Plan de consiliere pentru familiile cu copiii cu CES A trata familiile nu este o chestiune ce depinde doar de teorie si tehnica, ci este

un act de iubire. (Nichols & Schwartz) Denumirea institutiei: Scoala cu clasele IVIII. Nr.5.Bogdan Voda, Loc. Radauti. Jud. Suceava. Durata: Semestrul II Coordonator : consilier scolar Echipa de lucru: consilier, psiholog clinician, logoped, cadre didactice, medicul scolar. Argument Familia a avut si are un rol important in viata copilului, o importanta fundamentala fiind acordata relatiei mama - copil. Prezenta unui copil cu deficiente intr-o familie poate produce o modificare mai mult sau mai putin profunda a relatiilor din cadrul familiei, afectand atat echilibrul interior, cat si echilibrul exterior care vizeaza relatiile familiei cu societatea, in aceasta situatie unii autori vorbesc despre declansarea unei crize familiale. In cazul copilului cu CES, implicarea familiei in ameliorarea educatiei lor a condus la multe schimbari pozitive, acest lucru contribuind la adoptarea unor masuri de ameliorare a calitatii scolarizarii copiilor cu cerinte educationale speciale. Familiile copiilor cu CES sunt adesea responsabile de copiii lor tot restul vietii. Ca si in cazul copiilor, familiile sunt foarte diferite, necesitatile lor de a fi sprijinite sau posibilitatile de a oferi sprijin sunt extrem de diverse. Fiecare familie isi are propiul potential si nevoile sale unice, care trebuie valorizate corespunzator, insanatosirea climatului familial, asanarea lui, interventia terapeutica si consilierea familiei reprezinta prioritatile interventiei in cazul unui copil cu deficiente. Sensibilizarea parintilor pentru obiectivele, tintele, abilitatile programelor este esentiala in educarea si pregatirea acestora. Ei ar trebui sa aiba acces total la informatiile educationale si la diagnosticele copilului. Pregatirea parintilor este o activitate eficienta si constructiva

Consiliere Psihologica si Educationala

deoarece implica invatarea si acumularea cunostintelor si tehnicilor folositoare acestora in schimbarea comportamentelor neadecvate ale copiilor. Scop: Responsabilizarea familiei in educatia copilului cu CES, ameliorarea climatului familial si consolidarea colaborarii intre familie si scoala in interesul copilului. Obiective:

Consilierea de grup si individuala a familiilor si a copiilor cu cerinte educationale speciale

ameliorarea relatiilor dintre parinti si copil, ca o conditie esentiala a dezvoltarii sanatoase si armonioasa a copilului imbunatatirea capacitatii familiei de a-si ingriji, creste si educa proprii copii, intr-un mediu adecvat

includerea elevilor cu cerinte educationale speciale in activitati extracurriculare in care sa simta ca fac parte din comunitatea in care invata si locuiesc.

Rezultate asteptate: dezvotarea capacitatii de comunicare empatica parinte-copilul determinarea parintilor sa se implice activ la imbunatatirea vietii copilului prin cresterea gradului de autonomie personala a acestuia pentru a determina schimbari pozitive in viata lui invatarea de noi strategii de comunicare eficienta intre copil - parinte, parinte specialist, copil-parinte-specialist imbunatatirea vietii copilului cu CES in familie informarea parintilor in functie de situtie, pentu a putea inlocui treptat comportamentele indezirabile cu comportamente potrivite armonizarea raportului elev cu CES - scoala familie instruirea parintilor pentru a deveni factori activi in procesul educational si de reabilitare al propriului copil optimizarea modalitatii de raportare a parintilor la problemele copilului lor

Consiliere Psihologica si Educationala

constientizarea faptul ca nu sunt singurii parinti care se confrunta cu astfel de probleme si determinarea lor sa apeleze la ajutor de specialitate

Grupul tinta: - 7 familii (7 mamici si 5 tatici) care au cate un copil cu CES si fratii acestora..

