oloctolo po plan gonotic si morlo-
liziologic sunt rosimtito chiar si Jup 2-3 gonoratii.
DograJaroa solului osto logat si Jo Jopozitaroa
Josourilor raJioactivo si a roziJuurilor Jo la Jocontamin-
rilo raJioactivo talo armamontului si ochipamontolor Jo
protoctio lolosito Jo armat sau Jo populatia civil), caro
),=,&
ajung Jup un timp n apa lroatic. Prolloma vital a
omonirii osto logat Jo roJucoroa riscului nucloar prin
oliminaroa armamontului nucloar. Omul a croat armolo
nucloaro, iar rovorsul poato li acola c olo l pot Josliinta
ca spocio. ntr-un rzloi nucloar nu oxist nvingtori, ci
Joar nvinsi. Ia co concluzio ai ajuns?
Ai auzit Jo acciJonto nucloaro Jo mai putino ori Joct
Jo acciJonto Jo circulatio. So ntmpl rar, Jar atunci cnJ
so ntmpl sunt implicati multi oamoni si multo tri.
rostoroa riscului Jo contaminaro raJioactiv a moJiului
osto logat Jo sursolo Jo contaminaro Jin instalatiilo
nucloaro onorgotico tcontralo nucloaro, roactoaro nucloaro
lolosito pontru corcotaro si proJucoro Jo izotopi
raJioactivi), . n cazul unoi oxplozii nucloaro, roactia Jo
lisiuno Jovino nocontrolat.
Eloctolo piorJorii controlului roactioi Jo lisiuno Jintr o
contral nucloar sunt roJuso prin: lolosiroa tohnologiilor
noi caro asigur sistomo Jo otansaro, Jo supravoghoro,
monitorizaro, rciro a miozului si opriroa roactorului n
caz Jo avario, procuraroa ochipamontolor Jo protoctio si
aparaturii Jo control al nivolului Jo raJiatii, corcotaroa
stiintilic la nivol Jo vrl pontru utilizaroa coroct a
proJusolor raJioactivo, , . Pomnia osto momlr activ
a Agontioi lntornationalo pontru Enorgia Atomic si a
Organizatioi VonJialo a Snttii. Troluio rospoctato
normolo intornationalo Jo raJioprotoctio si oJucat populatia prin simulri Jo acciJonto

nucloaro pontru a sti co troluio s lac n caz Jo acciJont roal.
Prin VHFXULWDWH QXFOHDU so ntologo ansamllul Jo msuri tohnico si organizatorico
Jostinato s asiguro lunctionaroa instalatiilor nucloaro n conJitii Jo sigurant, s provin
si s limitozo Jotorioraroa ochipamontolor si s oloro protoctio mpotriva iraJiorii sau
contaminrii raJioactivo: porsonalului tohnic, populatioi, moJiului nconjurtor si lunurilor
matorialo. oncoptul ANDU aro la laz stratogia Jo apraro n aJncimo`, caro const
n concoporoa unui sistom Jo larioro lizico n caloa omisiilor Jo raJiatii.
5.9. L(vo lztzn tu numz dz rzzonon( lourzo( o przmulu Nozl pznlru lzt
Anul acorJrii promiului Nolol osto trocut n parantoz.
Wilholm onraJ Pontgon t1901) pontru Joscoporiroa raJiatiilor crora, ultorior, li s-a
atriluit numolo su.
HonJrik Antoon Iorontz si Piotor Zooman t1902) pontru stuJiul i nlluontoi

magnotismului asupra lonomonolor raJianto.
Antoino Honri Bocguorol, Piorro urio si Vario SkloJovska urio t1903) pontru
Joscoporiroa raJioactivittii spontano.
Allort Alraham Vicholson t190) pontru instrumontolo salo optico Jo procizio si

pontru corcotrilo motrologico oloctuato cu ajutorul lor.
William Honry Bragg si William Iavronco Bragg t1915) pontru analiza structurii cristalolor
cu ajutorul raJiatiilor Pontgon.
Allort Einstoin t1921) pontru sorviciilo aJuso lizicii toorotico si mai cu soam pontru
oxplicaroa oloctului lotooloctric.
Niols Bohr t1922) pontru corcotrilo salo asupra structurii atomilor si a raJiatiilor omiso
Jo acostia.
Polort AnJrovs Villikan t1923) pontru corcotrilo salo asupra sarcinii oloctrico
olomontaro si a oloctului lotooloctric.
Jamos lranck si Gustav IuJvig Hortz t1925) pontru Joscoporiroa logilor caro
guvornoaz ciocnirilo Jintro oloctroni si atomi.
Arthur ompton t192) pontru Joscoporiroa oloctului caro-i poart numolo.
harlos Wilson t192) pontru camora cu coat.
Iouis Jo Broglio t1929) pontru Joscoporiroa naturii onJulatorii a oloctronilor.
Wornor Hoisonlorg t1932) pontru croaroa mocanicii cuantico.
Ervin SchroJingor si Paul AJrion Vaurico Dirac t1933) pontru Joscoporiroa Jo noi
lormo alo toorioi atomico.
Jamos haJvick t1935) pontru Joscoporiroa noutronului.
Victor lranz Hoss t1936) pontru Joscoporiroa raJiatioi cosmico.
arl DaviJ AnJorson t1936) pontru Joscoporiroa pozitronului.
linton Davisson si Goorgo Thomson t193) pontru Joscoporiroa oxporimontal a

Jilractioi oloctronilor, proJus Jo ctro cristalo.
Enrico lormi t1938) pontru Jomonstraroa oxistontoi a noi olomonto raJioactivo proJuso
prin iraJioroa noutronic si pontru Joscoporiroa roactiilor nucloaro inJuso Jo noutronii
lonti.
Ernost Iavronco t1939) pontru invontaroa si porloctionaroa ciclotronului.
Wollgang Pauli t1945) pontru Joscoporiroa principiului Jo oxcluziuno.
HiJoki \ukava t1949) pontru Joscoporiroa mozonilor.
John ockcrolt si Ernost Walton t1951) pontru transmutatia artilicial a unui olomont
chimic.
Vax Born t1954) pontru corcotrilo salo lunJamontalo n mocanica cuantic, n spocial
pontru intorprotaroa statistic a lunctioi Jo unJ.
William Shockloy, John BarJoon si Waltor Brattain t1956) pontru corcotrilo lor asupra
somiconJuctorilor si pontru Joscoporiroa oloctului Jo tranzistor.
DonalJ Glasor t1960) pontru invontaroa camoroi cu lulo.
PuJoll IuJvig Vosslauor t1961) pontru corcotrilo salo cu priviro la alsorltia Jo

rozonant a raJiatioi g si pontru Joscoporiroa, logat Jo acost lonomon, a oloctului
caro i poart numolo.
harlos HarJ Tovnos, Nikolai GhonnaJiovici Basov si AloksanJr Vihailovici Prohorov

t1964) pontru corcotri lunJamontalo n Jomoniul oloctronicii cuantico, caro au conJus
la construiroa Jo amplilicatoaro lazato po principiul masor-lasor.
Vurray Goll-Vann t1969) pontru contrilutiilo si Joscoporirilo cu priviro la clasilicaroa

particulolor olomontaro si a intoractiunilor lor.
Donnis Galor t191) pontru invontaroa si porloctionaroa hologralioi.
John BarJoon, Ioon Niols oopor si John Polort Schriollor t192) pontru intorprotaroa
supraconJuctililittii.
Brian DaviJ Josophson, Ioo Esaki si lvar Giaovor t193) pontru corcotri privinJ
moJul n caro oloctronii travorsoaz larioro lizico, conlorm lonomonului numit oloct
tunol`.
Vartin Pylo si Anthony Hovish t194) pontru Joscoporiroa pulsarilor.

),=,&
Philip Warron AnJorson, Novill lrancis Vott si John Haslrouck t19) pontru corcotri
toorotico lunJamontalo asupra structurii oloctronico a sistomolor magnotico si amorlo.
Piotr IooniJovici Kapita t198) pontru corcotri toorotico lunJamontalo n Jomoniul

lizicii tomporaturilor joaso.
Dcuu~u~aza-~ a:uj:a J:z:c:~u:I: Iau:~a;: a: 1:~u:uIu: N~I u::u;:a I: Ia
u~z:Ia:~a J:z:c:: a J: u::a;a, u~a:~c~ ::::a u~:cj~::::I: I: ~:~ ::::a J:z:c::
:~cIuIu: aI AA-I~a. SuoJozul AllroJ Nolol osto lonJatorul promiului pontru roalizri
romarcalilo n cinci Jomonii Jo activitato: lizic, chimio, moJicin, litoratur si promovaroa
pcii n lumo. Stiai c Nolol a Joscoporit Jinamita ? Nolol a crozut cu putoro c invontiilo
lui vor li lolosito n scopuri oxclusiv pasnico. Prin tostamontul ntocmit n 1895, ol si las
ntroaga avoro lunJatioi co-i poart numolo. Promiilo anualo sunt acorJato savantilor,
scriitorilor si militantilor caro au roalizat colo mai valoroaso Joscoporiri, mlunttiri si
porloctionri stiintilico, oporo litoraro si contrilutii la promovaroa pcii n lumo.
5.1U. Prolzmz lztlz proputz
5.1U.1. Tztl pznlru oulozvoluorz
omplotoaz spatiilo liloro Jin roactiilo nucloaro, scriso
simlolic, lolosinJ logilo Jo consorvaro cunoscuto:
1. } o
H~ 1~
12
6
4
2
9
4
2.
U U
239
92
238
92
o }
3.
~
0
1
14
6

} o
4. } o
Nj U
239
93
239
92
5.
1: c
218
8
222
89
} o
6. } o
u N
14
6
1
0
14
omplotoaz spatiilo liloro cu tormonii potriviti:

7. Dup co apa a lost nclzit n roactorul nucloar, oa osto pompat ntr-un schimltor
Jo clJur cu sorpontino, unJo so gonoroaz . caro so utilizoaz pontru punoroa n
miscaro a palotolor.
8. omlustililul lisionalil osto protojat Jo o . Jin aluminiu sau otol inoxiJalil.
9. Polul tocilor osto rotinoroa proJusilor Jo lisiuno, caro sunt . .
10. Apa groa Jin roactor osto agont tormic caro lolososto la . roactorului.
11. Barolo Jo control contin lor sau caJmiu caro . noutroni. Elo au rolul Jo a rogla
numrul Jo noutroni Jin roactor, Joci si putoroa acostuia, .
12. Barolo Jo control montin roactorul n staro stationar atunci cnJ numrul Jo noutroni
rmno practic constant n timp. Elo pot s oproasc lunctionaroa roactorului Jac .
zona activ a roactorului.
13. Poactorul nucloar osto un sistom n caro so autontrotino o roactio Jo lisiuno nucloar
n lant, iar onorgia olilorat prin lisiunoa nucloolor poato li lolosit . .

14. oa mai maro parto a onorgioi Jo lisiuno osto
transportat Jo proJusolo Jo lisiuno tnucloo si noutroni
rozultati) sul lorm Jo onorgio cinotic, so translor
sul lorm Jo clJur n tocilo cu comlustilil lisionalil,
prin lrnaroa proJusilor Jo lisiuno. Dac acoast
clJur nu ar li proluat Jo agontul Jo rciro, acostoa
s-ar . ntr-un intorval mic Jo timp.
15. Pontru protojaroa moJiului nconjurtor n cazuri Jo
avario, roactorul osto amplasat ntr-o . construit Jin
loton armat cu otol, .
16. Sistomul Jo control si roglaj al roactorului troluio s
poat . n caz Jo avario tcrostoroa nivolului Jo raJiatii
sau supranclziroa roactorului), nainto Jo a scpa Jo
sul control.
17. n roalizaroa protoctioi populatioi lat Jo poluaroa raJioactiv so acorJ atontio:

protoctioi Jirocto a oamonilor lat Jo . omiso Jo roactor si lat Jo izotopii raJioactivi
co so lormoaz n ol.
18. Prin co translormri onorgotico succosivo so oltino onorgio oloctric Jin onorgia
nucloar ntr-o contral oloctro-nucloar?
19. aro osto rolul sorpontinolor prin caro circul apa groa n schimltorul Jo clJur?
Do co nu so utilizoaz pontru alimontaroa turlinoi chiar vaporii provoniti Jin apa caro
s-a nclzit n roactorul nucloar?
20. Noutronii intoractionoaz cu nucloolo Jo lor tallat n Jotoctoaro sul lorm Jo Bl
3
)
n roactii Jo tipul:
D o
4
2
3
10
5
/L Q % . Particulolo a proJuso ionizoaz moJiul travorsat?
5.1U.I. Prolzmz proputz
1. Paza nucloului Jo uraniu 8
238
92
calculat cu rolatia
3
0
$ 5 5
osto aproximativ ogal

