Professional Documents
Culture Documents
Sunetele unei limbi sunt emise de oameni cu ajutorul organelor vorbirii: limba, buzele, cerul gurii, din\ii =i coardele vocale. Sunetele limbii se mai numesc de aceea =i sunete articulate. }ntre sunete articulate =i liter[ exist[ o coresponden\[: literele sunt semne grafice prin care se noteaz[ sunetele ]n scris. Fiec[rui sunet ]i corespunde cel pu\in o liter[. Sunetele limbii engleze se ]mpart ]n: 1.sunete vocalice; 2.sunete consonantice; 3.sunete semivocalice. 1.Sunetele vocalice Sunetele vocalice sunt sunete articulate, pronun\ate printr-o deschidere mai larg[ a gurii, f[r[ ca aerul care iese din pl[m`ni s[ fie ]mpiedicat prea mult. De asemenea, la pronun\area sunetelor vocalice coardele vocale vibreaz[. Aceste sunete se ]mpart ]n: a) vocale propriu-zise b) diftongi c) triftongi Vocalele Vocalele sunt sunetele vocalice de baz[. }n limba englez[ vocalele sunt de dou[ feluri, ]n func\ie de durata pronun\ [rii: -vocale scurte(a c[ror pronun\ie este de durat[ mai scurt[) -vocale lungi(a c[ror pronun\ie este de durat[ mai lung[) OBSERVA|IE: }n nota\ia fonetic[ vocalele lungi se scriu la fel cu cele scurte corespunz[toare, dar au ]n plus semnul : la dreapta lor.
1
[a:] - a lung: ask, arm, fast, last, car [e ] - elbow, Emma, ten, set [] - sunet specific englezesc: as, hat, flat [i ] - ink, in, is, big, pink, sing, silly, Billy [i:] - eat, meat, be, me, beast [ ] - [: at, an, about, under, but, mother [ :] - girl, hurt, Irvine [] - on, off, dog, pot [:] - all, or, call, born, store [u ] - book, cook, look [u:] - moon, fool, cool Diftongi Diftongii sunt sunete vocalice alc[tuite din dou[ vocale propriu-zise, pronun\ate ]ntr-o singur[ silab[. [ai] - my, sky, ice, find [au] - out, about, cow [ei] - may, eight, make, take, wake [e] - airplane, there, chair [i] - ear, clear, fear, hear, dear [u] - old, ghoust, go, show [i] - oil, boy, toy [] - door [u] - poor
2
Triftongi Triftongii sunt sunete vocalice alc[tuite din trei vocale de baz[ pronun\ate ]ntr-o singur[ silab[. [au] - our, hour, tower, flower [ai] - iron, lion, fire [ei] - player 2.Sunetele consonantice Sunetele consonantice sunt sunete la a c[ror pronun\are gura este mai pu\in deschis[ dec`t ]n cazul sunetelor vocalice, iar aerul care iese din pl[m`ni ]nt`lne=te obstacole. Ele se pronun\[ fie cu vibrarea coardelor vocale, fie f[r[ ca acestea s[ vibreze. Ele sunt: a) consoane surde (la care coardele vocale nu vibreaz[) b) consoane sonore (la care coardele vocale vibreaz[) Consoane surde [p] - pye, play, apple, map, lamp [t] - top, letter, butter, hat, flat, cat [k] - book, cat, car, scared, act, stick [f] - fire, five, fish, after, coffee, leaf, life [s] - see, sky, ask, set, last, bus, kiss [ ] - ,,s cu limba ]ntre din\i: think, toothpaste, thank [ ] - sure, cushion, fashion, trash [t] - chair, child, chin, matches, butcher [h] - house, hat Consoane sonore
3
Aceste consoane sunt consoane la a c[ror pronun\are coardele vocale vibreaz[. Ele sunt: [b] - bread, boy, about, rabbit, cube [d] - doll, credit, edit, read, bed, red [g] - garden, globe, go, English, big, egg [ - ] - pleasure, measure [l] - lamp, look, elbow, silly, bell [m] - mouse, may, middle, compas, come [n] - not, bandit, meaning, men [] - sing, think, ink [r] - red, rabbit, rose, brush [v] - volume, leaves, devil, stove [z] - zero, zebra, visit, rose [ - ] - ,,z cu limba ]ntre din\i: there [d - ] - jewel, Jack 3.Sunetele semivocalice Sunetele semivocalice se mai numesc semivocale sau semiconsoane =i se numesc astfel deoarece nu sunt nici vocale, nici consoane, ci sunete de tranzi\ie. Acestea sunt: [j] - yes, yellow, cute, new [w] - world, window, what, liquid, quick Consoane =uier[toare Din grupul consoanelor surde precum =i din grupul consoanelor sonore o clas[ aparte o constituie cea a consoanelor =uier[toare. Consoanele =uier[toare sunt consoanele surde sau sonore a c[ror pronun\are se aseam[n[ cu un =uierat.