Beneficiarii : institutia scolara familia comunitatea locala Resurse necesare programului la nivelul de scoala: spatiu adecvat metode si tehnici materialele consumabile resurse umane: grupul tinta consilierul scolar. Desfasurarea programului: Intalnirile de grup cu familiile implicate s-au stabilit a se desfasura o data pe luna (5 sedinte de grup), intalnirile de grup cu membrii familiei s-au stabilit o data pe luna (7 sedinte cu familia), sedintele de consiliere individuala s-au stabilit de comun acord cu parintii (3 sedinte individuale cu fiecare participant). Metode de lucru: Activitati interactive, pe grupe si in perechi, activitati cu caracter individual, dezbaterea, brainstrorming-ul, jocul de rol, cubul, ciorchinele, piramida dorintelor. Principii: Autocunoastere, intercunoastere, libertate de exprimare, flexibilitate, creativitate. Membrii grupului de lucru sunt rugati : sa participe la discutii sa intrebe cand nu a inteles ceva
3

sa spuna ce gandeste

Consiliere Psihologica si Educationala

sa impartaseasca experienta lui altuia sa fie deschis

sa asculte ce spun alte persoane sa aiba rabdare sa aprecieze punctele de vedere ale altor persoane.

ETAPA 1 identificarea si clarificarea problemei grupului. Scopul acestor sedinte este: sa ii determine pe parinti sa comunice celorlalti informatii despre propria-i situatie sa ii motiveze si sa ii determine pe parinti sa se implica activ la imbunatatirea vietii copilului stabilirea unei relatii terapeutice caracterizate prin empatie, congruenta, acceptare crearea unui sentiment de comuniune care sa ajute la elucidarea trebuintelor, optiunilor si dorintelor. Consiliere de grup
Sedinta 1 si 2: - intalnire de grup cu familiile care au copii cu CES

Durata: 2 ore. Tema: Sa facem cunostinta !. - stabilirea de relatii interpersonale si intercunoastere Obiectivele etapei I: sa se identifice caracteristicile personale sa comunice celorlalti informatii despre propria-i persoana informarea partilor implicate asupra planului de consiliere, scopului si obiectivelor stimularea capacitatilor de comunicare, relationare, interrelationare Metode si tehnici in timpul sedintelor - exercitii de spargere a ghetii, exercitii de cunoastere si interrelationare, interviul nondirectiv, observatia, comunicarea empatica, completarea de fraze, conversatia, feed-back-ul, interviul circular, explicatia, demonstratia, chestionarele de culegere de date la inceputul programului. Pe parcursul primei sedinte de grup obiectivul principal a fost cel de a initia relatii de comunicare deschise intre familiile participante, de a-si comunica informatii, de a da si de a

primi un suport emotional, de a lucra ca o echipa cu interese comune in favoarea copiilor si de ai determina sa isi asume un rol major in schimbare, avand in vedere motivarea si interesele personale ale parintilor. Intalnirea a dat ocazia parintilor sa-si descopere si sa prezinte competentele si dificultatile cu care se confrunta fiecare familie care are un copil cu CES, motivandu-i sa se implice activ in actiunile grupului si a planului propus, stabilind astfel relatii caracterizate prin empatie, congruenta, acceptare neconditionata, respect si colaberare, astfel, sa se poata stabili un climat de grup pozitiv. Cele doua intalniri de grup au oferit pentru familiile participante in primul rand posibilitatea cunoasterii de catre membrii grupului a programului de consiliere, familializarea lor cu procesul de consiliere si informarea cu privire la strategiile de consiliere, li s-a prezentat planul de consiliere, programarea intalnirilor si durata acestora, modalitatile de realizare si a obiectivelor. Faptul ca au intalnit si alte familii care se confrunta cu aceeasi situatie i-a determinat pe participanti sa manifeste o atitudine deschisa pe intreg parcursul intalnirii, dandule sansa de a comunica informatii, de a lucra cu o echipa cu interese comune si determinandu-i sa manifeste in acelasi timp sentimentul de comuniune. Consilierea familiei 1 sedinta de 1 ora cu fiecare familie. In cadrul intalnirilor cu membrii familiei din aceasta etapa s-a urmarit stabilirea unei relatii terapeutice caracterizate prin empatie, congruenta, acceptare neconditionata, respect si colaborare. Prin terapia centrata pe obiect si solutii, s-a avut in vedere identificarea asteptarilor pe care le au parintii cu privire la aceste intalniri, cresterea gradului de informare, implicare, constientizare si motivare a acestora de a se implica activ la imbunatatirea vietii copilului. Identificarea la nivelul familiei a modului de raportare al acestora fata de situatia existenta, atitudinea adoptata de parinte fata de copilul cu deficiente, identificarea relatiilor interpersonale si a climatului familial cu ajutorul a mai multor intrebari, a problemelor cu care se confrunta fiecare membru si identificarea resurselor proprii si de mediu, resurse care pot contribui la atingerea obiectivelor propuse. Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor de consiliere familiala au fost: observatia, interviu nondirectiv, interviul circular, ciorchinele, jocuri de socializare si

