CAPITOLUL 1 ELEMENTE TEORETICE PRODUCTIVITATEA MUNCII 1.1.

. Conceptul de productivitate n literatura de specialitate productivitatea este analizat fie ca productivitate global, care msoar performana i eficiena combinrii tuturor factorilor de producie, fie ca productivitate parial prin care se msoar efectele obinute prin utilizarea unui singur factor de producie consumat (factorul munc). Productivitatea muncii1 este cea mai utilizat form de productivitate i exprim rodnicia muncii omeneti n procesul de producere a bunurilor i se determin prin cantitatea de bunuri obinut sau creat de un lucrtor pe unitatea de timp sau se determin prin consumul de munc necesar sau realizat pentru obinerea unei uniti de produs. 1.2 Principalii indicatori ai productivitii muncii a) Productivitate total(i)- reprezint cantitatea total de efect util (producie) ce se obine prin utilizatea acestui factor n condiiile n care influena celorlali factori este presupus constant. a) Productivitatea medie a muncii Mrimea productivitii muncii se msoar fie prin cantitatea i calitatea bunurilor obinute cu o unitate de munc, fie prin cheltuiala ce revine, pe o unitate de bun economic. Raportul dintre producie (Q) i factorul munc (L) sau ntre munc i producie msoar productivitatea medie a muncii ( W ). W= Q L

b) Productivitatea marginal a muncii reprezint sporul de producie care se obine prin utilizarea unei unitai suplimentare din factorul i, ceilalti factori rmnnd constani.

Wmg =

Q L

Comparnd ambele tipuri de productivitate (medie i marginal) cu evoluia produciei determinat de evoluia factorului munc, se stabilesc limitele dintre productivitatea medie i cea marginal unde se obine producia cea mai mare.

1.Constana Popescu Economie Politic, pag 83-85

Productivitatea muncii, indicator al eficienei economice1, exprim eficina cu care este utilizat munca att la nivelul unei uniti economice, ct i la nivelul economiei naionale. Productivitatea muncii este de multe ori identificat cu eficiena economic, atunci cnd se pleac de la premisa c toate cheltuielile au la originea lor munca. Dar, produsul muncii nu este acelai cu efectul muncii, aceasta fiind de multe ori mai cuprinzator decat produsul muncii. Cu alte cuvinte, productivitatea muncii se deosebete de eficiena muncii deoarece sporirea unor produse inutile poate duce la creterea productivitii muncii, dar la reducerea eficienei activitii economice. Aceasta afirmaie se bazeaz pe faptul c pe pia sunt cerute i comercializate numai bunuri economice utile, cele care nu satisfac exigenele consumatorilor, sunt stocate, fapt ce produce pierderi deosebit de mari pentru productor. Munca fiind factorul de producie cel mai important al oricrei activiti economice, indicatorul productivitatea muncii este cel mai des utilizat n practica economic, deoarece exprim eficiena cu care este consumat munca. Productivitatea muncii se msoar, fie prin cantitatea i calitatea bunurilor obinute cu o unitate de munc, fie prin cheltuiala de munc ce revine pe o unitate de bun economic. Eficiena cu care sunt folosite resursele economice se exprim prin productivitate sau randamentul factorilor de producie, determinate ca raport intre rezultatele obinute i eforturile depuse. Productivitatea muncii cuantific eficacitatea cheltuirii muncii umane n procesul de producie, determinnd mrimea forei productive a muncii, respectiv a capacitii forei de munc de a realiza o cantitate de produs sau de lucrare, n unitatea de timp. Factorul uman reprezint coordonata esenial a dimensiunii i mai ales a calitii activitii. Asigurarea ntreprinderii cu personalul de specialitate necesar, folosirea lui eficient n activitatea operativ i de conducere constituie premisa potenrii resurselor materiale i financiare.

