Ascensiunea spre puterea suprema Ca elev si student, Adrian Nastase a fost ntotdeauna scutit de muncile agricole "voluntare" ori

"patriotice", n timp ce colegii lui erau obligati sa presteze acele servicii, neplatite, pentru "edificarea societatii comuniste". In acele perioade ale anului, el se ocupa cu studiul intens al limbilor franceza, rusa si engleza. ngerul lui pazitor, Priboi, veghea asupra lui, l proteja si avea, de atunci, de timpuriu, planuri mari cu Nastase. Dupa licenta n drept si episodul I. D. Suciu (descris n partea a doua a acestei serii de articole), a lucrat ca cercetator la Institutul de Studii de Drept Penal, vreme de 17 ani. n declaratiile sale ncep confuziile: afirma (ca sa-si justifice cariera viitoare de diplomat) ca de fapt a lucrat la Departamentul de Drept International, care, pe atunci (institutul) apartinea de Academie, fara sa numeasca anume care dintre ele: Academia Romna? Academia Comerciala? n realitate, el evita sa declare ziaristilor ca aceasta Academie se numea Stefan Gheorghiu si apartinea nemijlocit de PCR. Acolo a obtinut un doctorat n Drept International. Necazurile si bucuriile familiei Nastase Din punct de vedere financiar, Marin si Adrian Nastase au prosperat. n primul rnd, siau cumparat locuinta la aceeasi adresa: tatal - un apartament; fiul - o garsoniera in Str. Naum Romniceanu, nr. 2, bloc 5, et.3, apt. 13 (si la etajul I), Bucuresti. Este o strada perpendicular pe Dorobanti, pe partea dreapta, n sensul spre Arcul de Triumf, circa 400 m. de Dorobanti. Dintr-o cerere facuta de Adrian Nastase, la 23 iunie 1988, catre tov. ministru Ana Muresan, reiese ca susnumitul locuia n str. Jean Texier nr. 4 si ca inca de pe de atunci era nomenclaturist: Subsemnatul dr. Adrian Nastase, cercetator stiintific la Institutul de Cercetari Juridice, vice-presedinte al Asociatiei de Drept International si Relatii Internationale (ADIRI), domiciliat n Bucuresti, Str. Jean Texier nr. 4, sector 1, telefon 79.39.26., va rog sa binevoiti a-mi aproba cumpararea cu prioritate si cu plata integrala a unui autoturism TRABANT 601 (limuzina). Acest autoturism mi-ar fi deosebit de util pentru numeroasele deplasari pe care le presupun activitatile ce le desfasor n cadrul ADIRI, (ca presedinte al Sectiei de Drept International) n cadrul Academiei de stiinte Sociale si Politice (Stefan Gheorghiu, nu?) a Universitatii din Bucuresti, ca lector al CC al PCR, ca membru al Consiliului Juridic al MAE, ca secretar de redactie al publicatiei Revue roumaine des sciences sociales, serie de sciences juridiques etc. (ce o nsemna oare acest etc?). n urma acestei interventii, putem trage cteva concluzii: A. n acele vremuri, visul lui A. Nastase - Scatiu nu era un Mercedes, BMW sau Rolls, echipate cu girofar, nici macar o Dacie, ci un amart de Trabant; C. Cererea demonteaza una din marile minciuni ale lui Adrian Nastase care, atunci cnd si-a prezentat guvernul n fata parlamentului, a debitat-o asa cum manipuleaza poporul romn, batndu-si joc de inteligenta romnilor. Acest Nastase a declarat atunci ca nu a facut parte din nomenclatura. Or, cu activitati la Academia partidului (Stefan Gheorghiu) si lector al CC al PCR mai poate exista ndoiala ca nu a fost n nomenclatorul CC al PCR? C. n sfrsit, pe cererea sa pentru Trabant, n coltul din dreapta gasim urmatoarele rnduri: Tovarasa ministru Ana Muresan, va rog respectuos sa binevoiti a aproba aceasta cerere, Ambasador A. Miculescu (Angelo Miculescu-nota autorului). Demn de retinut este ca, n acel moment, Adrian Nastase, vnatorul de

mireasa nomenclaturista, care si ncercase norocul si ca sa devina ginerele lui Nicolae Ceausescu (curtnd-o pe Zoe), gasise n fine partida rvnita, fiica nomenclaturistului Angelo Romeo Constantin Miculescu. si iata-l casatorit cu Daniela (Dana) Miculescu, locuind la o noua adresa. Sistemul interventiilor si pilelor socrului ncepuse sa functioneze pentru el. Dupa prima ncercare nereusita de a fi si sot, ambitiosul Adrian Nastase-Scatiu nu si-a pierdut speranta de parvenire pe cale matrimoniala; nvrtindu-se la ceaiurile si petrecerile date de fiii si fiicele aristocratiei nomenclaturiste - cum de altfel proceda de multi ani - acolo a ntlnit-o pe fiica ministrului Agriculturii si Industriei Alimentare, fost ambasador n China, membru CPEx, Angelo Miculescu. Si casatoria s-a aranjat n mod foarte precipitat. Supararea pandea Dana Maria Nastase, sora lui Adrian, n cele din urma, s-a ndragostit. Mare dragoste mare, planuri de nunta spectaculoase n care scop viitorul ginere, cu garantia viitorului socru, viitorului cumnat si viitoarei sotii - toti colaboratori apreciati ai Securitatii - a obtinut pasaport sa mearga n R.F. Germania, pentru cumparaturi de nunta. Nu cunoastem inca cine a avut aceasta idee nefericita, deoarece att de ndragostitul ginere, odata ajuns n Germania, a uitat de nunta, de mireasa si a ramas acolo, cernd AZIL POLITIC Evenimentul s-a petrecut n anii luminA ai lui CeauSescu. Durerea si rusinea celei care trebuia sa fie mireasa, devenita oaie neagra a familiei, au afectat cu putere de cutremur pe toti