interrelationare, Arborele cu probleme, feed-beck-ul, ascultarea activa, comunicarea empatica, dezbaterea, interviu focalizat, explicatia. Consilierea individuala 1 sedinte de 1 ora cu fiecare participant. Consilierea individuala atat a parintilor cat si a copiilor cu CES a constat in aprofundarea problemelor cu care se confrunta fiecare la nivel individual prin terapia centrata pe persoana, aceste sedinte s-au dovedit a fi mai eficiente deoare fiecare participant si-a prezentat propiile probleme cu o mai mare sinceritate decat in sedintele de grup, acest lucru a facut posibila obtinerea unor date care au ajutat la o mai buna aprofundare a situatiei cu care se confrunta membrii familiei. Astfel au avut posibilitatea sa prezinte nevoile pe care le au, neputintele cu care se confrunta, au manifestat in acelasi timp dorinta de informare atat in ce priveste drepturile lor dar si modalitati prin care sa dobandeasca o autonomie personala cat mai mare posibila, in functie de gravitatea si forma de manifestare a bolii. O parte din parinti au cooperat cu o mai mare deschidere, insa ceilalti au fost mai greu de abordat, deoarece perceptia sociala a copiilor cu deficiente nu este intotdeauna constata si favorabila. Din pacate prejudecatile, lipsa de informatie si situatiile de non-colaborare intre scoala si familie sunt frecvente. Ele sunt cauzate de motive diverse, dar si de perceptia diferita ale parintilor care este mai greu de abordat atunci cand e vorba de sanatatea copiilor lor, boala are un puternic impact afectiv asupra parintilor. Pe parcursul acestor sedinte s-a realizat evaluarea fiecarui copil de catre un psiholog clinician de la centru de educatie incluziva. Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor individuale au fost: interviu nondirectiv, genograma, observatia, conversatia, teste de inteligenta (in cazul copiilor mai mari de 12 ani), ascultarea activa, prescriptii comportamentale, feed-back-ul, comunicarea empatica, dezbaterea, interviu motivational, explicatia. Etapa 2 informare si constientizarea problemelor pentru gasirea de solutii Scopul acestor sedinte: ameliorarea relatiilor dintre parinti si copil reformularea, piramida dorintelor, teme pentru acasa, studiul de caz, dialog rational, teste de personalitate,

informarea parintilot in functie de situtie, pentu a putea inlocui treptat comportamentele indezirabile cu comportamente potrivite activitati de informare, formare si dezvoltare a abilitatilor parintilor optimizarea modalitatii de raportare a parintilor la problemele copilului lor indrumarea si spijinul pentru obtinerea facilitatilor date de lege pentru copiii cu CES insusirea tehnicilor de lucru cu copiii cu nevoi educative speciale, schimbarea atitudinii si comportamentului lor fata de copil, gasirea de solutii, strategii auxiliare pentru tratarea copilului lor.