cu: a) 910
-15
m, l) 810
-14
m, c) 8,910
-13
m, J) 10
-12
m.
2. Donsitatoa moJio a nucloolor aro acolasi orJin Jo mrimo pontru toato nucloolo:
a) 10
15
kgm
-3
, l) 10
16
kgm
-3
, c) 10
1
kgm
-3
, J) 10
20
kgm
-3
.
3. alculoaz onorgia Jo logtur a nucloului Jo lor %
10
5
, Jac so consiJor masa atomic
a acostuia 0
$
10,012939 u, P
+
1,00825 u, P
Q
1,008665 u si voi oltino o valoaro
apropiat Jo una Jin valorilo, a) 8 VoV, l) 6 VoV, c) 65 VoV, J) 54 VoV.
4. alculoaz onorgia nocosar pontru Joslacoroa nucloului Jo oxigon 2
16
8
n patru
particulo
D
4
2
, Jac so consiJor 0
R[LJHQ
F
2
14899,3 VoV si 0
D
F
2
328,4 VoV si voi
oltino una Jin valorilo:
a) (
OHJ
14,3 VoV, l) (
OHJ
1,43 VoV, c) (
OHJ
,6 VoV, J) (
OHJ
6 VoV.
5. alculoaz onorgia Jo logtur po nucloon a nucloului Jo uraniu 8
239
92
cu masa atomic
0
$
239,054 u si voi gsi una Jin valorilo:
a) 8,9 VoV, l) 8,3 VoV, c) ,6 VoV, J) 6, VoV.
),=,&
6. Doloctul Jo mas la luziunoa a patru nucloo Jo hiJrogon ntr-un nuclou Jo holiu osto
DP
1
ut41,0026 - 4,002604). Enorgia total olilorat la lormaroa masoi P 1 g
nucloo Jo holiu
( )
tVoV) 5 , 931 0254 , 0 10 023 , 6
002604 , 4
1
23 2
1
= A
=
XF P 1
P
(
$ WRW
aro
valoaroa, oltinut prin calcul:
a) (
WRW
3,610
24
VoV, l) (
WRW
3,610
23
VoV, c) (
WRW
2,36 VoV, J) (
WRW
2,3610
3
VoV.
7. Enorgia Jo logtur po nucloon n nucloul Jo pluml 3E
208
82
cu masa atomic
0
$
20,96650u so calculoaz cu rolatia cunoscut
$
(
%
OHJ
=
, unJo (
OHJ
F
2
DP,
DP =P
HOHFWURQ
+ =P
SURWRQ
+ t$ - =)P
Q
- 0
$
1,9209X, iar XF
2
931,5 VoV. Valoaroa
aproximativ osto:
a) % 8,9 VoV, l) % 8,6 VoV, c) % ,9 VoV, J) % 6,9 VoV.
8. PaJiatia g cu onorgia ( 0,5 VoV aro valoaroa lrocvontoi n ogal cu:
a) 1,210
14
Hz, l) 1,210
16
Hz, c) 1,210
18
Hz, J) 1,210
20
Hz.
9. Particulolo a caro ios Jintr-un ciclotron allat ntr-un cmp magnotic cu inJuctia magnotic
% 1,7 au raza maxim a traioctorioi 5 0,5 m si vitoza:
a) 210
4
ms, l) 310
5
ms, c) 410
ms, J) 210
8
ms.
10. Stratul Jo ap caro roJuco la jumtato intonsitatoa ,
0
a raJiatiilor g aro cooliciontul Jo
atonuaro N 0,04 cm
-1
n oxprosia ,[ ,
0
o
-N[
, iar grosimoa [ aro valoaroa
aproximativ:
a) 1,4 cm, l) 14, cm, c) 14 cm, J) 14,4 m.
11. Structura protono-noutronic a nucloolor oxplic Jozintograroa
|
0
1
, cu toato c
nucloolo nu au n componont asomonoa particulo, Jooaroco:
a) noutronul Jin nuclou so Jozintogroaz n: proton, oloctron si antinoutrino,
l) raJiatiilo b au un spoctru Jiscrot Jo onorgii,
c) protonii Jin nuclou so pot Jozintogra n: noutron, pozitron sau antinoutrino.
12. a urmaro a omisiilor Jo raJiatio g, nucloul rozultat aro:
a) acolasi = si acolasi $ cu nucloul initial, l) numrul Jo noutroni moJilicat cu 1,
c) numrul = mai maro cu 2, J) staroa onorgotic nomoJilicat.
13. O particul
o
4
2
ptrunJo ntr-o camor cu coat tWilson), porponJicular po cmpul
magnotic Jo inJuctio %. unoscnJ raza 5 a traioctorioi circularo, parcursul G al particuloi
si onorgia :
1
nocosar lormrii unoi porochi Jo ioni, numrul Jo porochi Jo ioni 1
caro so lormoaz po unitatoa Jo lungimo O osto oxprimat prin rolatia:
a)
1
2 2 2
PG:
5 % T
O
1
=
, l)
2 2 2
1
5 % T
G:
O
1
= , c)
G
T%5:
O
1
1
=
, J)
1
2 2 2
2PG:
5 % T
O
1
=
.
14. ntr-un spoctromotru Jo mas sunt soloctati ionii Jo lor, simplu ionizati si accolorati
sul o tonsiuno 8
D
. Pazolo Jo curlur, proJuso Jo un cmp magnotic transvorsal Jo
inJuctio %, olsorvato ntr-o camor cu coat sunt 5
1
si 5
2
. Vasolo color Joi nuclizi sau
raportul masolor izotopilor Jo lor tnoglijnJ masolo oloctronilor) sunt n raportul:
a)
2
2
2
1
2
1
5
5
P
P
~
, l)
8 5
% 5
P
P
2
1
2
1
2
~
, c)
8 5
% 5
P
P
1
2
2
1
~
, J)
H8 5
% 5
P
P
1
2
2
1
~
.
15. Dac Joza liologic %
1
10 mSv osto primit Jo pilotul Jo curs lung la un zlor,
atunci ntr-un an ol poato oloctua, lr s Jopsoasc Joza liologic anual maxim
pormis %
PD[
1 mSv, numrul maxim Jo curso: a) 10, l) 100, c) 500, J) 1000.
16. Enorgia Jogajat la lisiunoa unui nuclou 8
235
92
osto (
1
200 VoV. Enorgia Jogajat
prin lisiunoa complot a unoi maso P 1 kg Jo uraniu osto:
a) 8,110
10
J, l) 8,110
11
J, c) 8,210
13
J, J) 8,210
15
J.
17. Activitatoa L l1 a unui gram Jo 5D
226
, caro omito raJiatii a, avnJ porioaJa Jo
njumttiro 7
12
1590 ani si l 1,3810
-11
s
-1
, osto:
a) L 3,10
10
s
-1
, l) L 3,10
12
s
-1
, c) L 3,10
-2
s
-1
, J) L 3,10
-4
s
-1
.
18. Activitatoa L a unoi maso P Jo sulstant raJioactiv cu constanta raJioactiv l si cu
numrul Jo mas $ so oxprim prin rolatia:
a)
$
P1
$YRJDGUR
O /
, l)
P
$1
$YRJDGUR
O /
, c)
$YRJDGUR
P1
$
O /
, J)
$YRJDGUR
$1
P
O /
.
19. PorioaJa Jo njumttiro a izotopului
14
6
& osto 500 ani. Activitatoa nucloar osto
1 i pontru masa: a) P 1 kg, l) P 1 g, c) P 2 mg, J) P 0,2 mg.
20. Donsitatoa constant r 10
1
kgm
-3
a matorioi
nucloaro implic incomprosililitatoa acostoia, iar
caractorul Jo saturatio al lortolor nucloaro osto
rspunztor pontru lorma sloric a nucloului. Acosto
argumonto sugoroaz moJolaroa nucloului cu:
a) o lil rigiJ, l) o lil olastic, c) o pictur Jo lichiJ,
J) pturilo atomilor.
21. Nucloolo cu numorolo magico 2, 8, 20, 28 pontru
protoni sau noutroni sunt: +H
4
2
, 2
16
8
, &D
40
20
, &D
48
20
,
1L
58
28
, 3E
208
82
. AlunJonta izotopic inJic:
a) instalilitatoa nucloolor, l) stalilitatoa nucloolor,
c) Jozintograroa a, J) Jozintograroa b.
22. n moJolul nucloului n straturi, nucloonii sunt grupati
po nivolo succosivo Jo onorgii Jilorito, la lol ca oloctronii
n atom, . Po un nivol onorgotic nu pot sta Joct col
mult:
a) 2 nuclooni iJontici, l) 3 nuclooni, c) 4 nuclooni,
J) 8 nuclooni iJontici.
23. n procosolo Jo Jozintograro a, Jo lisiuno si Jo
luziuno, intoractia osto Jo tipul:
a) nucloar taro, l) nucloar slal, c) oloctromagnotic,
J) gravitational.
24. Soria tlamilia) raJioactiv a uraniului cuprinJo nuclizii
raJioactivi instalili caro so lormoaz succosiv, n urma
Jozintogrrilor alla sau lota, ncopnJ cu izotopul
8
238
92
, cap Jo sorio, pn la izotopul stalil Jo pluml
3E
206
82
, . lzotopul 8
238
92
oxist n Pmnt Jo la
),=,&
lormaroa lui, Jooaroco aro porioaJa Jo njumttiro loarto maro t7
12
4,510
9
ani).
Dooaroco numorolo Jo mas alo nuclizilor Jilor printr-un multiplu Jo patru, nsoamn
c numrul Jo Jozintogrri a osto
8
4
206 238
=
=
o
1
. Prin opt Jozintogrri alla s-ar
ajungo la numrul Jo orJino = 92 - t82) 6. Prin liocaro Jozintograro lota crosto
cu o unitato numrul Jo orJino, Joci numrul Jozintogrrilor b osto 1
|
82 - 6 6.
Prin cto Jozintogrri so roalizoaz soria thoriului 3E 7K
208
82
232
90
si soria actiniului
3E 8
20
82
235
92
?
a) 6a, 4b si a, 4b, l) 6a, 3b si a, 3b,
c) 6a, 2b si 6a, 4b, J) 8a, 6b si 6a, 4b.
n pturilo suporioaro so gonoroaz constant izotopul raJioactiv
14
6
& , cu porioaJa
Jo njumttiro 7
12
500 ani, prin lomlarJaroa azotului 1
14
cu noutronii Jin
raJiatia cosmic
( )
S & Q 1
1
1
14
6
1
0
14