cei din jur, la care s-a adaugat, desigur, suspiciunea, dezaprobarea si probabil nencrederea periculoasa a Securitatii. ngerul Priboi a reparat cumva prejudiciile aparute. Dupa un timp, Dana Maria Nastase, sora lui Ady, s-a consolat n mai multe brate, ca sa se opreasca n ale unuia pe nume Barb, cu care s-a casatorit si au avut o fiica. Dupa care, la ctiva ani, au divortat si, dupa cum stim, a ramas singura, cu toate ncercarile reunite ale ei si ale fratelui ei de a gasi un sot, binenteles un miliardar de carton. Asta nu nseamna ca duce o viata de abstinenta. Din contra! Pentru a ilustra nca si mai bine profilul moral al lui Marin Nastase (tatal), redam un episod din activitatea lui mpotriva chiar a membrilor familiei sale prin alianta (casatorie). Sotia lui Marin Nastase are patru frati n Bucuresti (n acele timpuri tulburi) din care unul, cel mai mare, fost arhitect - deci, cumnatul lui Marin Nastase. Acest arhitect, n anii studentiei sale, prin '50, a fost arestat de Securitate pentru ca n sala de cursuri s-a gasit scrisa o lozinca anticomunista. Cu el au mai fost arestati cteva zeci de studenti. Dupa cteva luni ntregi de anchete salbatice, batai si toata gama de schingiuiri, la Uranus, a fost pus n libertate, anchetatorii gasindu-l nevinovat. Probabil ca ei "descoperisera" faptasul printre studentii arestati. Ajuns arhitect, s-a dovedit a fi un profesionist de certa valoare; a condus un atelier de 12 arhitecti si proiectanti; a proiectat laminorul de la Galati, din Tulcea si alte obiective industriale importante si, desi era att de priceput si apreciat, nu putea fi numit oficial sef de atelier, deoarece nu era membru PCR, salariul fiind mai mic, functia echivalnd cu aceea de sef de atelier. Trebuia sa se nscrie n PCR si, pe motiv de salariu, si-a ntocmit o cere n acest sens, de admitere n rndurile partidului. Pentru referinte, cum se cerea, a indicat ctiva cunoscuti, printre care

si pe cumnatul sau, Marin (Titi) Nastase. Aceasta actiune s-a petrecut prin anii '80, adica la circa 25 de ani de la arestarea sa ca total nevinovat. Cererea de primire n PCR i-a fost respinsa si, dupa cum a aflat ulterior, cumnatul lui, Marin-Titi Nastase, a dat cele mai dezastruoase referinte despre el; niciodata nsa nu a aflat ce a putut inventa acel balaoaches att de grav, numai ca sa demonstreze partidului loialitatea sa si credinta pecerista, demascndu-si chiar si familia. O afacere murdara Dar cea mai perfida fapta facuta sub ndrumarea lui Marin Nastase si finalizata de fiul sau, Adrian, care mai demonstreaza si ct credeau acesti oportunisti n permanenta regimului comunist, a fost acapararea prin viclenie a vilei nationalizate din strada Aviator Petre Cretu nr. 60, nu departe de Biserica Casin. Aceasta vila, aflata ntr-unul din cele mai selecte cartiere, a apartinut de fapt si de drept familiei Mihai si Elena Ciolan, posesorii actului de vnzare-cumparare al terenului de 576 m.p. Nr. 32570/14 noiembrie 1930. Mihai Ciolan a fost un stralucit inginer, cu studii la Charlottenburg, n Germania, iar sotia sa, casnica. Multi ani, pna la instaurarea comunismului, a ocupat functia de director al tractiunii CFR. Ei au construit pe acest teren o vila (subsol+parter+etaj) de circa 450 m.p. locuibili. n mod abuziv, n 1950, imobilul a fost nationalizat, prin Decretul nr. 92/1950. Fostilor proprietari li s-a permis sa locuiasca n doua camere din fosta lor casa. N-ar fi inutil sa mai afirmam ca era singura lor proprietate imobila, considerata construita pentru a fi exploatata, iar inginerul specialist M. Ciolan dat afara din serviciu de la CFR a cunoscut apoi tot felul de privatiuni, persecutii, traind din vnzarea bunurilor diferite, ca mobile, s.a. Statulproprietar a nchiriat restul de spatiu locuibil. Familia Ciolan nu a avut copii. Dupa ctiva ani, Mihai Ciolan a murit. El nu a avut alte rude dect pe fratele sau, Antonin Ciolan, dirijor, compozitor si profesor la Cluj, care nici el nu a avut copii. Si Antonin Ciolan si sotia sa, au decedat la putina vreme de la moartea fratelui si cumnatului lor. Elena Ciolan a avut nsa un frate n Bucuresti, parinte a 5 copii, 3 fete si 2 baieti. Cea mai mare dintre fete s-a ntmplat sa fie Elena Dragomirescu, cea care, din 1949, devenise sotia lui Marin Nastase-Titi (zis si Tapu n familie). Datorita lipsurilor si mizeriei, sanatatea Elenei Ciolan s-a deteriorat n decursul anilor si senilitatea i-a avansat. Aflata n incapacitate mintala totala, nepoata Elena Nastase, dirijata de sotul ei, o izoleaza pe matusa de vecini, prieteni de-o viata, de restul familiei si, n 1989, o pune pe matusa senila, deci inconstienta, sa semneze un tesatament prin care o lasa pe nepoata sa, Elena Nastase, mostenitoare universala. Astfel, sub ndemnul sotului - vicleanul si atavicul bolnav de avere Marin Nastase - sotia lui devine proprietara unei vile nationalizate de regimul comunist, n regimul comunist. La 5 mai 1990, Elena Ciolan a decedat, n vrsta de 92 de ani. Nepoata Elena Nastase si sotul au tinut n secret decesul ei, ocupndu-se de procedurile funerare, ieftin si rapid,