Regulile adjectivului 1. }n limba englez[, adjectivul se a=eaz[ ]ntotdeauna ]nainte de substantivul pe care ]l determin[. ex: big plane, nice city, big house
OBSERVA|IE: }n afar[ de pozi\ia din fa\a substantivului, adjectivul mai poate fi a=ezat dup[ verbul to be. ex: -my house is nice -it isnt a big house -its nice and cosy 2. }n limba englez[ adjectivul nu se acord[ ]n gen, num[r =i caz cu substantivul pe care ]l determin[. Adjectivul are ]ntotdeauna aceea=i form[, adic[ este invariabil. ex: a nice girl - a nice boy nice girls - nice boys
Substantivul Num[rul substantivului: }n limba englez[, ca =i ]n limba rom`n[, substantivele au dou[ numere: singular =i plural. Pluralul este de dou[ feluri: plural regulat =i neregulat. 1.Pluralul regulat Marea majoritate a substantivelor formeaz[ pluralul prin ad[ugarea termina\iei -s sau -es la forma de singular. Reguli care arat[ c`nd se adaug[ termina\ia -es: a) Termina\ia -es se adaug[ ori de c`te ori forma de singular se termin[ ]n urm[toarele grupuri de litere: -s ex: bus-buses -ss ex: kiss-kisses -x ex: box-boxes -sh ex: bush-bushes -(t)ch ex: watch-watches -(d)ge ex: bridge-bridges OBSERVA|IE: C`nd forma de singular se termin[ ]n litera e, la plural se adaug[ numai s astfel ]nc`t s[ se evite dou[ litere e al[turate.
b) Se mai adaug[ termina\ia -es atunci c`nd forma de singular se termin[ ]n y precedat de o consoan[. }n acest caz, la plural y se transform[ ]n i =i se adug[ -es. ex: sky-skies fly-flies baby-babies daisy-daisies c) Termina\ia -es mai apare =i la forma de plural a unora dintre substantivele care se termin[ =i ]n litera o. Este vorba despre substantivele terminate ]n o care sunt de origine germanic[. ex: potato-potatoes tomato-tomatoes OBSERVA|IE: }n toate celelalte cazuri substantivele cu plural regulat primesc la plural termina\ia -s. ex: girl-girls, boy-boys, car-cars, toy-toys, way-ways, dog-dogs, cat-cats, map-maps, lamp-lamps. 2.Pluralul neregulat }n limba englez[ exist[ un num[r relativ mic de substantive al c[ror plural constituie o excep\ie la regula form[rii pluralului prin ad[ugarea unei termina\ii la forma de singular. }n realitate, astfel de substantive au constituit c`ndva marea majoritate a substantivelor limbii engleze. Odat[ cu exercitarea tot mai puternic[ a influen\ei limbii franceze asupra limbii engleze, pluralul ]n -s/-es s-a extins ]n dauna pluralului format prin alte mijloace =i care ]=i avea originea ]n limba german[. Substantivele al c[ror plural este neregulat sunt: man-men woman-women
7
foot-feet tooth-teeth goose-geese child-children ox-oxen mouse-mice louse-lice die-dice }n afar[ de acestea mai exist[ c`teva substantive care au aceea=i form[ pentru singular =i plural: sheep-sheep deer-deer fish-fish trout-trout series-series Felurile propozi\iilor =i construirea lor ]n englez[ Dup[ scopul comunic[rii(inten\ia vorbitorului) propozi\iile pot fi: 1.enun\iative: propozi\ii prin care vorbitorul face o comunicare, o constatare, ]=i exprim[ o p[rere etc. 2.interogative: propozi\ii prin care vorbitorul se intereseaz[ de ceva, cere o l[murire, ]ntreab[ ceva etc. 3.exclamative: propozi\ii prin care vorbitorul exprim[, pe l`ng[ informa\ia propriu-zis[, =i atitudinea sa(starea sa sufleteasc[) fa\[ de informa\ia respectiv[. Dup[ un alt criteriu, cel al sensului ]n care merge comunicarea, propozi\iile se ]mpart ]n: a) propozi\ii afirmative b) propozi\ii negative
OBSERVA|IE: Fiecare dintre cele trei tipuri de propozi\ii numerotate mai sus cu 1, 2 =i 3 pot s[ fie at`t afirmative c`t =i negative.