Consiliere de grup
Sedinta 3 si 4: - intalnire de grup cu familiile care au copii cu CES

Durata: 2 ore. Tema: Ne cunoastem copii?- autocunoastere si acceptare de sine si a celorlalti. Obiective etapei 2 clarificarea problemei grupului de catre fiecare membru al acestuia dezvoltarea abilitatilor de a stabili scopuri pe termen scurt si mediu dezvotarea capacitatii de comunicare empatica parinte-copilul constientizarea resurselor personale pentru a determina cresterea stimei de sine a participantilor optimizarea discutiilor dintre participanti, a capacitatii de a intra in contact unii cu altii, sa-si acorde atentie, sa gaseasca afinitati si trairi care sa-i apropie Metode si tehnici - interviul nondirectiv, acceptare neconditionata, observatia, conversatia, interviu de grup structurat, jocuri de socializare si integrare, problematizarea, comunicarea empatica, feed-back-ul, explicatia, exercitii de invatare, brainstorming-ul, jocul de rol. Brainstorming-ul Participantilor li s-a dat sa gaseasca solutiile optime la tema propusa Cum imi pot ajuta copilul sa dobandeasca o mai mare autonomie personala?, grupul avand ca obiectiv

identificarea celor mai bune solutii pentru a ajuta copilul sa dobandeasca o mai mare autonomie personala, dar si modalitatide relationare constructive cu acestia. Pe parcursul sedintei s-a avut in vedere: ca fiecare sa inteleaga ce are de facut sa nu devieze de la sarcina sa nu apara conflicte observarea atitudinii fiecaruia fata de ceilalti gradul de implicarea al fiecaruia alegerea observatorului (cel care noteaza solutiile gasite) si a specialistilor (cei care au elaborat cele mai multe solutii). Formarea (forming) - stabilirea sarcinilor, a regulilor si a metodelor de baza, obtinerea informatiei si a resurselor liderului si construirea increderii in acesta. Membrii echipei de lucru sunt politicosi dar neincrezatori si retrasi. Conflictul (storming) - dezvoltarea unor conflicte interpersonale si rezistenta in plan emotional, a membrilor grupului fata de sarcina. Unii membri incearca sa-si impuna influenta si controlul, conflictul este dominant dar preogresul in realizarea sarcinii este nesemnificativ. Consilierul trebuie sa fie atent atat la dezvoltarea competentelor legate de sarcina cat si a celor interpersonala. Normarea (notming) - aplanarea conflictelor, cooperarea si dezvoltrea unui nou cadru normativ privind modalitatile de lucru si de decizie. Oamenii incep sa se cunoasca, sa se sprijine reciproc. Ideile celorlalti nu mai sunt puse la indoiala. Consilierul trebuie sa se concentreze pe dezvolarea competentelor intrepersonale ale membrilor. Performarea (performing) - grupul, echipa devine performanta prin gasirea si implementarea unor solutii optime, obtinute pe baza unor strategii clare si totodata flexibile. Rolurile in grup au fost impartite, iar fiecare membru al echipei este preocupat atat de sarcina cat si de ceea ce simt ceilalti. In aceasta faza nu mai este necesara prezenta consilierului. Astfel le-a fost stimulata creativitatea iar prin lucrul in echipa si implicarea lor in rezolvarea sarcinii, dezvoltandu-li-se abilitatea de a descompune situatii problematice complexe in subprobleme, acest lucru ajutandu-i sa se poata mobiliza si in situatiile familiare de criza. Parintii au prezentat un interes major in a gasi cele mai bune si la indemana solutii, si in a constientiza limitele cu care se confrunta, li s-a dat posibilitatea ca fiecare participant al grupului poate sa-si poata spune ideea cu privire la tema pusa in discutie, sa poate prelua ideile celorlalti