prin incinerare la Crematoriul Cenusa. Nici un alt nepot dintre ceilalti 4 ai Elenei Ciolan nu a stiut nimic, nici macar despre disparitia ei pamnteasca. Desigur, este o fapta imorala ,ilegala, condamnabila si nedemna aceea de a profita n defavoarea celorlalti frati ai Elenei Nastase, fosta Dragomirescu, care si ei ar fi avut, din punct de vedere juridic, acelasi drept de mostenire. Dar acesta este stilul de a face avere si a lua cu japca al tatalui Marin si fiului Adrian Nastase-Scatiu. Testamentul semnat de batrna n incapacitate mintala are data autentificarii Nr. 12008/12/10/1989. Noua proprietara, Elena Nastase, obtine un certificat de mostenitor, cu Nr.1240 din 7 august 1990. Dupa 4 ani, conform strategiei celor doi mari rechini, tat~ [i fiu, Marin [i Adrian Nastase, proprietara de drept (de fapt, proprietar Adisor) da statul n judecata,revendicnd vila (dosar civil cu Nr. 3706/1994). Judecatoria Sectorului I, ntr-un mod nemaiantlnit de rapid (doar solicitanta era mama fostului ministru de Externe si Presedinte al Camerei Deputatilor) pune n posesiune, prin sentinta civila Nr. 3842 din 14 aprilie 1994 pe Elena Nastase, cu drept de recurs n 15 zile si, binenteles, ICRAL nu a facut recurs. Si astfel, clanul nastasestilor lacomi a acaparat vila. Este de remarcat faptul ca, dupa hotarrea judecatoreasca avnd la baza testamentul autentificat 12008/12/10/89, n 1997 ntreg dosarul nr.3706/1994 nu era de gasit la arhiva judecatoriei - testamentul a disparut. Se pune ntrebarea fireasca: nu cumva si semnatura de pe testament a fost n fals? Si stiind ca si de la o alta judecatorie a disparut de mult dosarul procesului I.D. Suciu/A. Nastase, putem concluziona cine a fost autorul sustragerilor n scopul de a disparea orice urma! Perfidul Adrian Adrian N~stase, de 14 ani, este nalt demnitar neocomunist al PSD-ului actual; n acelasi timp, a facut tot ce i-a fost cu putinta spre a renationaliza proprietatile imobiliare furate de PMR/PCR. Perfidia lui Nastase ntrece orice limite; ntotdeauna a atacat, la fiecare ntlnire publica, Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate n mod abuziv dupa 6 martie 1945. Politica partidului sau, pe care l si conduce, ntotdeauna a fost ostila reconstituirii dreptului de proprietate si dintotdeauna a dorit limitarea serioasa a volumului restituirilor si despagubirilor acordate fostilor chiriasi n propriile case. Concomitent, el, care se opune restituirilor (fapt pentru care poporul romn cheltuieste milioane de euro, condamnat sa achite acele amenzi hotarte de Tribunalul de la Haga), tocmai el se mproprietareste cu o vila fosta nationalizata ilegal, furnd dreptul celorlalti 4 mostenitori, egali n drepturi ca si mama sa. Intrnd n proprietatea casei, Adrian Nastase, smechereste, declara pios: Am facut o reparatie morala unchiului nostru, M.Ciolan! De ce nu a facut aceeasi reparatie morala si celor peste 100.000 de adevarati proprietari? EPILOG la acest act gangsteresc: In primavara lui 1999, sora lui Adrian, Dana Maria Barb a cumparat, conform actelor, vila din Av. Petre Cretu nr. 60, proprietatea mamei sale, pentru suma de 650 milioane lei. (De unde oare o fi avnd attia bani? Sau a fost o vnzare fictiva?) Ca proprietara de drept, a evacuat pe cei trei chiriasi, a renovat vila, pe care o locuieste singura. Nu poate fi nici un dubiu, actul acesta de vnzare ntre mama-fiica este un fals, orchestrat de cei doi

vicleni, tatal si fiul, M. si A. Nastase. Unii sunt tentati sa creada ca Dana Maria Barb, divortata, cu un copil, functionara, nu a avut cei 650 milioane lei, plata (!?!) casei. Ea nsasi declara ca este un om cu venituri medii. n plus, nvatata de parvenitul ei frate, Adrian, mai declara si o alta uriasa minciuna: ca a avut de suferit de pe urma comunismului, din cauza DOSARULUI...!. Care dosar? De agenta a securitatii infiltrata ntr-o firma de comert exterior ( ia intrebati-l pe VOICULESCU -Antenna 1 ca el stie cum a facut), cu tatal Marin si fratele Adrian, ambii colaboratori ai Securit~]ii, ba nca fratele ei si nomenclaturist? Unele ziare au acuzat-o ca a acumulat o avere impresionanta n ultimii ani. Dana Maria Barb, sora lui Adrian Nastase, a recunoscut numai 3 locuin]e, nu 5, cte se spune: o casa mostenire la Bucuresti, cu 650 milioane, daca a platit-o (?); un apartament n Centrul Civic, pe care a spus ca l-ar fi vndut (?!?) si un apartament ntr-o casa de vacanta, la Predeal. Ea a mai recunoscut ca, n anul 2004, era actionara doar la 3 firme, nu la 7 cum se insinueaza; dupa ce numeste societatile de la care are actiuni - ALMONTE, VOLTERA, ARMS) afirma ca si-a vndut actiunile ce le avea de la alte doua societati (AVANTI si ODDA). Stiind-o pe Dana Maria Barb o femeie mediocra din punct de vedere intelectual, chiar prostuta, fara calitati de om de afaceri (amoroase, da), deslusim raspunsul la averea impresionanta pe care o declara; este unul din paravanele afacerilor fratelui sau Adrian, care lucreaza la fel ca si tatal sau, Marin, asa cum si-a trecut averea pe numele rudelor, la Tartasesti. {si de ce sa nu credem ca Dana Barb nu si-a declarat ntreaga avere? Iata de ce: controlul averilor nu se poate face! C^t mai sus, cu orice pre]! Dupa a doua casatorie, Adrian Nastase a fost instruit nu numai de tatal sau. A nceput sa-l dascaleasca si socrul lui, Angelo Romeo Constantin Miculescu, un alt rechin oportunist care, ca si Marin Nastase, s-a mbolnavit din ce n ce mai mult de putere si avere, macinat de cele mai respingatoare ambitii de parvenire. Avndu-l ca model pe Nicolae Ceausescu, Adrian Nastase ncepe sa creada despre el nsusi ceea ce tatal sau i repetase de mii de ori inca de cnd avea 14 ani si ceea ce stia si el de la Securitate: ca i se pregateste o nalta cariera, plus ca era convins ca lumea se nvrteste n jurul lui, el fiind soarele Universului, predestinat sa fie conducatorul unor fiinte mai proaste ca el, carora el le va tolera tot, toate jafurile si furturile, deoarece ei vor fura si pentru el, iar prostimea manipulata l va accepta. De atunci, a nceput sa fie arogant si ngmfat. |n dorinta lui de grandoare si agoniseala, si da seama ca pentru a ajunge ct mai sus pe scara sociala nu este suficient sa fii ginere de nomenclaturist si informator-colaborator al Securitatii. De aceea, la sfrsitul anilor 80, echipa colonelului Ristea Priboi l pregatea n graba, pentru a-l implanta ca agent acoperit n strainatate probabil ONU. De fapt, Marin Nastase, cu ani n urma, avansase ideea ca fiul sau va ajunge la ONU sau conducator n Romnia Socialista. Generalul Neagu Cosma, seful contraspionajului reserist, la un moment dat, a declarat ca ntre 85-89, printr-un sistem de burse, tinerii bine pregatiti si bataiosi au mers la studii la Institutul de Economie Mondiala din USA. Se stie de catre contraspionajul romn ca acest institut, aflat la New York, functiona prin acoperire CIA. Prin scoala asta, toti au fost recrutati de CIA si multi au ajuns apoi n fruntea tarii. Este citat numele lui Adrian Nastase, fost student al acestui institut, mpreuna cu Mugur Isarescu, Theodor Stolojan,

Adrian Severin, Ioan Mircea Pascu... si lista contine circa 30 de nume. Tot generalul Neagu Cosma a mai adaugat: ...era un dosar ntreg la Securitate, n care se spunea tot ce se petrecea acolo, la acest institut. Noi nu stateam numai sa ne uitam: pe unii dintre bursierii astia i mai trimiteam si noi. Cine stie acum daca nu si Adrian Nastase a fost trimis de Securitate cu bursa americana la susnumitul institut? si n acest caz, el a dat o dubla lovitura: a servit cu informatii despre acest institut Securitatea RSR si a lasat CIA si pe americani sa creada ca pot conta pe el dup 1990. n aceasta situatie conjuncturala l-a gasit lovitura de stat din decembrie 1989, data de garnitura a doua nomenclaturista (din care facea si el parte), cu sprijinul serviciilor speciale sovietice. Schimbarea politica i-a convenit de minune acestui obsedat de setea de mbogatire, parvenire si faima. Cu toate ca si n regimul comunist al lui Ceausescu ar fi dobndit o pozitie nalta datorita sustinerii si protectiei Securitatii, nu ar fi putut nsa acumula averi ca Harpagon, asa cum i s-au creat posibilitati nevisate dupa 1989. Mai nti profitase ca ginere al lui Angelo Miculescu, un alt oportunist, care ajunsese n cele mai nalte functii de stat pe timpul lui Ceausescu: ministrul Agriculturii si Industriei Alimentare, ambasador n China si ocupant al naltei functii de membru n CPEx, dar care era atasat de comunism tot att ct ar fi fost atasat un romn de statul african Burkina Faso. Acest rechin veros a fost marginalizat de clanul Ceausescu, fiindca, n calitatea sa de ambasador n China, uitase pentru ce fusese trimis acolo si se ocupa numai de afaceri personale, ceea ce atrasese atentia organelor speciale chineze, care au sesizat Securitatea. Dupa revolutia de palat din decembrie 1989, ginerele Adrian Nastase s-a folosit si de persecutiile suferite de socrul sau, Angelo Miculescu, din partea lui Ceausescu, pentru a putea acoperi parvenitismul lui feroce. Imediat dupa decembrie 1989, Adrian Nastase a scos pe piata persecutii (imaginare) suferite de el si familia lui. Sora lui Adrian, Dana Maria Barb, a suferit din cauza dosarului, adica a originii burgheze (!?!), desi ea a fost racolata de DIE, plantata ntro firma de comert exterior (la terminarea facultatii) si trimis~ n misiune n Siria, Norvegia si Olanda (n flancul NATO). Marin Nastase a colaborat eficient cu DIE, ca si fiul lui, Adrian, care activa n cadrul Sectiei de Straini n trecere pe teritoriul Romniei, etc. De aceea, pare hazliu, azi, cnd institutia CNSAS, care apartine de PSD, comunica, simplu, ca Adrian Nastase este curat si ca nu a lucrat cu DIE (dect cu colonelul Ristea Priboi...), spre rusinea profesorului Onisoru. Dupa decembrie 1989, Adrian Nastase a avut cteva avantaje fata de altii de teapa lui: 1. A fost profesor la Stefan Gheorghiu, unde era n rela]ii foarte bune cu Virgil Magureanu, si el profesor acolo (colegi, deci), Magureanu fiind unul din cei mai importanti agenti KGB, complotisti ai loviturii de palat din decembrie 89. De asemenea, Adrian Nastase a fost coleg si cu alti complotisti, agenti ai Moscovei, aflati si ei la aceeasi Academie a PCR; 2. Casatorit (n anul 1984) cu Daniela Miculescu, fiica altui nomenclaturist, Angelo Miculescu. Acest socru a lui Adrian Nastase era prieten bun cu Ion Ilici Iliescu (seful complotistilor KGB-isti), caruia i-a facut o calda prezentare a ginerelui sau, dupa 1989, asa cum a facut si la obtinerea aprobarii cumpararii limuzinei Trabant. O vorba buna, spusa la timp, a fost regula ntre nomenclaturisti. Sigur, papa Angelo a mai intervenit si pe lnga alti prieteni nomenclaturisti - fosti ai lui Ceausescu (pna n 1989) si deveniti democrati (dupa 1989) - n favoarea ginerelui sau;