Construirea propozi\iilor enun\iative-afirmative Propozi\iile enun\iative-afirmative au urm[toarea structur[: 1.subiectul 2.verbul predicativ la forma de infinitiv scurt 3.restul cuvintelor ex: I like to fly. You like to play. He likes to sleep. OBSERVA|IE: La persoana a treia singular verbul prime=te termina\ia -s sau -es. Cazurile c`nd se adaug[ -es sunt acelea=i cu cele de la pluralul regulat. ex: She plays football. He studies Enlish. Construirea propozi\iilor enun\iative-negative Structura acestor propozi\ii este: 1.subiectul 2.verbul auxiliar ,,do 3.nega\ia ,,not 4.verbul de conjugat la infinitiv scurt
9
5.restul cuvintelor ex: I do not like to fly. You do not like to play. He does not like to sleep. OBSERVA|IE: La persoana a treia singular termina\ia care marcheaz[ persoana =i num[rul o prime=te auxiliarul ,,do care cap[t[ forma ,,does. Forma ,,do not se poate contrage ]n ,,dont, iar forma ,,does not ]n ,,doesnt. ex: I dont like to fly. You dont like to play. He doesnt like to sleep. Construirea propozi\iilor interogative-afirmative Structura lor este: 1.verbul auxiliar ,,do cu forma ,,does la persoana a 3-a, singular 2.subiectul 3.verbul de conjugat la infinitiv scurt 4.restul cuvintelor ex: Do you like to fly? Does she like your name? Where do you live? Are you O.K.? Construirea propozi\iilor interogative-negative Structura propozi\iilor este: 1.verbul auxiliar ,,do 2.subiectul 3.nega\ia ,,not
10
4.verbul de conjugat la infinitiv scurt 5.restul cuvintelor ex: Do you not like to fly? Does she not like your name? Are you not O.K.?
OBSERVA|IE: }n cazul folosirii formelor contrase dont =i doesnt , structura este urm[toarea: 1. dont sau doesnt ]n func\ie de persoan[ =i num[r 2. subiectul 3. verbul de conjugat la infinitiv scurt 4. restul cuvintelor ex: Dont you like to fly? Doesnt she like your name? Dont you live in London? Dont you feel well? R[spunsul la ]ntreb[ri La ]ntreb[rile la care se poate r[spunde cu da sau cu nu r[spunsul poate fi complet sau scurt. R[spunsul complet ]nseamn[ transformarea prop. interogative ]n una enun\iativ[, folosindu-se deci, de toate cuvintele din prop. interogativ[ ex: -Do you like music? Yes, I like music. -Does she like to go to the cinema when she is not busy? Yes, she likes to go to the cinema when she is not busy.
11
R[spunsul scurt presupune deasemenea construirea unei propozi\ii enun\iative. De data aceasta, ]ns[, nu se mai folosesc toate cuvintele din propozi\ia interogativ[, ci doar subiectul =i verbul auxiliar do(sau to be etc.). Dac[ r[spunsul este negativ se folosesc deobicei formele negative contrase. ex: -Do you pilot a big plane? -Is she a beautiful girl? No, I dont. No, she isnt. OBSERVA|IE: Dac[ r[spunsul este afirmativ, propozi\ia enun\iativ[ se construie=te cu auxiliarul do (to be etc.). ex: -Do you like music? -Are you a pilot? -Do you live here? Yes, I do. Yes, I am. Yes, I do.