si sa le dezvolte, valorificandu-le pana la capat. La sfarsit fiind prezentate o serie de idei pe care au decis sa le puna in practica. Jocul de rol Participantii s-au plasat imaginar in postura celuilalt membru al familiei (parinte copil CES), pentru a identifica mai bine emotiile, asteptarile, nevoile si pentru a intelege mai bine neputintele celui in cauza. Astfel fiecare a avut posibilitatea sa patrunda in lumea celuilalt, constientizand posibilitatile si limitele cu care se confrunta acesta, dezvoltandu-li-se astfel empatia si acceptand punctele de vedere alternative, Fiecare parinte invatand dintr-un alt punct de vedere modul in care ar trebui sa isi abordeze copilul, dar si fiecare copil constientizand ca nu totul depinde doar de parinte. Pe parcursul acestor sedinte s-a urmarit implicarea participantilor pentru putea reusi sa-si imbunatateasca modul de viata, sa inteleaga mai bine nevoile celuilalt si sa accepte ca uneori lucrurile nu sunt doar cum cred ei. Sa constientizeze eficacitatea lucrului in echipa, acceptarea altor pareri si colaborarea cu ceilalti, astfel s-au ajutat reciproc la identificarea solutiilor in functie de particularitatile copilului si posibilitatile existente, pentru a facilita accesul la educatia tinandu-se cont de problematica si potentialul copiilor, toate acestea, determinandu-i si motivandu-i sa prezinte interes in acest sens si sa realizeze o serie schimbari pozitive in beneficiul copilului, schimbari ce-l vor ajuta sa faca fata situatiilor cu care se confrunta. Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor de grup: observatia, jocuri de socializare si integrare, lucru in echipa, comunicarea empatica, conversatia, feed-back-ul, interviu circular, comunicarea asertiva, problematizarea, ascultarea activa, comunicarea empatica, dezbaterea, interviu focalizat, explicatia. Consiliere familiei 4 sedinte de 1 ore cu fiecare familie. Intalnirile de grup cu membrii familiei din aceasta a doua etapa au avut in vedere in primul rand oferirea informatiilor necesare de indrumarea si spijinul pentru obtinerea facilitatilor date de lege pentru copiii cu CES, o serie de informatii cu instructiuni in lucrul cu copilul, pentru insusirea tehnicilor de lucru cu copii cu nevoi speciale prin aprecieri, recompense, pedepse, ignorare, ajutorare (prin jocuri si activitati recuperatorii), cuprinse in mape cu materiale de

informare/instruire pe problematica dizabilitatilor, instructiuni prezentate in functie de deficientele copilului pe care il are familia, acestea fiind realizate sub indrumarea si coordonarea atenta atat a psihologului cat si a logopedului, kinetoterapeutului, medicului si a profesorului. Au fost prezentate cu ajutorul videoproiectorului diferite materiale in ce priveste problemele copilului cu CES si cazuri in care s-au inregistrat imbunatatiri in viata copilului in urma interventiilor realizate. Astfel oferindu-li-se o serie de informatii si suportul necesar pentru a isi insusi tehnici de lucru cu copiii, prin care sa fie motivati sa faca o schimbarea favorabila a atitudinii si a comportamentului, cautand solutii si strategii auxiliare pentru a deveni factori activi in procesul educational si de reabilitare al propriului copil. S-au dezbatut o serie de probleme legate de drepturile copilului si li s-au facut cunoscute informatii posibilitatile de dezvoltare ale propriului copil. Pe parcursul sedintelor cu familia prin terapia centrata pe solutii si obiective s-a urmarit invatarea unor abilitati de adaptare, formarea si consolidarea unei imagini de sine si a unei stime de sine pozitive, dezvoltarea autonomiei personale, sa constientizeze faptul ca micutul lor are o problema speciala si ca trebuie tratat special, intelegerea propiilor emotii si invatarea unor strategii de autocontrol pentru a ameliora climatul familial si pentru a face fata cat mai bine situatiei, dezvoltarea autonomiei personale mai ales in cazul copiilor, insusirea tehnicilor de lucru cu copiii cu nevoi educative speciale, insusirea unor modalitati eficiente de a identifica si gestiona resursele personale, sa clarifice valorile care sunt implicate intr-o situatie sociala si sa invete strategii de adaptare, formarea de deprinderi de invatare si dezvoltare personala si dezvoltarea unor aptitudini si abilitati personale. S-a urmarit dezvoltarea capacitatii de autocunoastere, a atitudinii pozitive fata de sine si fata de ceilalti in mod deosebit la copil, dezvoltarea abilitatilor de interrelationare cu cei din jur avand ca scop facilitarea integrarii in societate. Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor de consiliere familiala: interviu nondirectiv, observatia, teme pentru acasa, jocuri de socializare si integrare, conversatia, feedback-ul, intarirea comportamentului dezirabil, cubul, explicatia. comunicarea asertiva, prescriptii comportamentale, ascultarea activa, comunicarea empatica, dezbaterea, interviu focalizat, cu privire la prevederile legislative in domeniu, serviciile care pot fi accesate, informatii cu privire la