3. Cum Securitatea nu a fost desfiintata dupa decembrie 1989 (si-a schimbat doar denumirea, retinnd toata puterea discretionara, activnd nsa dupa aceleasi metode, aproape cu aceleasi cadre, dar cu ceva mai multa discretie), nu putea sa nu sustina un om de-al lor, cum de altfel a facut-o n cazul Adrian Nastase, ca si n multe alte cazuri. Sustinndu-l pe Nastase ct mai sus n functii, Securitatea noua, SRI, si asigura o existenta durabila, sustinere financiara cta solicita, deci o continuitate fericita. De fapt, aceasta simbioza s-a vazut de nenumarate ori prin atitudinea lui Adrian Nastase de aparare a securistilor patrioti mpotriva deconspirarii securitatii, mpotriva CNSASului, pna cnd a gasit solutia: o lichea la conducerea institutiei, n apararea lui Ristea Priboi si altii. Si atunci, imediat dupa lovitura de stat din decembrie 1989, relatiile socrului Angelo Miculescu, pilele puse de acesta persecutatului lui Ceausescu, combinate cu vorbele de bine ale unora cu ochii albastri au nceput sa functioneze, n ajutorul lui Adrian Nastase, la cteva zile dupa ncetarea revolutiei. Silviu Brucan l-a cooptat n Comisia de politica externa (condusa de el) pe ginerica Adrian Nastase baiat bun. ntrebarea este: cine i l-a recomandat pe Adrian Nastase acestui trdator, zis comunist-ilegalist, care lucreaza pentru KGB si CIA? Si recomandarea a venit fie de la socrul sau; ori de la Securitate; ori de la Ion Ilici Iliescu; ori de la una din cele doua, KGB - CIA sau de la toate aceste surse. Misterul ramne! Si, nu mult dupa aceea, dupa primele alegeri falsificate, Adrian Nastase si-a dat demisia din Colegiul Director al FSN si a devenit Ministru de Externe, pna la alegerile din anul 1996, cnd a cstigat alegerile Opozitia, n frunte cu o alta pramatie: Emil Constantinescu. n acelasi timp, Adrian Nastase a fost si deputat n Adunarea Nationala. Dupa 1990, Francmasoneria si-a facut simtita prezenta n Romnia, ca de fapt n toate celelalte tari eliberate de comunism din Estul Europei. Aceasta prezenta timpurie s-a datorat intentiei conducatorilor masoneriei franceze de a reconstrui masoneria n aceste tari, n care comunismul a lichidat-o prin interzicerea pe teritoriul RPR a oricarei activitati a acestei organizatii oculte internationale si prin pedepsirea grava a fostilor ei conducatori. Dupa anul 1992, contrar regulilor foarte selective de admitere a membrilor, n Romnia au fost acceptati si declarati masoni un mare numar de indivizi, fara nici un criteriu de admitere, persoane nu totdeauna la nivelul care ar face cinste acestei organizatii. Adrian Nastase a devenit si el, cu aceast~ ocazie, mason, alaturi de Luminita, fata mparatului tiganilor, Iulian, de la Sibiu. Astazi, aceasta masonerie din Romnia este un caz tipic: cu Marele Mason (seful) - un obscur fost jurnalist la SCNTEIA - a ajuns aliata cu partidul de guvernamnt, adica cu Adrian Nastase si, prin lege, este Masonerie de stat - subventionata de la buget. Din 1990, Adrian Nastase a devenit si Cavaler de Malta (al Ordinului Suveran Militar al Cavalerilor de Malta). Cu aceasta din urma organizatie este o alta istorie, acest ordin fiind unul prin care Vaticanul (ca si Opus Dei) si exercita influenta spirituala n lume. Si, ca sa dea o justificare oarecare - pe care de fapt nu i-a cerut-o nimeni - si ca sa abata atentia ca el nu ncearca prin toate mijloacele de a-si satisface pofta patologica pentru avere si putere, Ady a declarat una din marile sale minciuni (tiganii avnd spirit inventiv) ca el ar urma traditia familiei (tatal sau, dupa absolvirea Scolii Militare de Ofiteri, ca sef de promotie, a fost primit n Ordin. Apoi a mai declarat, tot gratuit, ca n Romnia dintre cele doua razboaie mondiale MAJORITATEA cadrelor militare de elita faceau parte din acest Ordin. Or, noi stim bine ca nici Armata Regala si nici ofiterii Armatei Regale NU FACEAU POLITICA0! Lor, prin lege, le era interzisa apartenenta la vreun partid sau