+ +
. Din lioxiJul Jo carlon plantolo rotin n
structura lor
14
6
& si &
12
6
. Plantolo moarto caro intr n compozitia olioctolor
arhoologico pormit Jotorminaroa vrstoi lor prin msuraroa activittii spocilico
raJionucliJului Jo carlon continut Jo olioctul arhoologic. o vrst aro un olioct
arhoologic carlonizat Jac L ,5 Jozintogrrigminut, unJo L L
0
o
-
W
, iar la o
sulstant vio L
0
15 Jozintogrrigminut?
a) W 1000 ani, l) W 1600 ani, c) W 2600 ani, J) W 500 ani.
Alctuiosto osoul Viata lizicionilor poato li un moJol Jo urmat`, lolosinJ urmtorul
plan Jo iJoi:
a) au ajuns la glorio stiintilic prin propria lor munc,
l) au lost pasionati Jo cunoastoro,
c) nu au urmrit intoroso porsonalo si rocomponso matorialo,
J) n linal au oltinut si rocomponso matorialo.
5VSXQVXUL 1a, 2c, 3c, 4a, 5c, 6a, l, 8J, 9c, 10l, 11a, 12a, 13J, 14a, 15l, 16c, 1a,
18a, 19J, 20c, 21l, 22a, 23a, 24a, 25J.
5.1U.J. Frogmznlz dn _ltloro omz olomtz" dz Lotlzllon Ugonlz
(lztlur pznlru turoj
n ianuario 1934, lizicianul lrancoz lrJric Joliot si sotia sa lrno urio anunt
Joscoporiroa raJioactivittii artilicialo, lomlarJnJ cu particulo alla atomii Jo aluminiu,
lor, loslor. Prin lomlarJaroa cu particulo alla, un atom stalil poato li translormat ntr unul
instalil, JovoninJ raJioactiv, Jooaroco so moJilic structura si strilo onorgotico alo atomilor
olisnuiti. PriminJ Promiul Nolol mproun cu sotia lui, lrJric Joliot a spus: so poato
consiJora c oamonii Jo stiint caro pot croa si Jistrugo olomonto Jup lunul lor plac
vor rousi s roalizozo lormatiuni nucloaro, cu caractor oxploziv, caro pot olilora o cantitato
onorm Jo onorgio utilizalil.`
u troi ani nainto, onglozul haJvick Joscoporiso oxistonta noutronului, particul
caro, noavnJ nici o sarcin oloctric, nu ora rospins Jo nuclou si avoa o putoro Jo
ponotratio cam Jo 10.000 Jo ori mai maro Joct coa a unoi particulo alla. Noutronii nu
sunt omisi spontan Jo sulstantolo raJioactivo, ci prin lomlarJaroa anumitor olomonto
cu particulo alla. So oltino un noutron la liocaro 100.000 Jo particulo alla lolosito.
lormi so hotrsto s ropoto oxporionta sotilor urio lolosinJ particulo alla pontru a
oltino o surs Jo noutroni cu caro s lomlarJozo atomii si s provoaco, n lolul acosta,
raJioactivitato si lisiuno nucloar.
n 1939, vostoa Joscoporirii lisiunii nucloaro - povostosto AloxanJor Sachs - a pus po
gnJuri o sorio Jo oamoni Jo stiint, ca si po coi proocupati Jo implicatiilo acostoi
Joscoporiri n arta rzloiului.` Aparo posililitatoa Jo a provoca si montino o roactio n
lant - lonomon provzut toorotic Jo lormi, SzilarJ si Jo Joliot - prin lomlarJaroa nucloolor
atomilor Jo uraniu cu noutroni ncotiniti. Sotii Joliot-urio hotrsor s lolosoasc Joutoriu
sau ap groa pontru ncotiniroa noutronilor. n toamna anului 1940, uzinolo proJuctoaro
Jo ap groa Jo la Pjukan tNorvogia) au lost rochizitionato Jo Wohrmacht pontru construiroa
unoi lomlo atomico. Varoa lamilio a lizicionilor ncotaso s mai oxisto n 1940, Jooaroco
oamonii Jo stiint militau n taloro opuso.
Ia 11 octomlrio 1939, AloxanJor Sachs i-a nmnat prosoJintolui Poosovolt scrisoaroa
lui Einstoin, nsotit Jo o introJucoro roJactat Jo ol, n caro arta tomorilo si lnuiolilo
lizicionilor allati n Amorica n logtur cu progrosolo gormanilor n Jomoniul atomic,
sulliniinJ c ora alsolut nocosar s so ntroprinJ cova`. Ia slrsitul acoloi ntrovoJori,
prosoJintolo l-a chomat Jo urgont po socrotarul caro so ocupa Jo prollomolo strict
socroto, gonoralul Watson, spunnJu-i c troluio s actionm Jo urgont`. Ia 19
octomlrio, Einstoin a primit rspunsul prosoJintolui: Esto Jo Jatoria noastr s construim
acoa arm ct mai ropoJo, pontru a scurta la maximum rzloiul si a-i Ja toato ntroluintrilo
aJocvato n timp Jo paco`. Acoast hotrro i loga Jo acum nainto Jo guvornul amorican
po lizicionii omigrati Jin Europa. Era primul act Jin proioctul Vanhattan, Ios Alamos.
n Jiminoata ziloi Jo Jocomlrio 1941, o numoroas oscaJril Jo avioano japonozo
si laco aparitia Joasupra lazoi navalo amoricano Jo la Poarl Harlor tinsulolo Havaii). ol
Jo-al Joiloa rzloi monJial ncopoa si pontru Amorica. Ia 6 Jocomlrio, cu o zi nainto Jo
acost atac, lizicianul Vannovar Bush comunicaso cologilor si hotrroa prosoJintolui
Poosovolt Jo a so Ja o Jozvoltaro maxim corcotrilor nucloaro.
n 1942, Poosovolt si hurchill hotrsc transloraroa n Statolo Unito a tuturor lizicionilor
atomisti Jisponilili. Ia 1 iunio 1942, Bush i prozint lui Poosovolt un raport Jotaliat n
caro arat c osto posilil lalricaroa cu ajutorul onorgioi nucloaro a unoi armo hotrtoaro
pontru Jucoroa rzloiului prin translormaroa programului Jo corcotaro stiintilic ntr unul
),=,&
Jo construiro a unoi armo, Jo a puno ntrogul proioct nucloar sul controlul unui
Jopartamont al armatoi conJus Jo colonolul Jamos Varshall.
Proioctul Vanhattan a lost conJus Jo gonoralul Grovos si lizicionii Opponhoimor si
Bush. orcotrilo lui lormi avoau s so concrotizozo n multo luni Jo munc asiJu n sala
Jo sul staJionul Jin hicago. Poactorul lui a lost roalizat Jin plci Jo gralit oxtrom Jo pur,
ntro caro lusosor Jispusi, la intorvalo rogulato, o sorio Jo cilinJri Jo uraniu. TrocnJ prin
gralit, noutronii si ncotinoau actiunoa, putnJ, n lolul acosta, s scinJozo nucloolo atomilor
Jo uraniu si s proJuc roactii n lant. Gralitul ora numit moJorator` si nJoplinoa acooasi
lunctio po caro o avoa apa groa n roactoarolo proioctato Jo Joliot-urio si Hoisonlorg.
Pontru controlaroa sau ntroruporoa roactioi s-a rocurs la nisto laro Jo caJmiu, caro putoau
s alsoarl noutronii olilorati. Era suliciont s so scoat acosto laro pontru a Joclansa
roactia si s lio introJuso Jin nou pontru a o ntrorupo. Exporionta a sorvit pontru a Jomonstra
tuturor c roactia n lant ora posilil. lormi si colaloratorii si orau proocupati Jo consocintolo
practico alo roactioi n lant, asa c au srltorit toti ovonimontul cu inima groa`.
Ia 23 iulio 1945 so J orJinul Jo lansaro a lomlolor asupra Japonioi: Grupul mixt
509 Jin caJrul Armatoi a XX-a aoriono va lansa, Jup Jata Jo 3 august 1945, prima
loml spocial, imoJiat co staroa timpului va pormito lomlarJamontul n conJitii Jo
vizililitato, asupra unuia Jintro urmtoarolo olioctivo: Hiroshima, Kokura, Niigata si
Nagasaki. Aoronava caro va Juco lomla va li nsotit Jo nc un aparat caro va transporta
porsonalul stiintilic, militar si civil Jin caJrul Dopartamontului Jo Pzloi, cu scopul Jo a
constata si a nrogistra oloctolo oxplozioi lomloi. Avioanolo Jo olsorvatio so vor alla la
multo milo Jistant Jo punctul Jo lansaro a lomloi.`
Do la momontul oxplozioi trocusor Joar ctova minuto. Ia unsprozoco milo Jo punctul
lansrii, Jou unJo Jo soc au lovit una Jup alta avionul Enola Gay`, zguJuinJu-l
putornic. pitanul Polort A. Iovis a ntors capul ca s vaJ co so ntmpl. Dumnozoulo,
co am lcut!`, a spus ol. Acosta a lost singurul lui comontariu.
),=,&
.1. Mzmorolor dz rzlo( dzln( mporlonlz pznlru rztoplulorz zxomznz"
,2SWLFJHRPHWULFLRQGXODWRULH
; Iogoa rolractioi luminii la supralata Jo sopararo Jintro Jou moJii Jilorito:
Q
1
sinL Q
2
sinU, unJo Q
1
si Q
2
sunt inJicii Jo rolractio alsoluti ai color Jou moJii,
1
1
Y
F
Q =
si, rospoctiv,
2
2
Y
F
Q = .
; lormula Jioptrului sloric:
5
Q Q
[
Q
[
Q
1 2
1
1
2
2

=
, unJo 5 osto raza Jioptrului sloric.
; lormula oglinzilor slorico:
RJ
5 I [ [
2 1 1 1
1 2
= = +
, unJo I osto Jistanta local si 5
RJ
- raza
oglinzii. Ia oglinzi plano t5 ) rozult [
2
-[
1
.
; lormula lontilolor sultiri avnJ amlolo loto n contact cu acolasi moJiu oxtorior:
( )

=
2 1 1 2
1 1
1
1 1
5 5
Q
[ [
UHO
, unJo ( )

= =
2 1
1 1
1
1
5 5
Q
I
&
UHO
,
H[W
OHQWLO
UHO
Q
Q
Q = .
locarolo socunJaro so oltin la intorsoctia oricroi axo optico socunJaro cu planul
local tplan porponJicular po axa optic principal n locarul principal). Orico raz Jo
lumin paralol cu o ax socunJar sau cu prolungiroa acostoia, Jup rolloxia po
oglinJ sau rospoctiv rolractia prin lontil, troco prin locarul socunJar, iar razolo paralolo
cu axa principal troc prin locarul principal.
; Vriroa liniar la lontilo:

1
2
1
2
[
[
\
\
= =
.
; Prisma optic aro Joviatia minim:
PLQ
2L - $, unJo L
osto unghiul Jo inciJont, iar $ osto unghiul prismoi, ,
2
sin
2
sin
$
$
Q
PLQ
+
=
.
; Grosismontul *tsau mriroa unghiular) osto raportul
Jintro tangonta unghiului
2
sul caro so voJo olioctul
prin instrumont tJiamotrul aparont al imaginii) si
tangonta unghiului
1
sul caro so voJo olioctul cu
ochiul lilor tJiamotrul aparont al olioctului), asozat la
Jistanta minim a voJorii claro pontru ochiul normal
t 0,25 m):
1
2
tg
tg
= * .
; Ia Jispozitivul \oung, contrilutia lantolor la intorloront
Jotormin maximolo principalo, . Pozitia lranjolor
l umi noaso po ocran osto Joli ni t pri n rol ati a:
Capitolul VI: Memorator de relatii utile si probleme recapitulative

uug
I
D
,
2
= . Pontru Jou unJo cu Jolazajul initial

0
0, caro intorlor ntr-un
moJiu, aparo un Jolazaj Jatorit propagrii po Jou ci Jilorito:
T
u
c
:
!T
: :
=
= 2 2 2
, unJo
!
c
u =
si
u u
!T
a~:
= =
0
lungimoa Jo unJ
ntr-un moJiu oarocaro,
( )
( )
( )
) t 0
0
2 2
::u
j:c
a~:
:
cT
u:
= , unJo Jrumul optic t:

j:c
) u :.
lranjo Jo intorloront Jistincto pot li roalizato numai n lumin monocromatic. n
lumin all nu so mai Jisting lranjolo luminoaso Jo orJin suporior Jo colo ntunocato
tculorilo Jo intorloront alo spoctrului Jo amostoc Jau un lonJ luminos conusiu).
; onJitia pontru maximo Jo Jilractio, la inciJont normal po o rotoa Jo Jilractio cu
Jistanta I
:~;~a
ntro Jou lanto succosivo: I sin , . Irgimoa unui spoctru Jo
Jilractio Jo orJin roprozint Jistanta msurat po ocran ntro lranjolo luminoaso alo
orJinului Jo Jilractio, notato cu ,
, cu inJici suplimontari pontru culorilo oxtromo

alo spoctrului vizilil trosio, rospoctiv allastr):
,
,
,:;:~
- ,
,aIa::a
uJ t
:;:~
-
aIa::a
), unJo u 1I
:~;~a
. onsiJorm c
imaginoa Jo Jilractio Jo la o rotoa optic so oltino po un ocran asozat n planul local
al unoi lontilo convorgonto cu Jistanta local J. Ia inciJont normal, n acolasi orJin
Jo Jilractio, lranjolo Jo maxim sunt cu att mai nJoprtato lat Jo maximul contral cu
ct lungimoa Jo unJ osto mai maro, Joci spoctrolo Jo Jilorito orJino so pot
suprapuno si aparo all Jo orJin suporior.
; Polarizaroa luminii prin rolloxio, po oglinzi Jioloctrico, osto total cnJ osto satislcut
logoa Brovstor:
1
2
tg
u
u
:
1
=
.
; Vrimilo onorgotico si lotomotrico sunt Jolinito prin rolatiilo:
- lluxul onorgotic:
W
~
=
,
- lluxul luminos:
= =

W
lm
65 K K!
~
,
- iluminaroa onorgotic:
E
~
~
= ,
- iluminaroa:
=
,
- intonsitatoa onorgotic a unoi surso punctilormo:
=
~
~
1
, unJo unghiul soliJ
2
:

= ,
- intonsitatoa luminoas:
= 1 .