 1. Viorica Raducanu Economie Politic, Ed Bibliotheca,Trgovite, Anul 2003, pag.105-109 1.4 Factorii care influeneaz productivitatea muncii Prin factori intelegem conditiile sau procesele care influenteaza productivitatea muncii care in de mprejurri obiective, aflate la un moment dat. a. factori naturali referitori la conditiile de clima, fertilitatea solului, accesibilitatea resurselor naturale b. factori tehnici care au in vedere nivelul atins de tiin, tehnic, tehnologie la un moment dat. c. factori economici modul organizrii, conducerii, produciei i a muncii. d. factori sociali care au in vedere condiiile de munc i de via. e. factori psihologici cei legai de pregtirea colar, nivelul de cultur, adaptabilitate la condiiile de munc, satisfacia pe care le-o ofer aceasta, viaa de familie, influena religiei i a tradiiei n alegerea meseriei. f. factori structurali care influeneaz nivelul productivitii muncii prin schimbrile survenite in structura pe ramuri si subramuri a economiei naionale. g. factori manageriali h. factori care decurg din gradul de integrare al unei economii naionale n economia mondial. 1.5 Modaliti de cretere a productivitii muncii Creterea productivitii muncii reflect direcia progresist a micarii economice. Aceasta oglindete un dublu proces : pe de o parte mrirea cantiii de produse si servicii ce se obin la fiecare unitate de efort, si pe de alt parte, micorarea cheltuielilor cerute de producerea fiecrei uniti de produs sau serviciu . Astfel, sporirea productivitatii muncii d expresia concentrat perfecionrilor ce au loc in conditiile de producie. Dintre metodele de mrire a productivitii muncii mai importante sunt :

A. B. C. D.

Progresul tehnic: automatizarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi, nnoirea produciei. Perfecionarea organizrii conducerii,produciei i a muncii. Pregtirea si perfecionarea resurselor umane. Cointeresarea material a muncii (remunerarea).

A. Progresul tehnic 1) 1. Automatizare, robotizarea, promovarea tehnicilor noi Acestea atrag dup sine sporirea productivitii deoarce asigur obinerea unei productivitti mai mari cu aceleasi cheltuieli de munc, favorizeaz diminuarea celorlalte cheltuieli pe produs si in general, realizarea de economii, creterea eficientei, in condiiile obinerii unor produse de calitate superioar. In aceasta direcie o mare importan o au conducerea automat si robotizarea proceselor de producie, realizarea de sisteme cu grade diferite de libertate si complexiti din ce in ce mai mari si generalizarea prelucrrii automate a informaiilor. Prin aceasta se realizeaza combinarea sistemelor electronice cu cele informatice. Dar intensificarea acestor lucruri nu e posibil far angajarea puternic a cercetrii tiinifice. Numai tiina si tehnica avansat, ptrunde adnc in toate activitile, impulsioneaz ntreaga micare, asigur un ritm rapid si comprimarea etapelor, reducerea inegalitilor la nivelul productivitii muncii. 2. Modernizarea capacitilor de producie existente, prin mbuntirea parametrilor si tehnico-functionali, in vederea reducerii consumului de materii prime si energie electric, ridicarea gradului de sigurant in exploatare, creterea vitezei de lucru. Avantajele modernizrii capacitilor de producie existente in raport cu construirea de noi asemenea capaciti deriv din faptul ca prima actiune, modernizarea, porneste de la o baza tehnicomaterial existent, pe care o dezvolt i o rennoiete, punnd astfel mai bine in valoare, pe cnd cea de-a doua opiune, construirea de noi capaciti pornete de la 0. Fiecare echipament, utilaj, instalaie tehnologic necesar, trebuind sa fie construit de la inceput, ceea ce reclam eforturi mari, atrage cheltuieli sporite. In plus, modernizarea capacitatilor de producie existente se efectueaz intrun timp mai scurt, in comparaie cu situaia in care intregul obiectiv trebuie construit de inceput, fapt care permite ca prin modernizare s poat fi accelerat aplicarea in practic a celor mai noi cuceriri