Consiliere individuala 1 sedinta de 1 ora Consilierea individuala a participantilor in aceasta etapa prin terapia centrata pe persoana a avut in vedere observarea schimbarilor aparute pe parcursul intalnirilor, in mod special parintii si-au exprimat temerile legate de viitorul copiilor lor, s-au discutat dezavantajele acestei situatii, dar totodata si schimbarile simtite in calitate de parinti in privinta intelegerii, a sensibilitatii si a capacitatii de a face fata problemelor provocatoare. Intalnirile au avut un impact pozitiv la nivelul fiecarui participant, dandu-i posibilitatea sa se cunoasca mai bine si ajutandu-l sa-si poata insusi modalitati de identificare a propiilor resurse pentru a face fata situatiilor. Familia a constientizat ca daca isi vor ajuta copilul sa dobandeasca o mai mare independenta in viata personala, o data cu el o vor dobandi si ei. S-a avut in vedere monitorizarea si auto-monitorizarea schimbarilor aparute pe parcursul sedintelor, re-evaluarea scopurilor pentru a se observa modificarile aparute intre timp. Tinanduse cont de particularitatile fiecaruia, s-au folosit o serie de metode activ participative si abordarea unor aspecte ale problemei lor. S-a urmarit mentinerea schimbarilor pozitive aparute si modificarea factorilor care au declansat sau au mentinut problemele prin stilul cognitiv sau modul de relationare. Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor de consiliere familiala: interviu nondirectiv, observatia, teme pentru acasa, conversatia, feed-back-ul, intarirea comportamentului dezirabil, comunicarea asertiva, prescriptii comportamentale, piramida dorintelor, ascultarea activa, comunicarea empatica, dezbaterea, interviu focalizat, explicatia. Etapa 3 evaluarea rezultatelor interventiei. Consiliere de grup Sedinta 5: - intalnire de grup cu familiile care au copii cu CES Durata: 2 ore. Tema: Dincolo de cuvinte! Obiective :

 analiza finala impresiile subiectilor feed-back participantilor. Metode si tehnici: - exercitii de interevaluare, feed-back-ul, focus-grup, jocuri de