; Emisia si alsorltia cuantilicat Jo onorgio raJiant:
( K
PQ
(
P
-(
Q

2 2 2
0
2
4
1 1
8 P Q K
H P
H
. Spoctrolo so analizoaz cu spoctroscopul, .
; Numrul Jo unJ la atomul Jo hiJrogon:
=
2 2
,
1 1 1
-
P Q
5
+ Q P
,
unJo
1
2
0
3
4
0
m 10 0933 , 1
8
=
FK
H P
5
+
.
; lrocvonta raJiatioi omiso:
= =
2 2
1 1
`
-
P Q
5 F
+
, unJo 5l
+
3,2810
15
Hz.
; Ia ionizaroa atomului prin alsorltia unui loton Jo onorgio mai maro Joct onorgia Jo
logtur rozult tprin oloct lotooloctric intorn) lotooloctroni cu onorgia cinotic:
(
F
(
IRWRQ
- (
OHJWXU
.
; Spoctrul caractoristic Jo linii Jo raJiatii X so oltino prin roaranjaroa oloctronilor unui
atom caro a lost ionizat prin piorJoroa unui oloctron Jo po straturilo K tQ 1),
I tQ 2) sau V tQ 3). Soriilo rospoctivo oltinuto n urma roaranjrii oloctronilor so
numosc K, I, V. Dac oloctronul piorJut Jo po stratul K osto nlocuit Jo un oloctron
Jo po stratul urmtor I, atunci lrocvonta raJiatioi caractoristico:
K
( (
. /
.
=

.
; Iogoa lui Vosoloy pontru lrocvonta unoi linii Jin spoctrul caractoristic Jo raJiatii X:
( )

= =
2 2
2
,
,
1 1
-
1
. Q
= 5
F
Q .
Q .
, unJo = - numrul atomic al atomului omittor
si - constanta Jo ocran.
; lrocvonta maxim a spoctrului continuu pontru raJiatii X so oltino Jin rolatia:
K
PD[
H8, iar
H8
KF
PLQ
=
, unJo 8 - tonsiunoa Jo accoloraro Jintro oloctrozi.
),=,&
9)L]LFDQXFOHXOXL
; Numrul Jo mas al nucloului $ sau numrul total Jo nuclooni Jin nuclou: $ = + 1,
unJo = - numrul atomic al olomontului ogal cu numrul Jo protoni si 1 - numrul
Jo noutroni t1 $ - =),
; Paza nucloului: 5 5
0
$
13
, unJo 5
0
1,4510
-15
m,
; Enorgia Jo logtur a nucloului Jo mas 0
1
: :
OHJ
=P
S
F
2
+ t$ - =)P
Q
F
2
- 0
1
F
2
F
2
P
; Echivalontul onorgotic al unittii atomico Jo mas:
XF
2
931,5 VoV,
; Iogoa Jozintogrrii raJioactivo: 1 1
0
o
-W
, unJo
- constanta raJioactiv, logilo Joplasrii sunt nocosaro
n Jozintogrrilo raJioactivo, ,
; Timpul Jo njumttiro:
=
693 , 0 2 ln
2 1
7 ,
; Activitatoa unoi sulstanto raJioactivo:
1 1
0
o
-W
,
; Iogi Jo consorvaro n intoractiunilo nucloaro: consorva-
roa sarcinii oloctrico, consorvaroa numrului Jo
nuclooni, consorvaroa impulsului,
; Iogoa Jo atonuaro a intonsittii raJiatioi : ,[ ,
0
o
-N[
,
unJo N - cooliciontul Jo atonuaro liniar a intonsittii
initialo ,
0
printr-un strat Jo sulstant cu grosimoa [.

.I. Prolzmz rztoplulolvz pznlru otolourzol odmlzrz n nv(mnlul tupzror
1.a) Doliniti iluminaroa unoi supraloto olomontaro. O ncporo osto iluminat Joar Jo
o aplic lixat chiar n mijlocul tavanului. UnJo osto mai maro iluminaroa poJoloi: n
colturilo sau n contrul oi? Justilicati rspunsul.
b) O lontil Jivorgont lormoaz pontru un olioct luminos situat n planul su local o
imagino cu nltimoa Jo 1 mm. alculati nltimoa olioctului.
2. Un lascicul Jo razo paralolo Jo lumin natural osto inciJont po un goam gros cu
loto plan-paralolo tinJico Jo rolractio Q
s
)

situat n aor tinJico Jo rolractio Q
a
) astlol nct
lasciculul rolloctat Jo prima lat osto total polarizat.
a) Dosonati morsul unoi razo Jo lumin caro travorsoaz goamul, scrioti oxprosia
matomatic a logii rolractioi pontru trocoroa luminii prin colo Jou loto alo goamului si
Jomonstrati c raza omorgont Jin sistom osto paralol cu raza inciJont.
b) Procizati Jiroctia Jo oscilatio a voctorului cmp oloctric n lasciculul rolloctat, scrioti
oxprosia matomatic a logii Brovstor si Jotorminati unghiul Jintro raza rolloctat si coa
rolractat po prima lat a goamului.
3. Un atom Jo hiJrogon, Joscris Jo moJolul Bohr so all initial ntr-o staro stationar
cu onorgia total (
k
. n urma unoi tranzitii, ol ajungo ntr-o alt staro stationar cu onorgia
total (
n
tn < k). So cunosc vitoza luminii n viJ F si constanta Planck K. Scrioti:
a) postulatolo lui Bohr si oxprimati lungimoa Jo unJ a raJiatioi omiso Jo atomul Jo
hiJrogon n urma acostoi tranzitii,
b) oxprosia matomatic a logii Vosoloy si oxprimati raportul Jintro lrocvonta raJiatioi
omiso Jo atomul Jo hiJrogon, n urma tranzitioi consiJorato si coa caro ar li omis Jo
olomontul anticatoJului unui tul Jo razo X, Jatorit roaranjrii oloctronilor si ntro acoloasi
nivolo N si Q. So cunosc n plus numrul atomic al olomontului omittor, Z si constanta sa
Jo ocran, .
4. Dotorminati numrul atomic si numrul Jo mas pontru particulolo notato cu X n
urmtoarolo roactii nucloaro:
( ) )H Q ; 0Q
55
26
55
25
,
,
( ) & ; Q 1
14
6
14
,
si
( ) 2 ; &
15
8
12
6
,
.
5. O mas P
1
Jo
2
16
8
osto amostocat cu o mas P
2
Jo proparat raJioactiv cu timpul
Jo njumttiro 7.
a) Scrioti oxprosia onorgioi Jo logtur a nucloului
2
16
8
si staliliti Jac acost izotop
osto stalil. So cunosc: P
n
1,008665u, P
H
1,00825u, Pt 2
16
8
) 15,994915u.
b) Scrioti oxprosia constantoi Jo Jozintograro n lunctia Jo timpul Jo njumttiro 7
oxprimati activitatoa initial a proparatului raJioactiv procum si Jiloronta Jintro activitatoa
unittii Jo mas a proparatului oltinut imoJiat Jup amostocaro si activitatoa initial a
unittii Jo mas a proparatului raJioactiv. So cunosc si numrul lui AvogaJro 1
A
si masa
molar a olomontului raJioactiv $.
),=,&
7. Un goam gros cu lotolo plan-paralolo si inJico Jo rolractio Q
st
osto situat ntr-un
moJiu cu inJicolo Jo rolractio Q
m
tQ
st
> Q
m
). Un lascicul cilinJric Jo razo paralolo Jo
lumin osto inciJont sul unghiul L po acost goam.
a) Dosonati morsul unoi razo Jo lumin caro travorsoaz goamul, scrioti oxprosia
matomatic a logii rolractioi pontru trocoroa luminii prin colo Jou loto alo goamului si
Jomonstrati c raza omorgont Jin sistom osto paralol cu raza inciJont.
b) Scrioti oxprosia matomatic a logii rolractioi po prima lat a goamului si oxprimati
Jiamotrul lasciculului inciJont n lunctio Jo inJicii Jo rolractio Q
st
, Q
m
, Jiamotrul Gl al
lasciculului cilinJric Jo razo Jo lumin n intoriorul goamului si orico lunctio trigonomotric
a unghiului L.
8. aro osto somnilicatia lizic a rolatioi
U
PY
U
H
2
2
0
2
4
=
n tooria moJolului planotar al

atomului Jo hiJrogon. Procizati, Jo asomonoa, somnilicatia lizic si unitatoa Jo msur n
S.l. a simlolurilor P si U Jin rolatio.
9. Atomii Jo hiJrogon Jintr-o incint so all ntr-o staro oxcitat n urma unoi intoractiuni
cu o raJiatio. Ei rovin n staroa lunJamontal, JozoxcitJu-so n tropto prin omisia raJiatiilor
cu lungimilo Jo unJ
1
si
2
. So cunosc lungimilo Jo unJ alo raJiatiilor
1
si
2
, vitoza
luminii n viJ F constanta Planck Ksi onorgia Jo ionizaro a atomului Jo hiJrogon allat n
staroa lunJamontal (
LRQL]
. Scrioti oxprosiilo litoralo pontru:
a) lrocvontolo raJiatiilor caro au oxcitat atomii,
b) momontul cinotic al oloctronului unui atom Jo hiJrogon Jin incint allat n staroa
oxcitat initial.
10. Scrioti logoa gonoral a Jozintogrrii raJioactivo si roprozontati gralic variatia
numrului Jo nucloo raJioactivo Jintr-o prol n lunctio Jo timp. Explicati cum so poato
Jotormina cu ajutorul acostui gralic timpul Jo njumttiro a numrului Jo nucloo
raJioactivo.
6.a) Doliniti lonomonul Jo rolloxio a luminii. Explicati Jo co la maro, n timpul rsritului,
Soarolo paro s ias si Jin apa mrii.
b) Pontru a oltino gralicul Jin ligura Jo mai jos tn
caro osto mriroa liniar transvorsal a imaginii
oltinuto cu o lontil Jo Jistant local I) s-au lolosit,
succosiv, mai multo lontilo convorgonto, olioctul
rmnnJ tot timpul la acooasi Jistant Jo lontil. Scrioti
lormula lunJamontal si rolatia Jo Jolinitio a mririi
liniaro pontru lontilolo sultiri si Jotorminati cu ajutorul
gralicului pozitia olioctului lat Jo lontil.

11. Prin lomlarJaroa nucloului Jo
0J
24
12
cu nucloo X aro loc roactia nucloar
$O S ; 0J
2
13
1
1
24
12
+ + . alculati:
a) numrul atomic si numrul Jo mas pontru nucloul X,
b) onorgia Jo roactio a procosului Jin onunt si procizati Jac roactia osto oxoonorgotic
sau onJoonorgotic. So cunosc P
Vg
23,985044u, P
X
4,002604u, P
p
1,00825u,
P
Al
26,981535u, 1XF
2
1,510
-10
J.
12. Doliniti unitatoa Jo msur n S.l. pontru intonsitatoa luminoas a unoi surso
punctilormo . Explicati Jo co, chiar Jac Jou locuri colorato au acooasi putoro oloctric
si sunt privito n acoloasi conJitii, col vorJo paro mai strlucitor` Joct col rosu.
1/
[FP
3
13. Pontru o lontil convorgont s-a construit gralicul

alturat t osto mriroa liniar si [
1
osto pozitia olioctului
n raport cu lontila, oxprimat conlorm convontioi Jo
somno aJoptat Jo manual). Scrioti lormula punctolor
conjugato si lormula mririi liniaro pontru o lontil sultiro
si Jotorminati, cu ajutorul gralicului, valoaroa Jistantoi
localo a lontiloi convorgonto pontru caro s-a oltinut
roprozontaroa alturat?
14. Explicati Jo co lungimilo Jo unJ alo raJiatiilor X proJuso prin lrnaroa po un
anticatoJ a unui llux Jo oloctroni accolorati sul o tonsiuno 8 nu pot li mai mici Joct o
anumit valoaro. Scrioti oxprosia lungimii Jo unJ minimo a raJiatiilor X Jo lrnaro.
15. Un atom Jo hiJrogon, Joscris Jo moJolul Bohr so all initial ntr-o anumit staro
stationar avnJ onorgia total (
k
. n urma unoi tranzitii, ol ajungo ntr-o alt staro stationar
n caro aro onorgia total (
n
So cunosc n plus: vitoza luminii n viJ, F, constanta Planck K,
onorgia Jo ionizaro (
ioniz
a atomului Jo hiJrogon allat n staro lunJamontal, si raza
primoi orlito Bohr, U
1
. Scrioti oxprosiilo litoralo pontru:
a) lungimoa Jo unJ
NQ
a raJiatioi omiso Jo atomul Jo hiJrogon n urma acostoi
tranzitii,
b) numorolo cuantico principalo Q si N si variatia razoi orlitoi po caro so misc oloctronul
Jin atom n urma tranzitioi Joscriso n onunt.
16. Scrioti oxprosia matomatic a logii Jozintogrrii raJioactivo si Jotorminati Jo cto
ori scaJo numrul nucloolor raJioactivo Jintr-o prol Jup un intorval Jo timp Jo 2 ori
mai maro Joct timpul Jo njumttiro.
17. onsiJorati un nuclou Jo loriliu
%H
8
4
.
a) alculati n VoV, onorgia Jo logtur a nucloului Jo %H
8
4
, cunoscnJ P
n
1,008665X,
P
H
1,00825X, P
Bo
8,00538X si XF
931,5 VoV.
b) Scrioti oxprosia razoi unui nuclou n lunctio Jo numrul su Jo mas si Jotorminati
numrul Jo noutroni al unui alt nuclou caro aro raza mai maro Jo Jou ori Joct coa a
nucloului Jo loriliu, stiinJ c acost nuclou nocunoscut aro numrul noutronilor ogal cu
col al protonilor .
),=,&
18. Un loc osto susponJat la nltimoa K Joasupra contrului O al unoi moso circularo.
onsiJorati c locul osto o surs punctilorm caro omito lumin cu intonsitatoa ,, n toato
Jiroctiilo n moJ ogal. Scrioti oxprosia iluminrii mosoi n punctul O si Jotorminati la co
Jistant Jo contrul mosoi iluminaroa supralotoi salo scaJo Jo opt ori lat Jo coa Jin O.
19. Dou lontilo liconvoxo simotrico, sultiri, avnJ liocaro inJicolo Jo rolractio Q
s
1,5 si raza Jo curlur a supralotolor Jo 10 cm, sunt plasato n aor tQ