organizatie si nu puteau participa la alte activitati ce nu prezentau caracter militarpatriotic. Nu cunoastem punctul de vedere al Patriarhului Teoctist despre modul cum priveste Biserica Ortodoxa Romana masoneria, fie ea de stat, si Ordinul de Malta. nlocuirea lui Sergiu Celac din functia de ministru al Afacerilor Externe cu Adrian Nastase a parut observatorilor scenei politice romnesti inexplicabila, deoarece Sergiu Celac si-a terminat studiile la Moscova si fusese recrutat n 1978 de serviciile sovietice. El a perfectat vizita la Bucuresti a lui Eduard Sevarnadze, la numai doua saptamni de la revolutia din decembrie; a pastrat si chiar a mai adus alti securisti la Externe; avea farmec personal, un nalt profesionalism, datorita unei ndelungate experiente. Cu toate aceste calitati revolutionare, Serghei Celac a fost nlocuit cu Adrian Nastase, care, la 40 de ani, devine conducatorul Afacerilor Externe ale Romniei. El a fost unul din vechii preferati ai lui Ion Iliescu, acesta avnd nu numai recomandarea socrului, Angelo Miculescu, dar si faptul ca l remarcase din vremurile trecute, cnd Nastase fusese presedintele Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti din Facultatea de Drept din Bucuresti, iar Ion Iliescu prim-secretarul Comitetului Central al UTC. De asemeni, nu ar fi exclus ca si Dan Martian, care n 1990 era presedintele Camerei Deputatilor din Parlament - care l-a urmat pe Ion Iliescu, n 1971, la conducerea UTC, sa fi fost unul din sustinatorii fostului tovaras Adrian Nastase la fotoliul ministrului de Externe. naintea numirii n aceasta funtie, Adrian Nastase a fost, chiar n primele zile dupa revolutia din decembrie 1989, consilierul personal al lui Ion Iliescu, iar la formarea Consiliului FSN, el a fost purtatorul de cuvnt al acestuia. La alegerile din 20 mai, a fost ales n Parlamentul Romniei pe lista FSN. nca din primele iesiri pe arena internationala, Adrian Nastase nu a justificat impresionantele titluri pe care le-a etalat n comunicatul oficial al numirii sale, dat la 28 iunie 1990, cnd s-a format noul cabinet: sef de promotie n 1973 al Facultatii de Drept din Bucuresti; membru asociat al Institutului pentru Drepturile Omului de la Strassbourg; doctor n Drept International; vicepresedinte al Asociatiei Romne de Drept International si membru al Societatii Franceze de Drept International. La 6 iulie 1990, noul ministru de Externe a acordat agentiei engleze de stiri Reuter un interviu, n care s-a lansat n tot felul de afirmatii ridicole si fanteziste. Ideile de baza i-au fost: 1. Europa are de pierdut si risca foarte mult (!?!) daca nu accepta Romnia n rndurile ei; 2. n loc sa-l critice pe Ion Iliescu, cel care a avut nastrusnica idee - funesta renumelui Romniei - de a chema minerii, precum si faradelegile savrsite de acestia (ceea ce a fost aspru criticat n Consiliul Europei si Romnia a pierdut statutul de observator), Nastase a criticat... Europa; 3. ncearca sa provoace din partea poporului romn o reactie ostila Europei si de sprijin al regimului; el tuna si fulgera contra Europei pentru ca refuza sa ajute Romnia (dupa barbaria minereasca!) si trece la amenintari, ca de exemplu fraza: Daca Europa va continua sa se poarte asa cu Romnia, aceasta se va alatura altor zone ale lumii... (Alt continent? China? Lumea a treia? El nu o mai spune); 4. Face afirmatii fantasmagorice despre anumite cercuri pe care nu le identifica, care ar vrea sa limiteze Europa la granita de vest a Romniei. Dar, la 13 iulie 1990, adica dupa cteva zile de la neproductivul si hazliul interviu, Adrian Nastase schimba pervers tonul, si declara trimisului special al ziarului american THE NEW YORK TIMES, Steven Greenhouse, ca Romnia este gata sa se integreze n Comunitatea Europeana, chiar si saptamna viitoare, daca aceasta ar fi posibil. Ceea

ce nseamna nu numai o ntoarcere de 180 de grade de la vechea pozitie, dar si o enorma minciuna, caci Romnia era departe de performantele economice cerute de Uniunea Europeana. Ca sa ndulceasca putin impresia lasata de afirmatia lui Ion Iliescu, repetata si idioata, ca sa nu ne nvete pe noi Occidentul ce nseamna democratia, Adrian Nastase, ca sa dreaga busuiocul, declara, feciorelnic: Ceea ce dorim nu este un certificat de buna purtare, fiindca nimeni nu este perfect, ci doar un sprijin normal din partea tarilor care au deja o mare experienta n democratie, sa ne ajute sa ne mbunatatim structurile democratice. n privinta relatiilor cu Pactul de la Varsovia, n timp ce ceilalti ministri de Externe ai fostelor tari sateliti ai Moscovei au rupt legaturile cu Pactul, Nastase, exprimnd pozitia lui Ion Ilici Iliescu, declara, cu siretenie: Nu este necesar sa sari dintr-o masina care nu mai are suficienti carburanti sa nainteze. Pactul de la Varsovia nu mai nseamna prea mult n aceste zile. Foarte echivoc. Adrian Nastase si aroga si dreptul de a emite declaratii privind situatia interna.Uzurpnd drepturile ministerului de Interne si explicnd violentele din 13 iunie, el nu acuza nici minerii, nici legionarii (ca protectorul sau, Ion Ilici Iliescu), ci sustine ca vinovatii de violente au fost bisnitarii nemultumiti ca nu mai pot sa vnda n Pia]a Universitatii, si atunci, au organizat perfect cteva mii de oameni decisi sa distruga guvernul ales.... Cu alte cuvinte, el creeaza o noua dezinformare, cu scopul de a mari confuzia si a ascunde adevarul asupra celor ce s-au petrecut atunci. Ca ministru de Externe, Adrian N~stase continua, fara rusine, seria minciunilor, calitate atavica tiganeasca, mostenita pe linia tatalui sau si perfectionata prin scolile de partid. Astfel, ca nou ministru de Externe, el declara lui George Stanca, pentru