socializare, observatia, dezbaterea, interviu focalizat, explicatia, interviul circular, inter-evaluare si autoevaluare, conversatia, chestionarul, scala de notare. Discutiile in aceasta sedinta de grup s-au concentrat pe analiza intregului proces de consiliere, a schimbarilor aparute la nivel individual, asteptarile lor actuale si planurile lor in ce priveste copilul. In incheierea sedintei, fiecarui participant i s-a administrat un chestionar de evaluare prin care s-a urmarit obtinerea informatiilor legate de impactul pe care l-au avut intalnirile de grup la nivelul vietii personale a fiecarui participant. La sfarsitul sedintei s-a constatat ca intalnirile de grup intre membrii familiilor cu copii cu CES au avut un impact positiv in viata personala a fiecarui participant dar si pe plan familial. Schimbul de experienta cu alte familii care se confrunta cu aceleasi situatie i-a ajutat sa inteleaga ca nu sunt singurii care au o astfel de problema, ca si altii se lovesc de aceleasi bariere in ce priveste drepturile si posibilitatile de a satisface nevoile si dorintele copilului. Intalnirea a avut o profunda incarcatura emotionala, iar parintii s-au sustinut reciproc cu sfaturi. Fiecare progres inregistrat de copii, in cadrul sedintelor reprezinta o motivatie extrem de puternica pentru parinti de a continua, de a merge mai departe, de a spera. Consilierea familiei 2 sedinte de 1 ora cu fiecare familie Consilierea individuala in aceasta ultima etapa au avut in vedere stabilirea gradului de eficacitate al intregului proces de consiliere si totodata, extrapolarea si generalizarea noilor achizitii, a experientelor acumulate, astfel incat aceste structuri cognitive achizitionate sa il ajute pe participant la analiza si intelegerea si altor cazuri. Atat pe plan personal ca si in relatiile copil - familie s-au evidentiat schimbari pozitive, fiecare implicandu-se activ pe tot parcursul procesului de consiliere, suportul si informatiile oferite schimband in mare parte modul de a percepe deficienta copilului. Aceste sedinte si

implicarea familiei au oferit copilului posibilitatea sa isi faca cunoscute capacitatile proprii, sa fie inteles atunci cand nu poate indeplini anumite sarcini si sa i se ofere de catre parinte ajutorul necesar. Responsabilizarea parintilor este necesara pentru a ameliora calitatile mediului familial in dezvoltarea si consolidarea imaginii de sine la copil, consecintele in plan emotional, comportamental si social ale imaginii de sine a copilului. Parinti au inteles ca anumite probleme se datoreaza si unei opinii eronate in ce priveste copilul, si ca acesta in functie de particularitatile sale vrea si trebuie sa fie inteles, ajutat si ocrotit. S-au stabilit o serie de intalniri la o perioada de timp, pentru a se putea urmari evolutia lor si dupa incheierea programului, acestia manifestand dorinta de a se mai dezvolta astfel de programe. Metodele si tehnicile folosite in cadrul sedintelor individuale au fost: interviu nondirectiv, discutia, interviu focalizat, ascultarea activa, comunicare empatica, intarirea comportamentului dizerabil, studiul de caz, conversatia, dezbaterea, explicatia, interviu circular, prescriptii comportamentale, chestionarul, scala de notare.

Consiliere individuala 1 sedinta de 1 ora In aceasta ultima etapa s-a avut in vedere stabilirea gradului de eficacitate al intregului proces de consiliere la nivel individual si totodata, extrapolarea si generalizarea noilor achizitii, a experientelor acumulate, astfel incat aceste noi cunostinte sa ii ajute pe participanti la analiza si intelegerea altor situatii si totodata la gasirea de solutii eficiente. Au fost aplicate o serie de chestionare din care sa se poata determina gradul de eficacitate al interventiilor, schimbarile aparute si propunerile participantilor cu privire la astfel de intalniri. In urma derularii planului Concluzii Intalnirile s-au dovedit a fi o ocazie de autocunoastere si de formulare de probleme, in care fiecare participant s-a bucurat de relatiile stabilite cu ceilalti, de suport din partea celorlalti, remarcand mediul favorabil, deschis, tolerant, climatul de incredere care au contribuit la