Articolul Defini\ie: Articolul este partea de vorbire flexibil[ care ]nso\e=te substantive =i arat[ dac[ un substantiv denume=te un element cunoscut vorbitorilor sau un element nou ]n cadrul conversa\iei. Felul articolului:-hot[r`t -nehot[r`t Articolul nehot[r`t Articolul nehot[r`t se a=eaz[ ]ntotdeauna ]naintea cuv`ntului pe care ]l ]nso\e=te. El are dou[ forme: 1. a[ ]: ]naintea cuvintelor care ]ncep cu un sunet consonantic sau semivocalic.
12
ex: a book, a pen, a window, a yellow car 2. an[ n]: ]naintea cuvintelor cu un sunet vocalic. ex: an apple, an egg, an eye, an hour
Cazuri ]n care se folose=te articolul nehot[r`t 1. }nso\e=te substantive care exprim[ un element nou ]n cadrul conversa\iei. ex: Mike sees a plane in the sky. 2. }nso\e=te substantive care denumesc profesia, ocupa\ia sau calitatea unei persoane. ex: Mike is a pilot. Sue is a student. 3. }nso\e=te substantive care sunt folosite ]n sens general. ex: A plane is very fast, a bicycle is slow. 4. }n unele expresii. ex: in a whisper in a hurry Articolul hot[r`t Defini\ie: Articolul hot[r`t este articolul care se folose=te atunci c`nd vorbitorii cunosc despre ce e vorba.
13
- Articolul hot[r`t se a=eaz[ ]n limba englez[ ]ntotdeauna ]naintea cuv`ntului pe care ]l determin[. El se pronun\[ [ ], atunci c`nd cuv`ntul care urmeaz[ ]ncepe cu un sunet vocalic. ex: the apple the eye the hour - El se mai pronun\[ [ ], atunci c`nd cuv`ntul care urmeaz[ ]ncepe cu o consoana sau cu o semivocal[. ex: the boy the cinema the window Cazuri ]n care se folose=te articolul hot[r`t 1. }nso\e=te un substantiv care reprezint[ un element cunoscut vorbitorilor. ex: Mike pilots a plane. The plane is big. 2. }naintea substantivelor proprii, nume de familii pentru a desemna ]ntreaga familie. ex: the Browns - familia Brown the Jacksons - familia Jackson the Clintons - familia Clinton 3. }nainte substantivelor proprii care denumesc mun\i sau dealuri. ex: the Alps the Rocky Mountains
14
4. }naintea substantivelor proprii, nume de ape curg[toare. ex: the Danub the Thames the Missisippi 5. }naintea substantivelor proprii, nume de m[ri =i oceane. ex: the Atlantic Ocean the Indian Ocean the Black Sea 6. }naintea substantivelor folosite cu sens general. ex: The cat is an animal. 7. }naintea substantivelor proprii, nume de ziare, reviste sau alte publica\ii periodice. ex: the Times the Washington Post 8. }naintea substantivelor proprii, nume de institu\ii. ex: the British Museum the Science Museum the Opera 9. Se a=az[ ]ntre prepozi\ie =i substantiv. ex: on the table in the sky under the bed
15
Excep\ii: at home, to school, in school, in hospital, in church 10. }naintea substantivelor proprii, nume de \[ri atunci c`nd numele \[rii este alc[tuit din dou[ sau mai multe cuvinte. ex: The United States of America, the Czech Republic Excep\ie: Great Britain 11. }naintea substantivelor proprii, nume de ambarca\iuni. ex: the Titanic 12. }naintea numeralelor ordinale. ex: the first 13. }naintea substantivelor care denumesc obiecte unicate. ex: the sun the moon the earth the univers 14. }naintea adjectivelor la gradul superlativ relativ. ex: the best 15. }naintea oric[rui substantiv cu determinare precis[. ex: This is not the John I know. Cazuri ]n care nu se folose=te articolul hot[r`t
16
1. }naintea substantivelor care denumesc persoane. ex: Mary, Bill, Jack, John 2. }naintea substantivelor proprii, nume de continente. ex: Asia, Europe, Africa, Australia Excep\ie: the Arctic 3. }naintea substantivelor proprii, nume de localit[\i. ex: Bucharest, London, Athens, Warsaw Excep\ie: the Hague 4. }naintea substantivelor care denumesc mesele zilei. ex: breakfast, lunch, dinner, supper 5. }naintea substantivelor care denumesc zilele s[pt[m`nii. ex: Sunday, Monday, Tuesday, Wednesday, Thursday, Friday, Saturday 6. }naintea substantivelor care denumesc =tiin\e, obiecte de studiu, materii de ]nv[\[m`nt. ex: Mathematics, Physics, Chemistry 7. }naintea substantivelor care denumesc lunile anului. ex: August, September, October... 8. }naintea substantivelor care denumesc alimente.