DHU
1) si sunt
contrato po acolasi ax optic la Jistanta Jo 20 cm una Jo alta. Un olioct luminos
porponJicular po axul optic osto plasat la 30 cm n lata sistomului Jo lontilo .
a) alculati Jistanta local a unoia Jintro lontilo, Jotorminati pozitia imaginii linalo si
roalizati o schit a morsului razolor Jo lumin corospunztoaro situatioi Joscriso n onunt.
b) Scrioti oxprosia convorgontoi unui sistom Jo lontilo lipito si calculati inJicolo Jo
rolractio al matorialului cu caro troluio umplut spatiul Jintro colo Jou lontilo aJuso n
contact tlipito) astlol nct convorgonta sistomului s Jovin nul.
20. Scrioti oxprosia matomatic a logii Vosoloy, oxplicati mocanismul Jo omisio a
spoctrului Jo linii al raJiatioi X si justilicati Jonumiroa sa Jo spoctru caractoristic.
21. ntr-o intoractiuno cu o raJiatio cu lrocvonta
1
,

atomii Jo hiJrogon allati n staro
lunJamontal ntr-o incint so oxcit. nainto Jo a rovoni n staroa lunJamontal, o a
Joua raJiatio, cu lrocvonta
2
, intoractionoaz cu atomii si acostia ajung ntr-o alt staro
oxcitat. So cunosc: constanta PyJlorg 5, constanta Planck K, vitoza luminii n viJ F si
onorgia Jo ionizaro a atomului Jo hiJrogon n staro lunJamontal, (
LRQL]DUH
.
a) Scrioti oxprosiilo lungimilor Jo unJ alo raJiatiilor caro au oxcitat atomii si
particularizati oxprosia matomatic a postulatului al Joiloa Bohr pontru procosul Jo oxcitaro
n tropto Joscris n onunt.
b) Scrioti rolatiilo Jo cuantilicaro a onorgioi totalo si a vitozoi oloctronului atomului Jo
hiJrogon Joscris Jo moJolul Bohr si oxprimati raportul Jintro vitoza oloctronului oxcitat
po nivolul linal, n si vitoza lui n staroa lunJamontal a atomului.
22. Scrioti oxprosia matomatic a logii gonoralo a Jozintogrrii raJioactivo prociznJ
somnilicatia lizic a simlolurilor lolosito. Poprozontati gralic acoast logo si Jomonstrati,
cu ajutorul gralicului, c valoaroa timpului Jo njumttiro osto inJoponJont Jo momontul
Jo timp alos ca initial.
23. onsiJorati un nuclou Jo aluminiu $O
2
13
. alculati n VoV, onorgia Jo logtur a
nucloului Jo $O
2
13
, cunoscnJ P
n
1,008665X, P
H
1,00825X, P
Al
26,981535X si
XF
931,5 VoV.
24. Scrioti oxprosia razoi unui nuclou n lunctio Jo numrul su Jo mas si Jotorminati
numrul Jo noutroni al unui alt nuclou caro aro raza mai mic Jo 1,5 ori Joct coa a
nucloului Jo aluminiu, stiinJ c acost nuclou nocunoscut aro numrul noutronilor ogal
cu col al protonilor.

25. lmaginilo lurnizato Jo sistomolo optico troluio s lio riguros stigmatico? Justilicati
rspunsul, prociznJ si conJitiilo po caro troluio s lo nJoplinoasc un lascicul Jo lumin
pontru a lorma imagini stigmatico printr-un sistom optic.
26. Un loc osto susponJat la nltimoa h Joasupra contrului O al unoi moso circularo.
onsiJorati c locul osto o surs punctilorm caro omito lumin cu intonsitatoa , n toato
Jiroctiilo n moJ ogal. Scrioti oxprosia iluminrii mosoi n punctul O si Jotorminati la co
Jistant Jo contrul mosoi iluminaroa supralotoi salo scaJo Jo Jou ori lat Jo coa Jin O.
27. Dou lontilo convorgonto sultiri cu Jistanta local Jo 10 cm, sunt contrato po
acooasi ax optic la Jistanta Jo 20 cm una Jo alta. Un olioct luminos porponJicular po
axa optic osto plasat la 30 cm n lata sistomului Jo lontilo.
a) Poalizati o schit a morsului razolor Jo lumin prin sistom si scrioti pontru o lontil
sultiro lormula lunJamontal si lormula mririi liniaro.
b) alculati mriroa liniar a imaginii lormato Jo sistomul Jo lontilo Joscris n onunt.
28. O mas m
1
Jo
2
16
8
osto amostocat cu o mas m
2
Jo proparat raJioactiv cu timpul
Jo njumttiro T. Diloronta Jintro activitatoa unittii Jo mas a proparatului oltinut imoJiat
Jup amostocaro si activitatoa initial a unittii Jo mas a proparatului osto
P
. alculati
onorgia Jo logtur a particuloi a t
+H
4
2
) n nucloul
2
16
8
si procizati Jac nucloul osto stalil
n raport cu Joslacoroa ntr-un nuclou Jo
+H
4
2
si unul Jo
&
12
6
. So cunosc: m
Ho
4,002604u,
m

12u,
2
P
16
15,994915u, 1uc
2
1,510
-10
J.
29. Scrioti oxprosia constantoi Jo Jozintograro n lunctio Jo timpul Jo njumttiro al
unui olomont raJioactiv, oxprosia Jo Jolinitio a activittii unoi surso n lunctio Jo numrul
Jo nucloo raJioactivo si oxprimati numrul initial Jo nucloo Jin unitatoa Jo mas a
proparatului raJioactiv.
30. Procizati conJitiilo n caro so oltino lonomonul Jo rolloxio total a luminii. Explicati
Jo co, n zilolo toriJo, privinJ n zaro aslaltul liorlinto, acosta paro uJ.
31. O surs Jo lumin S, punctilorm si izotrop, cu
intonsitatoa luminoas ,, osto situat lat Jo Jou supraloto
olomontaro S
1
si S
2
ca n ligura alturat. So cunosc
Jistantolo G
1
0,4 m si G
2
0,5 m procum si laptul c
iluminrilo supralotolor n punctolo P
1
si P
2
sunt ogalo.
Scrioti oxprosiilo iluminrii supralotolor n punctolo P
1
si
P
2
si Jotorminati cos.
),=,&
32. Un olioct luminos osto asozat porponJicular po axa optic principal a unoi
lontilo convorgonto astlol nct mriroa liniar a imaginii salo osto
1
- 4. Dac olioctul
osto nJoprtat Jo lontil cu G 10 cm, mriroa liniar a imaginii Jovino
2
- 2.
a) Scrioti lormula lunJamontal a lontilolor sultiri si lormula mririi liniaro, apoi
Jotorminati convorgonta lontiloi. Doliniti unitatoa Jo msur a convorgontoi n S.l..
b) Poalizati o schit a morsului razolor Jo lumin caro s corospunJ unoia Jintro
situatiilo Joscriso n onunt.
33. Gralicul alturat a lost oltinut n urma msurrii
lrocvontolor alo raJiatiilor X omiso Jo atomii
olomontolor cu numrul atomic Z, la tranzitia ntro nivololo
2 si 1. Scrioti oxprosia matomatic a logii Vosoloy si
calculati, cu ajutorul gralicului, constanta Jo ocran .
V
34. Atomii Jo hiJrogon Jintr-o incint so all ntr-o staro oxcitat cu onorgia total
(
N
-1,3610
-19
J si sulor o tranzitio caro i aJuco ntr-o alt staro avnJ onorgia cu
: 16,3210
-19
J mai maro lat Jo onorgia strii lunJamontalo .
a) Scrioti oxprosia matomatic a postulatului al Joiloa Bohr si calculati lungimoa Jo
unJ a raJiatioi omiso Jo atomul Jo hiJrogon n urma acostoi tranzitii, cunoscnJ onorgia
strii lunJamontalo (
-21,610
-19
J, constanta Planck K 6,610
-34
Js si vitoza luminii n
viJ F 310
8
ms
-1
.
b) Scrioti rolatia Jo cuantilicaro a onorgioi totalo pontru un atom Jo hiJrogon Joscris
Jo moJolul Bohr si Jotorminati numorolo cuantico alo color Jou stri alo atomilor.
35. Gralicul alturat a lost oltinut prin msuraroa
activittii a unoi surso raJioactivo ntr-un intorval Jo
timp. Scrioti oxprosia matomatic a logii Jozintogrrilor
raJioactivo si Jotorminati, cu ajutorul gralicului, constanta
Jo Jozintograro a sursoi.
36. So consiJor roactia nucloar ( ) 1H ; S 1D
20
10
23
11
, .
a) Scrioti ocuatia roactioi nucloaro si calculati numrul Jo noutroni Jin nucloul X.
b) Scrioti oxprosia onorgioi Jo roactio ntr-o roactio nucloar si artati c roactia Jin
onuntul prollomoi osto oxoonorgotic. So cunosc: P
Na
22,9893u, P
p
1,00825u,
P
X
4,002604u, P
No
19,992440u.
37.a) Doliniti lonomonul Jo rolractio. Explicati Jo co, privito Jin aor, olioctolo allato
n ap par mai aproapo Joct sunt n roalitato.
b) Un poscar situat n aor tQ
aor
1) lansoaz o sulit ctro un posto allat po lunJul apoi
tQ
ap
), la aJncimoa K El ochosto postolo sul un unghi lat Jo supralata apoi. Poalizati

o schit a morsului razolor Jo lumin caro travorsoaz supralata Jo soparatio ap-aor si
lormoaz imaginoa postolui, scrioti oxprosia matomatic a logii rolractioi si oxprimati Jistanta
lat Jo posto la caro sulita va lovi lunJul apoi, n lunctio Jo K Q
DS
si o lunctio
trigonomotric a unghiului .
38. Po un stlp la nltimoa Jo 8 m Jo sol so all atrnat un loc Jo 1000 cJ consiJorat
surs punctilorm, izotrop.
a) Scrioti lormula iluminrii unoi supraloto ntr-un punct situat la Jistanta [ Jo proioctia
sursoi po acoa supralat si Jotorminati la co Jistant Jo laza stlpului iluminaroa solului
osto Jo 1 lx. Doliniti canJola. t 6 , 4 21 = )
b) Scrioti lormula Jo calcul pontru intonsitatoa luminoas a unoi surso punctilormo,
izotropo Jo lumin si calculati valoaroa lluxului luminos inciJont normal po o mic supralat
circular cu Jiamotrul Jo 4 mm situat la 1 m Jistant Jo loc.
39. Gralicul alturat a lost oltinut n urma msurrii
lrocvontolor n alo raJiatiilor X omiso Jo atomii olomontolor
cu numrul atomic Z si constanta Jo ocran , la tranzitia
ntro nivololo 2 si 1 tIK). Scrioti oxprosia matomatic a
logii Vosoloy si calculati, cu ajutorul gralicului, proJusul
Jintro constanta PyJlorg, P si vitoza luminii n viJ, c.
40. onsiJorati moJolul Bohr pontru atomii Jo hiJrogon. Scrioti:

a) conJitiilo Jo cuantilicaro a razoi orlitoi si a vitozoi oloctronului po orlit si calculati
raportul lrocvontolor Jo rotatio alo oloctronului unui atom Jo hiJrogon n staroa
lunJamontal si n prima staro oxcitat.
b) oxprosia lrocvontoi raJiatioi omiso Jo atomii Jo hiJrogon la tranzitia ntro nivololo 2
si 1, n lunctio Jo constanta PyJlorg 5 si vitoza luminii n viJ, F.
41. Gralicul alturat a lost oltinut prin msuraroa
activittii a unoi surso raJioactivo ntr-un intorval Jo
timp. Scrioti oxprosia matomatic a logii Jozintogrrilor
raJioactivo si calculati, cu ajutorul gralicului activitatoa
initial a sursoi. to
12
1,610
5
)
42. Un lascicul Jo particulo osto inciJont po o prol Jo $O
2
13
. Din liocaro intoractiuno
rozult un nuclou Jo 6L
30
14
si un proton.
a) Scrioti ocuatia acostoi roactii nucloaro oviJontiinJ consorvaroa sarcinii oloctrico si a
numrului Jo nuclooni.
b) alculati, n VoV, onorgia Jo logtur a nucloului Jo siliciu Jac onorgia olilorat
ntr-o singur intoractiuno Joscris n onunt osto Jo 2,38 VoV si onorgia moJio a unui
nucloon n particula a osto ,06 VoV, iar n nucloul Jo aluminiu osto 8,33 VoV.
),=,&
43.a) Scrioti oxprosia matomatic a logii Brovstor si procizati somnilicatia lizic a
simlolurilor lolosito.
b) O surs Jo lumin S, punctilorm si izotrop, cu
intonsitatoa luminoas , osto situat lat Jo Jou supraloto
olomontaro S
1
si S
2
la Jistantolo G
1
si G
2
ca n ligura alturat.
Scrioti oxprosiilo iluminrii supralotolor n punctolo P
1
si
P
2
si Jotorminati raportul Jistantolor G
1
si G
2
cunoscnJ
laptul c iluminrilo supralotolor n punctolo P
1
si P
2
sunt
ogalo si c unghiul osto Jo 60.
44. Un olioct luminos osto asozat porponJicular po axa optic principal a unoi
lontilo convorgonto astlol nct mriroa liniar a imaginii salo osto
1
- 2. Dac olioctul
osto apropiat Jo lontil cu G 10 cm, mriroa liniar a imaginii Jovino
2
- 4.
a) Scrioti lormula lunJamontal a lontilolor sultiri si lormula mririi liniaro si apoi
Jotorminati convorgonta lontiloi. Doliniti unitatoa Jo msur a convorgontoi n S.l..
b) Poalizati o schit a morsului razolor Jo lumin caro s corospunJ unoia Jintro
situatiilo Joscriso n onunt.
45. Prozontati Jou Jovozi oxporimontalo caro argumontoaz valalilitatoa toorioi Bohr
pontru atomul Jo hiJrogon.
46. lio un atom Jo hiJrogon Joscris Jo moJolul planotar. Eloctronul su so rotosto n
jurul nucloului po o orlit circular cu raza 5,310
-11
m.
a) Scrioti conJitia Jo stalilitato a oloctronului po orlit si calculati vitoza oloctronului
po orlita cu raza procizat n onunt. So cunosc: masa oloctronului 910
-31
kg, sarcina
olomontar 1,610
-19
si
=
0
4
1
910
9
Nm
2
2
.
b) alculati onorgia total a oloctronului n conJitiilo Jin onunt.
47. Un nuclou raJioactiv caro aro oxcos Jo noutroni va sulori o Jozintograro
+
sau
-
?
Scrioti ocuatia gonoral a unoi Jozintogrri
+
.
48. O particul X cu onorgia cinotic (
c
ciocnosto lrontal un nuclou Jo litiu allat n
ropaus ocuatia procosului liinJ: + 2
3
/L ; .
a) lJontilicati particula X Jin roactio si oviJontiati logilo Jo consorvaro po caro lo
aplicati.
b) Exprimati onorgia cinotic a unoia Jintro particulolo rozultato Jin roactio,
prosupunnJ c amlolo sunt omiso cu acooasi vitoz. So cunosc: vitoza luminii n viJ, F
procum si masolo P
;
P
/L
si P
49.a) Procizati conJitiilo n caro so oltino lonomonul Jo rolloxio total a luminii.

Explicati Jo co, n zilolo toriJo, privinJ n zaro aslaltul liorlinto, acosta paro uJ.
b) O surs Jo lumin punctilorm cu intonsitatoa ,
o
osto asozat po o supralat plan,
orizontal si opac. Exprimati lluxul onorgotic omis n aor Jo acoast surs.

50. O lontil sultiro, plan-concav Jin sticl tn
s
1,5) osto situat n aor tn
aor
1).
Acoast lontil lormoaz pontru un olioct luminos cu nltimoa Jo 20 cm, situat
porponJicular po axul optic principal al lontiloi, o imagino virtual cu nltimoa Jo 10 cm,
allat la 25 cm Joprtaro Jo olioct. Dotorminati:
a) Jistanta local a lontiloi,
b) raza Jo curlur a lotoi concavo a lontiloi.
51. Exprosia
KF
8 H
=
min
roprozint lungimoa Jo unJ minim a raJiatioi X Jo lrnaro.
Procizati somnilicatia lizic a proJusului
8 H
si unitatoa Jo msur pontru liocaro Jintro
mrimilo H si 8.
52. Atom Jo hiJrogon Jintr-o incint, Joscrisi Jo moJolul Bohr so all n staroa
lunJamontal. Ei sunt oxcitati Jup co alsorl succosiv Jou cuanto avnJ valorilo
onorgioi si
NQ
. So cunosc onorgia total a atomului Jo hiJrogon po nivolul lunJamontal
(
1
, constanta Planck K.
a) Scrioti oxprosia matomatic a postulatului al Joiloa Bohr pontru tranzitia n tropto
Joscris n onunt si oxprimati litoral lrocvonta raJiatioi caro ar oxcita Jiroct atomii, Jo po
nivolul lunJamontal po nivolul n.
b) Dotorminati numrul cuantic principal n al strii oxcitato, Jac
N 1
10,2 oV ,
=
QN
2,55 oV si (
1
-13,6oV.
53. Un nuclou
;
$
=
omito spontan un pozitron, H
+
si o particul noutrino,
translormnJu-so ntr-un nuclou \. Scrioti simlolic rolatia caro Joscrio acost procos si
oviJontiati rospoctaroa logilor Jo consorvaro a sarcinii si a numrului Jo nuclooni n
rolatia rospoctiv.
54. lio un nuclou Jo Vg
2
12
. So cunosc: 5
1,4510
-15
m si 1u 1,6610
-2
kg.
Dotorminati:
a) numrul Jo noutroni ai nucloului Jo Vg
2
12
si raza acostuia,
b) Jonsitatoa matorioi nucloaro aproximnJ masa nucloului oxprimat n unitti atomico
Jo mas cu numrul Jo mas.
55.a) Procizati somnilicatia alirmatioi c locarul imagino al unoi lontilo convorgonto
osto un locar roal. Explicati Jo co stropiroa plantolor cu ap n zilolo nsorito poato s
proJuc opriroa` si uscaroa lor.
b) O raz Jo lumin caro so propag ntr-un moJiu cu inJicolo Jo rolractio Q
1
ajungo
sul un unghi Jo inciJont L po supralata Jo soparatio cu un moJiu cu inJicolo Jo
rolractio Q
2
astlol nct raza rolloctat osto total polarizat. Scrioti oxprosia matomatic a
logii Brovstor si Jotorminati unghiul Jintro raza rolractat si coa rolloctat.
),=,&
56. Un olioct luminos osto asozat la Jistanta Jo 90 cm Jo o lontil convorgont, po
axa optic principal a acostoia. Distanta local a lontiloi osto 15 cm. Dotorminati:
a) pozitia imaginii si mriroa liniar a acostoia,
b) Jistanta local a unoi lontilo caro, lipit Jo prima, laco ca un lascicul paralol Jo
lumin inciJont po lontil s so translormo ntr-un lascicul omorgont tot paralol.
57. Exprosia
)
1 1
t ) t
-
2 2
2
N Q
= 5 =
roprozint logoa Vosoloy cu priviro la raJiatia
X. Procizati somnilicatia mrimii
-
montionnJ unitatoa oi Jo msur n S.l. si oxplicati
apoi Jonumiroa Jo raJiatio caractoristic` a acostoi compononto a raJiatioi X .
58. So consiJor un atom Jo hiJrogon Joscris Jo moJolul cuantilicat Bohr oxcitat po
nivolul Q. Atomul rovino n staroa lunJamontal prin omisia succosiv a troi lotoni. So
cunoasto valoaroa onorgioi Jo ionizaro a atomului Jo hiJrogon allat po nivolul lunJamontal
:
L
a) Staliliti rolatia Jintro onorgia Jo logtur a atomului Jo hiJrogon Jin onunt, allat
po nivolul n si onorgia :
L
.
b) Dotorminati valoaroa minim a numrului cunatic principal n al strii oxcitato pontru
caro osto posilil prolloma.
59. Scrioti o oxprosio a onorgioi Jo roactio n cazul roactioi nucloaro Xta,l)\ si procizati
conJitia ca acoast roactio s lio oxoonorgotic.
60. onstanta Jo Jozintograro
A
a unoi surso raJioactivo A osto Jo Jou ori mai
maro Joct constanta Jo Jozintograro
B
a unoi surso B. Sursa A aro la un momont Jat
activitatoa Jo patru ori mai maro Joct a sursoi B. Exprimati n lunctio Jo
B
:
a) timpii Jo njumttiro ai sursolor A si B,
b) intorvalul Jo timp Jup caro raportul activittilor color Jou surso so invorsoaz.
1. a) definitia iluminarii 1 p
precizarea n orice forma ca iluminarea podelei este mai mare chiar
sub sursa
1 p
orice justificare corecta bazata pe faptul ca iluminarea suprafetelor n
punctele situate chiar sub sursa este maxima 1 p
b) y
1
= 34 mm 5 p
Obs.: numai formula punctelor conjugate: 2 p
numai formula maririi liniare: 2 p
Total 8 p
%DUHPHGHQRWDUH

)
Nota so oltino mprtinJ la zoco punctajul total roalizat tmaxim 90 puncto cumulato
Jo la mai multo suliocto la caro so aJaug Jin oliciu 10 puncto).
2.a)
desen
3 p
pentru scrierea expresiei matematice a legii refractiei pe fiecare fata
a geamului :2 p Total 4 p
pentru orice demonstratie corecta a faptului ca raza emergenta este
paralela cu raza incidenta
1 p
b) n fasciculul reflectat, directia de oscilatie a vectorului cmp electric
este perpendiculara pe planul de incidenta
1 p
expresia matematica a legii Brewster 2 p
exprimarea n orice forma a faptului ca raza reflectata este
perpendiculara pe raza refractata
1 p
Total 12 p
3. a)
postulatele lui Bohr
10 p
n k
E E
hc
=
3 p
b) expresia matematica a legii Moseley 5 p
R = - E
1
/ (hc) 1 p
1
/

2
= 1/(Z-
)
2
1 p
Total 20 p
),=,&
4. pentru fiecare valoare corecta a unui numar cerut: 1 p Total 6 p
Total 6 p
5.a)
expresia energiei de legatura a nucleului de oxigen
4 p
deoarece are energia de legatura pozitiva, izotopul este stabil 3 p
b)
expresia constantei de dezintegrare n functie de timpul de njumatatire
3 p
expresia activitatii preparatului radioactiv
A T
m N
A

=
2 ln
2
1 p
pentru expresia activitatii unitatii de masa nainte de amestecare (1 p)
si dupa amestecare (1 ) Total 2 p
2 1
1
m m
m
m
+

=
1 p
Total 14 p
6. a) definitia fenomenului de reflexie 2 p
explicatie bazata pe fenomenul de reflexie 1 p
b) formula fundamentala a lentilelor subtiri 2 p
formula maririi liniare 1 p
cm x 2
1
=
sau
cm d 2 =
1 p
Total 8 p
7.a) desen 3 p
pentru scrierea expresiei matematice a legii refractiei pe fiecare fata a
geamului: 2 p Total 4 p
pentru orice demonstratie corecta a faptului ca raza emergenta este
paralela cu raza incidenta
1 p
b)
i n n
i n d
d
m st
st
2 2 2
sin
cos

=
4 p
Obs.: numai
st
m
n
i n
r
sin
sin =
, sau expresia matematica a legii
refractiei pe prima fata a geamului: 2 p
Total 12 p
8. semnificatia fizica a relatiei 2 p
pentru semnificatia fiecarui simbol: 1 p 2 p
pentru fiecare unitate de masura: 1 p 2 p
Total 6 p
9. a) pentru expresia fiecarei frecvente: 4 p Total 8 p
b)
)
1 1
(
2 1

+
=
hc E
E
L
ionizare
ionizare
n
!
sau orice forma echivalenta
6 p
Obs.: numai pentru relatia de cuantificare a energiei totale: 2 p
numai pentru relatia de cuantificare a momentului cinetic: 2 p
numai pentru
ioniz
E E =
1
: 1 p
Total 14 p
10. a) expresia matematica a legii dezintegrarii radioactive 4 p
reprezentarea grafica a legii 1 p
explicatia 1 p
Total 6 p
11.a) pentru valoarea corecta a fiecarui numar cerut: 4 p Total 8 p
b)
Q = - 2,568
10
13
J
4 p
Obs.: numai expresia energiei de reactie: 3 p
reactia este endoenergetica 2 p
Total 14 p
12. a) definitia candelei 2 p
explicatie bazata pe raspunsul diferit al ochiului n functie de culorile
radiatiei incidente
1 p
b) formula punctelor conjugate pentru lentile 2 p
formula maririi liniare 2 p
f = 2 cm 1 p
Total 8 p
),=,&
14. orice explicatie corecta bazata pe faptul ca fotonii emisi de un
ansamblu de electroni frnati n cmpul nucleului atomilor
anticatodului pot avea orice energie ntre zero si energia maxima egala
cu energia electronilor incidenti
3 p
eU
hc
=
min
3 p
Total 6 p
15. a)
n k
E E
hc
=
8 p
Obs.: numai expresia matematica a postulatului al doilea Bohr: 4 p
b)
pentru fiecare dintre expresiile:
n
ionizare
E
E
n