ziarul Expres Magazin (nr. 19, din 1991), ca n functia pe care o are face politica tarii, deasupra partidelor, ceea ce nu corespunde realitaii, el fiind atunci si deputat FSN. Nastase a facut - ca proaspat ministru de Externe - o vizita la Moscova, Kiev si Chisinau, deci n URSS, unde, printre alte necunoscute,s-a aflat doar ca a pregatit vizita lui Iliescu la Moscova. Una din marile lovituri date Romniei a fost semnarea Tratatului cu Rusia de IliescuNastase, care a dus la pierderea definitive a Basarabiei, Bucovinei de Nord si tinutului Herta, plus Insula Serpilor. Si nu numai att: Iliescu si Nastase s-au grabit n a fi primii care au semnat, n noile conditii, tratatul cu Uniunea Sovietica, aceea care, de fapt, agoniza. n lichelismul sau de neegalat, Nastase explica astfel: Dupa disparitia dimensiunii militare a Pactului de la Varsovia, a aparut ca o nevoie fireasca pentru toate tarile din Europa de est sa aibe relatii cu Uniunea Sovietica, un tratat bazat pe valorile europene. Si tot el afirma aiurea ca noi trebuia sa fim primii, deoarece, negociind la Moscova, nu aveam pe teritoriul tarii (cum aveau ceilalti) trupe sovietice. Despre Basarabia, Nastase-patriotul, prin vocea stapnului sau, Ion Ilici Iliescu, zice: Noi trebuie sa tinem seama de evolutiile din ultimii 50 de ani din Republica Moldova. De aici pornind, de la aceste evolutii, respectnd aceasta declaratie, noi, practic ne gasim n situatia ca dincolo de Prut s-a creat un alt stat romnesc. Noi putem sau nu sa acceptam acest stat, dar el exista. De aici existen]a celor doua state romnesti care, sigur, vor merge n paralel n istorie.... Rezultatele politicii neghioabe de atunci a cuplului de ciocli ai Romniei I. Iliescu - A. Nastase se vede bine azi: Basarabia si Bucovina, n loc de a reveni la tara-mama (de unde au fost smulse de Stalin, conform Pactului Ribentropp-Molotov) adica de a urma exemplul }trilor Baltice, astazi sunt rusificate si neocomunizate n cea mai neagra saracie,

cu sanse de a se reintegra n imperiul rus al lui Putin. Asta se intampla acum cu aceste pamnturi romnesti furate (n Delta, Canalul Briscoe; dispute asupra Insulei Serpilor; interzicerea limbii romne; nchiderea scolilor romnesti s.a). Odata nsa cu noile functii, creste apetitul de mbogatire a lui Ady si apare prima inginerie. Adrian si Dana Nastase erau proprietarii imobilului din str. Aviator Jean Texier nr. 4, sector 1. n noua pozitie de nalt demnitar, avnd posibilitatea de a ocupa o locuinta de protocol (ceea ce a si obtinut), Ady trebuia sa mai aiba o locuinta corespunzatoare. Si atunci a ncheiat un act fals de donatie a imobilului sau catre socru si n acest fel a devenit homeless. Iata cum reiese falsul din CONTRACTUL DE DONATIE incheiat ntre Nastase Adrian si Nastase Daniela, soti, domiciliati n Bucuresti, str. Aviator Jean Texier nr.4, sector 1, avnd un descendent n calitate de donatori si Miculescu Angelo-Romeo- Constantin, domiciliat n Bucuresti, str. Pictor Negulici nr.18, etaj 1, apt.2, sector 1 (deci avea locuinta) n calitate de denator, a intervenit prezentul contract de donatie, n urmatoarele conditiuni: Noi, Nastase Adrian si Nastase Daniela, declaram ca donam socrului si, respectiv, tata, Miculescu Angelo-Romeo-Constantin, apartamentul duplex situat n Bucuresti, str. Av. Jean Texier nr.4, sector 1, care se compune din subsol, parter si etaj, cuprinznd vestibul, doua holuri, cinci camere, baie, bucatarie, debara, WC, oficiu, scara interioara, logie si pivnita, si din terenul existent n suprafata de 284 mp se transmite n folosinta 100 mp. Subsemnatul Miculescu Angelo-Romeo-Constantin declar ca primesc cu multumiri donatia ce se face de catre Nastase Adrian si Nastase Daniela si ma declar de acord cu continutul actului. Cunosc situatia juridica si de fapt a apartamentului ca fiind cea aratata de donatori. Prezenta donatie s-a perfectat n baza autorizatiei de nstrainare nr.1156/1991, eliberata de Primaria Sectorului 1, n care sunt cuprinse menniunile Apartamentul se afla n perimetrul construibil al municipiului Bucuresti, ntr-o zona de locuinte neafectata de prevederile planului de sistematizare al municipiului Bucuresti. Redactat si dactilografiat n sapte exemplare, la Notariatul de Stat, Sector 1, Bucuresti, astazi... data autentificarii... Semneaza - donatori (2), donator (1) si notarul public cu stampila oficiala. Ca urmare a acestui aranjament, A. Nastase, cu sotia si fiul, s-a mutat n locuin]a de protocol din str. Maresal Prezan nr. 4, pe care o ocupa, din 1992, n calitate de continuu nalt demnitar. El a adus mbunatatiri acestei vile (cu banii de la buget, casa fiind proprietate a statului), apoi a cumparat-o, cand s-au vndut aceste proprietati de stat, cu (nimeni nu stie!) un pret necorespunzator valorii ei. Apartamentul din str. Av. Jean Texier nr. 4, locuit nainte de 1989 de sotii Nastase, l-au cumparat, ulterior, desigur, pe un pret mult sub valoarea lui reala. Dupa fals, casa era sediul Cabinetului de avocatura Adrian Nastase si al Funda]iei Romnia Mileniului Trei, condusa din umbra de Adrian, dar oficial de consoarta sa.