17
ex: cheese, coffee, bacon, sugar 9. }naintea substantivelor care denumesc substan\e, materii prime, materiale. ex: gold, silver, bronze 10.}naintea substantivelor care denumesc jocuri. ex: Monopoly, chess, football 11. }naintea unor substantive folosite la plural pentru a exprima ideea de ]n general, de clas[ de obiecte. ex: Children love sweets. Flowers are nice. Cars are very popular. 12. }naintea substantivelor care denumesc \[ri, c`nd numele \[rii este format dintr-un singur cuv`nt. ex: England, France, Portugal, Italy Excep\ii: Great Britain, the Netherlands 13. }naintea substantivelor care denumesc \inuturi geografice. ex: Kent, Transylvania 14. }naintea substantivelor care denumesc lacuri; se pot ivi urm[toarele situa\ii: a) numele lacului este alc[tuit dintr-un singur cuv`nt; nu se articuleaz[. ex: Ontario
18
b) numele lacului este alc[tuit din mai multe cuvinte, din care ultimul este lake. ex: The Salty Lake c) numele lacului este alc[tuit din mai multe cuvinte din care primul este lake. ex: Lake St. John
Timpul prezent perfect (Present Perfect) Timpuril perfecte sunt folosite ]n englez[ pentru a exprima ideea c[ ac\iunea verbului este ]ncheiat[. Toate timpurile perfecte se construiesc cu verbul auxiliar to have. Prezentul perfect se construie=te cu auxiliarul have la prezent, urmat de participiul trecut al verbului no\ional. (Participiul trecut ]n cazul verbelor neregulate este cea de-a treia form[ din cele de baz[.) ex: Sue has caught a cold. I have borrowed this book. 1. Prezentul perfect se folose=te pentru a exprima o ac\iune care a ]nceput ]n trecut =i s-a terminat cu pu\in timp ]nainte de momentul vorbirii. ex: Mike has just come. 2. Prezentul perfect se folose=te =i pentru a exprima o ac\iune ]nceput[ ]n trecut, terminat[ ]n trecut, dar care are urm[ri ]n prezent.
19
Clasificarea verbelor Clasificarea verbelor se poate face ]n func\ie de dou[ diferite criterii: 1. Criteriul modului - ]n care flexioneaz[ (dac[ ]=i schimb[ forma ]n mod asem[n[tor sau nu). Verbele regulate sunt cu mult mai numeroase dec`t cele neregulate. Ele au ca tr[s[tur[ comun[ faptul c[ formeaz[ trecutul =i participiul trecut prin ad[ugarea termina\iei ed la forma de infinitiv. Exemple de verbe regulate: Infinitiv to finish to ask to borrow to play Past Tense finished asked borrowed played Past participle finished asked borrowed played
Verbele neregulate sunt mai pu\in numeroase. Ele formeaz[ Past Tense =i Past Participle prin alte mijloace dec`t prin ad[ugarea termina\iei -ed. Aceste forme sunt fie diferite de infinitiv, dar identice ]ntre ele; fie diferite de infinitiv =i diferite =i ]ntre ele; fie diferite ]ntre ele iar una identic[ cu infinitivul. Exemple de verbe neregulate:
20
2. Criteriul utiliz[rii verbele se ]mpart ]n verbe no\ionale =i verbe auxiliare. Verbele no\ionale sunt marea majoritate a verbelor. Ele sunt utilizate pentru a comunica ideea de ac\iune. ex: to write, to finish, to go, to take, to understand Verbele auxiliare sunt mult mai pu\ine la num[r. Ele nu se folosesc pentru a comunica ideea de ac\iune, ci pentru a furniza informa\ii ]n leg[tur[ cu modul, timpul, persoana =i num[rul unei ac\iuni exprimate de un verb no\ional. ex: to have, to be, to do. Pe l`ng[ acestea mai sunt folosite ca verbe auxiliare =i unele dintre verbele modale: shall, should, will, would. OBSERVA|IE: Toate verbele auxiliare pot fi folosite =i ca verbe no\ionale.
21