implicarea activa si favorizand ca schimbul de experienta si impartasirea personala sa decurga intr-un mod cat mai natural. Inca de la prima sedinta s-a remarcat eficacitatea acestor intalniri, fiecare participant simtindu-se inteles, securizat si valorizat. Acum ei se simt mai increzatori si nu mai sunt atat de neputiinciosi in fata copilului, ii cunosc mai bine capacitatile, dorintele si siau insusit noi modalitati de a depasi anumite situatii de viata. In urma procesului de consiliere familia a constientizat ca daca isi vor ajuta copilul sa dobandeasca o mai mare independenta in viata personala, o data cu el o vor dobandi si ei. Participantii au inteles ca modul in care evolueaza viata copilului cu cerinte educationale speciale depinde este modul in care acestia participa la dezvoltarea lui. Angajarea si responsabilizarea familiei in ce priveste educatia copiilor este fundamentala pentru reusita participarii scolare. La orice copil, in mod particular la copiii cu cerinte educative speciale, gradul de interes si de colaborare a parintilor cu scoala este cel mai adesea direct proportional cu rezultatele scolare obtinute de copii. Propuneri Pe parcursul procesului de consiliere parinti au venit cu varii idei prin care sa promoveze pozitiv imaginea copilului cu CES, sa faca cunoscute drepturile, nevoile si dorinta lor de a se implica in dezvoltarea si educarea copilului. Ca urmare a noilor informatii dobandite in intalnirile de grup s-au stabilit a se desfasura o serie de activitati educative scolare, extrascolare/extracurriculare in colaborare cu institutiile abilitate avand ca obiectiv principal participarea la educatie a tuturor copiilor, promovand diversitatea si egalitatea. Realizarea obiectivului unei educatii scolare de succes pentru toti copiii necesita cooperarea cu familiile si mobilizarea organizatiilor voluntare ale comunitatii. Empatia fata de parinte poate fi usor sesizata de acesta prin deschiderea la dialog si comunicare sincera, sensibila. Nr.crt 1 2 Activitati intocmirea bazei de date cu copii cu CES Cine raspunde profesor coordonator. Modalitati de realizare completarea de catre invatatori a tabelelor tipizate si centralizarea acestora. completarea de catre proceselor verbale de sustinere a sedintelor

participare la sedinte cu cadre didactice parintii prin care sa psihopedagog stabileasca un curriculum logoped

adaptat in functie potentialul existent. 3

de parinti.

realizarea curriculumui revista scolii excursii activitati pozitive de informare marcarea unor momente importante discutii libere, brainstorming, articole revista scolii brosuri.

implicarea parintilor si a cadre didactice elevilor cu CES in activitati parinti educative extrascolare de cunoastere si sprijin reciproc.

4.

realizarea unui grup suport al parinti parintilor avand ca scop mobilizarea lor in insusirea si folosirea informatiilor cu privire la drepturile copilului cu CES. proiect vizand relatia copil director cu CES - scoala familie. cadre didactice parinti reprezentanti ONG-uri. activitati de informare pe psihopedagog teme ce vizeaza drepturile cadre didactice. copilului cu CES si responsabilitatile parentale.

5.

realizarea unui Proiect educational de parteneriat intre scoala si familie cu participarea intregii comunitati locale. activitati de informare monitorizare chestionare din care sa reiasa gradul de informare.

Bibliografie
1. Albu Emilia, Manifestari tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenti,

Prevenire si terapie, Ed. Aramis, Bucuresti, 2002.

2. Dumnitru Al. Ion, Consiliere Psihopedagogica, Ed. Polirom, Iasi, 2008.

3. Dumitru-Tiron Elena, Consiliere Educationala, Ed. Institutul European, Iasi, 2005.

4. Eckersley Jill, Copilul anxios, adolescentul anxios, Ed. Antet XX Press, Prahova, 2006.
5. Mitrofan Iolanda, Vasile Diana, Terapii de familie, Editura SPER, Bucuresti, 2001. 6. Stanciulescu Elisabeta, Sociologia educatiei familiale (vol. I si II), Ed. Polirom, Iasi,

2002.
7. Conf. univ. dr. Tatu Cornelia, Consilierea familiei si terapii de familie note de curs

masterat, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Psihologie si Pedagogie Brasov, 2009