De atunci, din 1990, de cnd tara cunoaste o noua banda politica venita la crma, de cnd lichelele cameleonice s-au tras una pe alta, rapid, printre ele fiind si bisexualul Adrian Nastase, s-au cimentat relatii noi, prostind un ntreg popor traumatizat de comunism, naucit de dezinformarile loviturii de stat, minjit prin baia de snge, de teroristii care trageau din orice pozitie si cei 60.000 de morti (ai lui Brucan). Si au venit din urma securistii, care i aveau la mna pe uzurpatorii lui Ceausescu (dar si pe noii demnitari) cumparndu-si astfel iertarea si neoexistenta n noua epoca, o epoca a furtului, a jafului national, a santajului si a nemerniciei. Adrian Nastase a trecut rapid de la un stapn la altul, de la nomenclaturistic~ la nesatiul posesiunii si la capitalistizare. Socrul, Angelo Miculescu, dupa lovitura de stat din decembrie 1989, a lucrat n cadrul firmei POOLGEC, proprietatea lui George Paunescu (conducatorul firmei securiste CRESCENT). Despre acest domn, tot tigan, vom scrie cu alta ocazie, n relatie cu Nastase. George Paunescu a exercitat mari presiuni asupra ministrului Agriculturii si Alimentatiei, Ioan Oancea, ca acesta sa accepte importul de catre POOLGEC- imediat a unui milion tone gru de panificatie. Presiunile au fost facute de salariatul firmei, Angelo Miculescu, toate telefoanele s-au dat pe scurt din cabinetul lui Adrian Nastase, ginerele lui Angelo Miculescu. Presiunile au continuat, grul taranilor romni a putrezit prin podurile caselor sau a fost mncat de soareci prin hambare, n loc sa fie cumparat pentru stocul de rezerva al statului. Evident, pretul pinii pentru populatie n urma importului facut de POOLGEC s-a majorat corespunzator cu comisionul obtinut de firma POOLGEC, tranzactie din care si socrul si ginerele au avut partea lor. Ca ministru de Externe, Adrian N~stase a fost criticat de presa din tara si straina, fiind acuzat de atitudine ruso-fil~. Astfel, cotidianul din Ungaria Maghyar Nemzet a publicat, dupa semnarea Tratatului cu Rusia de catre Adrian Nastase, un articol intitulat Noul conducator (semnat de Molnar Gusztav). Articolul contine o critica vehementa mpotriva lui Nastase, considerat de autor ca al doilea om al celui mai puternic partid romn. Printre altele, Adrian N~stase este acuzat de atitudine fatisa antiNATO si rusofila, de care este acuzat si comandantul adjunct al contraspionajului militar romn. Jurnalistul maghiar l mai acuza pe Nastase ca ncearca sa imprime partidului o linie na]ionalista (gen Ceausescu), bazndu-se pe fostele structuri ale Securitatii. CATEVA PRECIZARI: 1. Este greseala mea, cnd am trecut numele de familie DUMITRU taranului sarac spre mijlocas, din Tartasesti, tatal biologic al lui Marin Nastase. Adevaratul sau nume de familie a fost GRIGORE, nct cei doi copii rezultati din casatoria lui oficiala cu tiganca din Tartasesti au purtat numele de familie GRIGORE (un baiat, Constantin-Costel si o fata). Nastase Marin (Titi) a pastrat numele de familie al mamei sale, ct si trasaturile rasei mamei; 2. Nu am fost destul de detailat n legatura cu felul cum a acaparat familia Marin si Elena Nastase averea compusa din vila din Aviator Petre Cretu nr. 60, ct si bunurile mobile de mare valoare ale matusii sale, sora tatalui Elenei Nastase, Elena Ciolan. Dupa ce Elena Ciolan a pierdut locuinta (prin nationalizare) si sotul ei, inginer M. Ciolan, a fost dat afara din seviciu si apoi a decedat, ea a beneficiat de o pensie simbolica de urmas. A trait foarte greu si a reusit la nceput sa vnda cteva piese de mobilier. Atunci a intervenit cu drzenie nepoata ei, Elena Nastase, simtind prada. Ea i-a interzis matusii, din ce n ce mai

amnezica, sa vnda ceva din fosta ei casa si, ca sa fie sigura, a izolat-o de prieteni, de tot restul familiei, dupa directivele sotului, Marin Nastase. n 1984, Elena Ciolan ajunsese n stare avansata de dementa (senilitate); n 1989, i s-a luat semnatura pe un testament (vezi Partea III din acest serial). nainte nsa de moartea batrnei (mai 1990) si dupa, familia acaparatoare, Elena si Marin, plus Adrian Nastase, au preluat mobila de certa valoare, adusa din Franta (covoare persane, tablouri si o bogata colectie de argintarie).