=
,
k
ionizare
E
E
k

=
:1 p Total
2 p
variatia razei orbitei n urma tranzitiei
r = E
ionizare
r
1

2 2
1 1
k n
E E
4 p
Obs.: doar pentru E
1
= - E
ionizare
: 1 p
numai pentru relatia dintre raza primei orbite Bohr si raza unei alte
orbite Bohr, n orice
forma: 2 p
Total 14 p
16. expresia matematica a legii, n orice forma 3 p
numarul nucleelor scade de 4 ori 3 p
Total 6 p
17.a
)
W
leg
= 56,43 MeV 7 p
Obs.: numai pentru expresia literala a energiei de legatura a nucleului
de beriliu: 5 p
b) expresia razei unui nucleu n functie de numarul de masa 3 p
numarul de neutroni N = 32 4 p
Obs.: numai pentru determinarea numarului de masa a
nucleului necunoscut (A = 64): 2 p
Total 14 p
18. expresia iluminarii mesei n centrul mesei 5 p
expresia distantei cerute (x =
h 3
) sau orice forma echivalenta
3 p
Obs.: numai expresia iluminarii mesei ntr-un alt punct: 1 p
Total 8 p
19.a) f = 10 cm 2 p
Obs.: numai pentru expresia literala a distantei focale n functie de
caracteristicile ei constructive: 1 p
pozitia imaginii finale n raport cu cea de-a doua lentila x
2
= 10 cm
sau d = 10 cm
4 p
Obs.: numai pentru aplicarea formulei fundamentale a lentilelor
subtiri : 2 p
numai pentru exprimarea pozitiei imaginii intermediare formata de
prima lentila n raport cu cea de-a doua lentila: 1 p
desen corect
2 p
b)
formula convergentei unei asociatii de lentile lipite
2 p
indicele de refractie al materialului necunoscut
2 = n
2 p
Obs. : numai pentru exprimarea distantei focale a lentilei divergente cu
indice de refractie necunoscut : 1 p
Total 12 p
20.
legea Moseley
3 p
explicarea mecanismului de emisie 2 p
orice justificare bazata pe faptul ca frecventele radiatiei emise depind
(prin numarul atomic) de natura elementului emitator
1 p
Total 6 p
21. a) pentru expresia fiecarei lungimi de unda se acorda: 3 p Total 6 p
2 1 1
h h E E
n
+ + =
1 p
b) relatia de cuantificare a energiei 2 p
relatia de cuantificare a vitezei electronului 2 p
ionizare
ionizare n
E
h h E
v
v
2 1
1

=
3 p
Obs.: numai pentru exprimarea raportului n functie de energia starii
fundamentale: 2 p
Total 14 p
),=,&
22.
expresia matematica a legii dezintegrarii radioactive (n orice forma)
4 p
semnificatia fizica a simbolurilor 2 p
reprezentarea grafica a legii 2 p
justificare grafica a independentei timpului de njumatatire de alegerea
momentului initial
2 p
Total 10 p
23. W
leg
= 224,96 MeV 10 p
Obs.: numai pentru expresia literala a energiei de legatura
a nucleului de aluminiu: 5 p
Total 10 p
24.
expresia razei unui nucleu n functie de numarul de masa
5 p
numarul de neutroni N = 4 5 p
Obs.: numai pentru determinarea numarului de masa a nucleului
necunoscut (A = 8): 2 p
Total 10 p
26. expresia iluminarii mesei n punctul O 5 p
expresia distantei (
1 4
3
= h x
) sau orice alta forma echivalenta
d.p.d.v. matematic
5 p
Obs.: numai expresia iluminarii mesei ntr-un punct oarecare: 1 p
Total 10 p
25.
raspuns negativ, n orice forma
3 p
orice justificare, bazata pe faptul ca este suficient un stigmatism aproximativ,
determinat de posibilitatile limitate ale receptorilor de a distinge amanunte 4 p
precizarea conditiilor pe care trebuie sa le ndeplineasca un fascicul
pentru a fi paraxial .
3 p
Total 10 p
27.a)
desen din care sa rezulte ca imaginea finala este virtuala si rasturnata
2 p
formula punctelor conjugate pentru lentile subtiri 3 p
formula maririi liniare pentru lentile subtiri 3 p
b) 1 =
sistem
2 p
Obs.: numai
5 , 0
1
=
(1 p); numai
2
2
=
(1 p); numai
2 1
=
sistem
:1 p
Total 10 p
28.
J W
leg
12
10 15 1

= ,
10 p
Obs.: doar pentru expresia literala a energiei de legatura se acorda : 5 p
(izotopul este stabil n raport cu aceasta separare deoarece are energia de
legatura pozitiva)
Total 10 p
29. expresia constantei de dezintegrare n functie de timpul de njumatatir 3 p
expresia activitatii unei surse n functie de numarul de nuclee radioactiv 2 p
expresia activitatii unitatii de masa dupa amestecare 2 p
( )
2
1
2 1
2
ln
+
=
m
T m m
N
m
3 p
Total 10 p
30. precizarea ca reflexia totala se obtine cnd lumina trece dintr-un mediu
optic mai dens ntr-altul mai putin dens 5 p
precizarea suplimentara ca unghiul de incidenta este mai mare dect
unghiul limita
3 p
orice forma a explicatiei, bazata pe fenomenul de reflexie totala 2 p
Total 10 p
31. expresia iluminarii n P
1
3 p
expresia iluminarii n P
2
3 p
cos
= 0,64
4 p
Total 10 p
),=,&
32.a) formula fundamentala a lentilelor subtiri 2 p
formula maririi liniare pentru o lentila subtire 2 p
C = 2,5
2 p
Obs.: numai pentru calcularea distantei focale f = 40 cm: 1 p
definitia dioptriei 2 p
b) desen din care sa rezulte ca imaginea este reala, rasturnata si mai mare ca
obiectul
2 p
Total 10 p
33. expresia matematica a legii Moseley 4 p
determinarea constantei de ecran din intersectia dreptei cu axa orizontala 1 p
= 1 1 p
Total 6 p
34.a) expresia matematica a postulatului al doilea Bohr 4 p
= 4,85
10
-7
m 3 p
Obs.: numai pentru expresia literala a lungimii de unda: 2 p
b) relatia de cuantificare a energiei totale 5 p
pentru valoarea fiecarui numar cuantic (k = 4, n = 2) :1 p
Total
2 p
Total 14 p
35. expresia matematica a legii dezintegrarii radioactive 4 p
determinarea constantei de dezintegrare cu ajutorul pantei dreptei 1 p
= 6
10
-8
s
-1
1 p
Total 6 p
36.a) ecuatia reactiei 4 p
N = 2 3 p
Obs.: numai pentru N = A Z: 2 p
b) expresia energiei de reactie 5 p
Q = 0,002554uc
2
2 p
Total 14 p
37.a) definitia fenomenului de refractie 2 p
orice explicatie corecta, bazata pe refractia razelor de lumina la trecerea
din apa n aer 1 p
b) desen 2 p
=
2 2
cos
cos 1
apa
n
tg
h d
3 p
Obs.: numai expresia matematica a legii refractiei la trecerea luminii din
apa n aer: 2 p
Total 8 p
38.a) formula iluminarii n functie de h si x 4 p
x =
21 4
cm = 18,4 cm
2 p
Obs.: numai pentru expresia literala a distantei:1 p
definitia candelei 2 p
b) formula intensitatii luminoase a unei surse punctiforme 2 p
= 4
10
-3
lm = 12,56
10
-3
lm
2 p
Obs.: numai pentru expresia ungiului solid sub care cade lumina
pe suprafata respectiva: 1 p
Total 12 p
39. expresia matematica a legii Moseley 4 p
valoarea produsului, calculata cu datele de pe grafic: Rc = 3,07
10
15
s
-1
2 p
Obs.: numai pentru expresia literala a produsului cerut, exprimat
din legea Moseley: 1 p
Total 6 p
),=,&
40.a) conditia de cuantificare a razei orbitelor 2 p
conditia de cuantificare a vitezei electronului pe orbite 2 p
valoarea raportului, adica 8 3 p
Obs.: numai pentru expresia frecventei de rotatie n functie de raza orbitei
si de viteza electronului pe acea orbita: 2 p
b)
4
3
21
Rc
=
7 p
Obs.: numai pentru expresia matematica a postulatului al doilea Bohr: 3 p
numai pentru conditia de cuantificare a energiei: 2 p
numai pentru E
1
= - hcR (1 p)
Total 14 p
41. expresia matematica a legii dezintegrarii radioactive 4 p
0
= 2,56
10
10
dez/s (cu valorile de pe grafic)
2 p
Total 6 p
42.a) ecuatia reactiei nucleare 5 p
pentru evidentierea conservarii sarcinii electrice (1p) si a numarului de
nucleoni (1p) Total 2 p
b) W
leg
= 255,8 MeV 7 p
Obs.: numai pentru expresia energiei de reactie functie de energiile
pe nucleon precizate: 4 p
numai pentru formula de definitie a energiei de reactie: 2 p
Total 14 p
43.a) expresia matematica a legii Brewster 2 p
semnificatia fizica a simbolurilor 1 p
b) expresia iluminarii n P
1
2 p
expresia iluminarii n P
2
2 p
2
1
2
2
2
1
=
d
d
sau orice alta forma echivalenta
1 p
Total 8 p
44.a) formula fundamentala a lentilelor subtiri 2 p
formula maririi liniare pentru o lentila subtire 2 p
C = 2,5
2 p
Obs.: pentru calcularea distantei focale f = 40 cm: 1 p
definitia dioptriei 2 p
b) desen din care sa rezulte ca imaginea este reala, rasturnata si mai mare ca
obiectul
4 p
Total 12 p
45. pentru precizarea fiecarei dovezi se acorda cte doua puncte 4 p
pentru argumentarea valabilitatii teoriei Bohr pe baza fiecarei dovezi
experimentale precizate acorda: 1 p
2 p
Total 6 p
46.a)
2
0
2 2
4 r
e
r
mv
=
5 p
v

2,2
10
6
m/s
2 p
Obs.: 1 p numai v = e
mr
0
4
1
b) E = 2,17
10
-18
J 7 p
Obs.: 5 p numai E =
r
e
0
2
8
Total 14 p
47.
nucleul va suferi o dezintegrare
3 p
ecuatia generala a dezintegrarii
+
3 p
Total 6 p
),=,&
48.a)
X =
p
1
1
3 p
pentru evidentierea fiecarei legi: 2 p Total 4 p
b) Q = (m
H
+ m
Li
2m
X
) c
2
3 p
) (
2
1
Q E E
H
C C
+ =
4 p
Obs.: numai Q = H
C C
E E
2
: 2 p
Total 14 p
49. a) la refractia luminii pe suprafata unui mediu cu indicele de refractie mai mic
dect indicele de refractie a mediului n care se propaga raza incidenta (1 p)
unghiul de incidenta >
"
(1 p) Total
2 p
explicatie bazata pe refractia totala pe patura de aer ncalzit din imediata
apropiere a asfaltului
1 p
b)
e e
I = 2
5 p
Obs.: numai pentru formula de definitie a fluxului energetic: 2 p
numai pentru
= 2
: 2 p
Total 8 p
50.a) f = 50 cm 8 p
Obs.: numai pentru formula punctelor conjugate pentru lentilele subtiri: 3 p
numai pentru formula maririi liniare transversale: 3 p
numai pentru expresia distantei obiect-imagine: 1 p
b) R = 25 cm sau R = -25 cm 4 p
Obs.: numai pentru
( )

=
2 1
s
R
1
R
1
1 n
f
1
: 2 p
numai pentru expresia literala a razei: 3 p
Total 12 p
51. Pentru fiecare precizare corecta: 2 p Total 6 p
Total 6 p
52. a)
1 1
E E h
n n
= 4 p
Obs.: numai pentru kn k n
E E + + =
1 1 : 2 p
h
kn k
n
+
=
1
1
3 p
b) n = 4 7 p
Obs.: numai pentru
kn k
E
E
n
+ +
=
1 1
1
sau orice forma echivalenta: 6 p
Total 14 p
53. Ecuatia reactiei 2 p
Pentru evidentierea respectarii fiecarei legi: 2 p Total 4 p
Total 6 p
54.a) N = 15 4 p
Obs.: numai pentru R = R
0
3
1
A
: 2 p
m R
15
10 35 , 4

=
3 p
b)
3
17
10 3 , 1
m
kg
nucleu
=
7 p
Obs.: numai pentru 3
0
4
3
R
u
nucleu
=
: 5 p
Total 14 p
55.a) fascicul incident paralel devine, la traversarea lentilei, fascicul emergent
convergent
2 p
la trecerea prin picaturile de apa lumina Soarelui este focalizata pe plante. 1 p
b)
1
2
n
n
tgi
B
=
4 p
pentr exprimarea n orice forma a faptului ca raza reflectata este perpendiculara
pe raza refractata
1 p
Total 8 p
),=,&
56. a)
cm
f x
f x
x 18
1
1
2
=
=
4 p
Obs. : numai pentru formula punctelor conjugate: 2 p
2 , 0 =
4 p
Obs. : numai pentru formula maririi : 2 p
b) f
2
= -15 cm 4 p
Obs. : numai pentru expresia convergentei unui sistem de lentile lipite : 2 p
numai pentru
0 =
S
C
(1 p)
Total 12 p
57.
2 p pentru semnificatia numarului de unda
~
; 1 p pentru unitatea de masura;
Total
3 p
explicatie legata de structura atomilor anticatodului 3 p
Total 6 p
58. a)
2
) (
n
Wi
W
n leg
=
7 p
Obs. : numai pentru relatia dintre energia de legatura si energia totala : 3 p
numai pentru relatia dintre energia totala a nivelului n si energia nivelului
fundamental :3p
b) Schema de nivele energetice ale starilor legate ale electronului 4 p
4
min
= n
3 p
Total 14 p
59. Pentru o expresie a energiei de reactie 3 p
0 > Q 3 p
Total 6 p
60.a)
B
A
T
=
2
2 ln
(4p) si
B
B
T
=
2 ln
(3p) Total
7 p
Obs. : numai pentru relatia de legatura ntre timpul de njumatatire si
constanta de dezintegrare : 3 p
b)
B
t
=
2 ln 4 7 p
Obs. : numai pentru legea generala a dezintegrarii radiactive: 3 p
numai pentru formula de calcul a activitatii unei surse n functie de constanta
de dezintegrare: 3 p
Total 14 p
),=,&
C<FCIAL;@C?
Ailinci, V., PJuloscu, l., 1:I~u~ - :u:~a:: u~ J:z:ca, EJitura DiJactic si PoJagogic,
Bucurosti, 192
ArJloy, N., Batos, J., Homsloy, W., Iallorty, P., Parkor, S., Tvist, ., Whyman, K., Euc:cIj~u:a
;::u;~I:, Toora, 1998
Brluloscu, N., 1u:uuc~:~ :u ~::a :~Ia:::a;:: , EJitura Stiinta pontru toti, 1980
Bronnoko, P., Schustor, G., 1:z:ca - uauuaI j~u:u cu::uI :uj~::: aI I:c~uIu: , EJitura
DiJactic si PoJagogic, Bucurosti, 193
Bungot, l. si coloctiv, uj~uu:u u~ J:z:ca, EJitura Stiintilic si EnciclopoJic, Bucurosti,
1988
Burcin, A., Iascu, G., T~:~ u~ J:z:ca, 1acaIau:~a 2UU2, EJitura Humanitas EJucational
oacr, ., 1:~ja:a;:: u~ j:ca, EJitura Univorsittii Bucurosti, 199
harlot, P., ros, A., Waltor, ., 1I,::gu~, olloction ros, Iilrairio Eugno Bolin, Paris,
198
hiorcoa, N., 1:z:c:~u:: Iau:~a;: a: j:~u:uIu: N~I, EJitura Toora, 1998
hirlosan, G., Pusu, O., I:u u~ ~:aIua:~ Ia J:z:ca, Sorviciul National Jo ovaluaro si
oxaminaro V.E.N., Trithomius VoJia, Bucurosti, 1999
osma, T., 1:z:ca au:ca ;: uucI~a:a, EJitura DiJactic si PoJagogic, Bucurosti, 190
rotu, T., 1:z:ca, EJitura Tohnic, Bucurosti, 1993
u::uI u~ J:z:ca 1~:~I~,, EJitura DiJactic si PoJagogic, Bucurosti, 1983
Dima, l. si coloctiv, D:c;:ua: u~ J:z:ca, EJitura EnciclopoJic Pomn, Bucurosti, 192
DurnaJoau, J. - P., BramanJ, P., aillot, D., omto, V. - J., layo, P., Thomassior, G., Ely, D.,
1I,::caI :c:~uc~, Vacmillan Pullishing ompany Nov \ork, ollior Vacmillan Pullishor,
IonJon, 198
Dumiollo, J.-h., Vorcior, B., 1I,::gu~, 2
o
, EJitions Bolin, Paris, 198
EIWE - Echipamonto JiJactico - TElIKATAIOG 2-11 Gormany - roprozontanta n Pomnia
- lax 01-3229346, olvorom4lx.ro
Epstoin, I. ., auu:;: J:z:ca:, AII EJucational, Bucurosti, 1995
loynman, P. P., 1:z:ca uu~:ua, EJitura Tohnic, Bucurosti, 190
HallyJay, D., Posnick, P., 1:z:ca, EJitura DiJactic si PoJagogic, Bucurosti, 195
lorJacho, D., Pop, P., uI~g~:~ u~ j:I~u~ u~ J:z:ca, EJitura PaJical, raiova, 199
lova, l., Nasta, I., ProJan, V., j:ca j~u:u cIa:~ :j~c:aI~ u~ J:z:ca, EJitura DiJactic si
PoJagogic, Bucurosti, 193
Jonos, E., hilJors, P., 1I,::c:, VcGrav - Hill Highor EJucation, Boston, 2000
Iuca, E. si coloctiv, 1:z:ca, EJitura DiJactic si PoJagogic, Bucurosti, 196
VoJroanu, V., EI~u~u~ u~ J:z:ca, EJitura Niculoscu, 1999
Vuscalu, S., 1:z:ca au:ca ;: uucI~a:a, EJitura DiJactic si PoJagogic, Bucurosti, 195
Nogroscu, H., D~ Ia :~Ia:::a~a cIa::ca Ia ~::a :~Ia:::a;:: , EJitura Allatros, 1988
Ohanian, H.., 1I,::c:, W-W-Norton 8 ompany, Nov \ork-IonJon, opyright 1985
Oncoscu, V.A., 1:z:ca - u::~I j:I:c~aI, EJitura DiJactic si PoJagogic, Bucurosti, 195
Panaiotu, I., holu, l., Potroscu-Prahova, V., TooJoru, E., 1uc:a:: ~.j~::u~uaI~ u~ J:z:ca
j~u:u I:c~u, EJitura DiJactic si PoJagogic, Bucurosti, 192
Poposcu, A. si coloctiv, 1:I~u~ u~ J:z:ca j~u:u cIa:~I~ 1A-A11, EJitura Potrion, Bucurosti,
2000
Popovici, V., 1:z:ca - J~uu~u~ j:c~, EJitura Toora, 1999
Pusu, O., 1:jaga:~a uuu~I: ~Ia::c~, EJitura Stiintilic si EnciclopoJic, Bucurosti, 1985
Pusu, O., Gallur, A., Goorgoscu, ., 1:z:ca 1:z:ca uI~cuIa:a, au:ca ;: uucI~a:a
EI~c::c:a~ ;: j:ca; j~u:u I:c~u, acaIau:~a ;: cucu::u:: u~ auu:~:~, :::~u g::Ia,
EJitura Niculoscu, Bucurosti, 199
Pusu, V. si coloctiv, 1:z:ca au:ca ;: uucI~a:a, EJitura DiJactic si PoJagogic, Bucurosti,
193
SanJu, V., T~u~ ;: j:I~u~ j~u:u c~:cu::I~ u~ J:z:ca, EJitura Hyporion, Bucurosti, 1993
Soars, l.W., Zomansky, V.W., \oung, H.D., EJitura DiJactic si PoJagogic, Bucurosti,
1983, trJ. Jup Uu::~:::, 1I,::c: , lilth EJition, AJJison-Wosloy Pullishing ompany,
190
Somonoscu, G. si coloctiv, 1:z:ca au:ca ;: uucI~a:a, EJitura Tohnic, Bucurosti, 196
Snov, T. P., Shull, J. V., 1I,::c:, Univorsity ol oloraJo at BoulJor, Wost Pullishing
ompany, St. Paul, Nov \ork, San lrancisco, Ios Angolos, opyright 1986 ly Wost
Pullishing ompany
Trutia, ., Pusu, O., 1:z:ca EI~c::c:a~, j:ca, T~:uu:uau:ca; - ~:~ j~u:u auu:~:~
:u :u:a;auauuI :uj~:::, EJitura univorsitar arol Davila, Bucurosti, 2000
Uri Halor-Schaim si coloctiv, 1:z:ca 1, EJitura DiJactic si PoJagogic, 194
Ursu, S. si coloctiv, I:u u~ Iuc:a:: j:ac:c~ u~ J:z:ca, EJitura PaJical, Drolota Turnu-
Sovorin, 1996
XXX, I~c;:a :~:::~: u~ J:z:ca E:::a, 1996-2002
TEXT COPERTA 3

Manual de Fizica XII

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Manual de Fizica XII

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

,L?

2. PrIncIpIuI rcvcrsIbIIIttII drumuIuI parcurs dc razcIc dc IumIn: o raz Jo lumin

transparont prin raportul

, Jintro vitoza luminii, F, n

Capitolul I: Optic geometric. Optic ondulatorie

Capitolul I: Optic geometric. Optic ondulatorie

Jo curlur so all n Jroapta supralotoi consiJorato si cu somnul minus Jac contrul

Capitolul I: Optic geometric. Optic ondulatorie

4mta|es|e(t' Prisma optic osto un moJiu transparont

Doscompunoroa unui lascicul Jo lumin n raJiatiilo monocromatico compononto, la

Capitolul I: Optic geometric. Optic ondulatorie

posililitatoa rolloxioi totalo po lata Jo iosiro Jin prism. n

Puno o prism transparont po o supralat all si notoJ Jo

n locarul principal virtual al oglinzilor convoxo convorg prolungirilo razolor paralolo cu

D2$% D2$l%l oltinom:

oli octul roal osto

oli octul roal osto

olioctul roal tliniar)

imaginoa olioctului osto virtual

imaginoa osto virtual tn spatolo

Icgca rcIIcxIcI IumInII

Capitolul I: Optic geometric. Optic ondulatorie

o raz paralol cu axa optic so rolract prin lontil,

o raz caro troco prin contrul optic al lontiloi ioso

o raz caro vino Jintr-un locar al lontiloi convorgonto

troaz n locar. Ia lontilolo

o lontil convorgont si o lontil Jivorgont, la caro locarolo imagino Jin Jroapta

si apoi ntlnosto la inciJont normal o lontil Jivorgont cu Jistanta local I

ristalinul tlontil liconvox nosimotric) si moJilic convorgonta sul actiunoa muschilor

priviroa. VorJolo Jin natur aro oloct oJihnitor. Allastrul

Capitolul I: Optic geometric. Optic ondulatorie

Capitolul I: Optic geometric. Optic ondulatorie

lluxul Jo onorgio raJiant F

lluxul luminos F caractorizoaz porcoporoa luminii sursolor Jo ctro ochi. Dooaroco

ScnsIbIIItatca spcctraI rcIatIv dIurn

lluxul luminos monocromatic so Jolinosto prin rolatia F K9

lntonsitatoa luminoas , a unoi surso punctilormo Jo lumin so Jolinosto prin raportul

lluminaroa ( a unoi supraloto so Jolinosto prin lluxul

Jintro lluxul luminos omis si unghiul soliJ n jurul Jiroctioi consiJorato:

ci noscopi c caro roproJuco i magi noa oli octol or

lnlzrlzrzn(o lumn. 0tpozlvul Toung.

4mta|es|e(t' lntorloronta osto lonomonul Jo

roprozint Jistanta Jintro Jou maximo sau Jou minimo luminoaso

Oglinzilo lui lrosnol sunt Jou oglinzi

n Jispozitivul intorlorontial numit oglinJa lui IloyJ,

lranjo lrumoaso sunt usor Jo oltinut cu lasciculul unoi JioJo

Biprisma lrosnol osto un sistom Jo Jou prismo

unJolor Jo la acosto surso cooronto so oltino po un ocran asozat la Jistanta Gl lat Jo

O lontil plan convox, cu raza Jo curlur maro,

Do co intorlranjolo a Jou raJiatii monocromatico

Jo trsturi po unitatoa Jo lungimo si o

Capitolul I: Optic geometric. Optic ondulatorie

succosivo, Jistant caro so numosto FRQVWDQWD UHHOHL

. Vsoar Jistanta ' pn la ocran

Privosto printr-un oriliciu ngust, cu Jiamotrul G

Capitolul I: Optic geometric. Optic ondulatorie

. Ia majoritatoa microscoapolor Jin laloratoaro,

a so lorma imagini claro po rotin, Jar nu mai voJom

19. O surs Jo lumin monocromatic cu l 600

Jo orJinul N 2 so oltino la unghiul Jo Jilractio a 30. onstanta rotoloi aro

la Soaro sunt mprstiato mai putornic Joct raJiatiilo

Analizoaz lotograliilo alturato si gsosto cazurilo n caro apar

si analog cololalto. lntorvalul Jo timp Jintro Jou

Capitolul II: Teoria relativittii restrnse