1. Institutul central de cercetri economice Progresul tehnic, Editura Politic ,2002

ale stiinei i tehnicii. Construirea unui obiectiv nou se poate desfsura pe intervale de caiva ani. In plus modernizarea se concentreaz, de regul asupra parii active a utilajului, influentnd deci elementele care realizeaza direct producia material. Datorit acestor avantaje, in trile dezvoltate atenia principal este acordat investiiilor de modernizare. 3. nnoirea produciei prin perfecionarea caracteristicilor constructive, funcionale, estetice, ergonomice, in vederea satisfacerii la un nivel nalt calitativ are implicaii si asupra creterii productivittii muncii. Mainile si utilajele se innoiesc la 5-6 ani in medie. Meninerea in fabricatie a unor produse cu un nivel tehnic scpzut, realizate cu tehnologii nvechite conduc la scderea gradului de competitivitate. B. Perfecionarea organizrii, produciei i a muncii Reprezint un proces complex, cu caracter dinamic si de continuitate, care presupune adaptarea de ctre conducerile unitilor economice a unui ansamblu de msuri i folosirea de metode si tehnici stabilite pe baze de studii si calcule tehnico-economice, care in seama de noile descoperiri ale tiinei care s asigure utilizarea maxim a lor i creterea pe aceasta baz a productivitii muncii. Asigurarea unor fluxuri continue de fabricaie, sincronizarea efectuarii in timp a diferitelor activiti, ncrcarea optim a utilajelor, folosirea raional a timpului de lucru, mbuntirea activitii de reparaie si ntreinere, asigurarea energiei necesare, aprovizionarea cu scule si dispozitive a locurilor de munc, perfecionarea activitii de transport intern si depozitare, pregtirea de noi produse sau perfecionarea celor existente programarea produciei, (folosirea unor metode eficiente de lansare a produselor n fabricaie, de urmrire si control calitativ al realizrii programelor de producie), mbuntirea organizrii muncii (adoptarea unor msuri si metode care s asigure reducerea volumului de munc, folosirea raional a acestuia, precum: cooperarea in producie, organizarea locurilor de producie, normarea muncii, condiii optime sub raport ergonomic si al tehnicii securitii muncii). C.Pregtirea si perfecionarea pregtirii resurselor umane

Valenele pregtirii se manifest concomitent, cumulat si propagat, pe tremen lung si pe mai multe planuri. In primul rnd prin ridicarea nivelului de cultur si cunoatere a populaiei, a pregtirii ei tehnico-profesionale in corelaie cu nevoile de munc ale sistemului de economic si cu aptitudinile resurselor umane ale societatii. Formarea profesional si perfecionarea continu, a acesteia, reprezinta principala cale de autovalorificare si dezvoltare a factorului uman, de valorificare superioar a potenialitilor creative si anticipative ale omului. De aceasta depinde receptivitatea si viteza de adaptare la nou, reintegarea rapida a resurselor umane in alte activitati utile societatii. Tot el conditioneaza ritmul, proportiile si eficienta creativitatii tehnico-stiintifice. Studii de economie a invatamantului au pus in evidenta contributia importanta pe care instructia si pregatirea o aduc la cresterea productiei. D. Salarizarea Remunerarea condiioneaz veniturile populatiei de rezultatele lor in munc. In aceasta direcie, o importan deosebit o are aplicarea unui sistem de repartiie care, pe de o aprte, s determine ct mai corect mrimea salariului fiecarui lucrtor, adic ceea ce i se cuvine dup munca depus si, pe de alt parte, s asigure un sistem de norme de munc in pas cu progresul, prin care s se stabileasca aportul fiecaruia la activitatea social. Orice neglijare in acest domeniu se reflect nefavorabil, mai devreme sau mai trziu, in sensul unei insuficiente cointerespri, atunci cand veniturile nu cresc corespunztor muncii depuse ca si in cazul insuirii unor venituri mai mari dect activitatea desfsurat, atragnd dupa sine nerespectarea unei corelaii economice fundamentale, anume accea dintre crestrea productivitii muncii si creterea salariului. 1.6. Efectele creterii productivitii muncii Pentru manageri, subieci dinamici care lucreaz cu timpul i n timp, combinnd oportunitile, buna utilizare a timpului n procesul decizional devine problema esenial. ntreprinderile sunt tot mai mari consumatoare de servicii i informaii, tocmai pentru a economisi timpul: preurile i costurile sunt n scdere, se folosesc mai multe produse n acelai interval de timp, creterea economic nu transform sau modific nevoile ci sporete posibilitile de satisfacere a lor. Managerii care posed competen n folosirea timpului tiu s acioneze i s adopte decizii de calitate care conduc la activiti economice eficiene

Efectele n planul productivitii muncii se evideniaz cu uurin. Astfel salariaii devin mai creativi i obin o independen decizional crescut, putnd reaciona mai eficient cu soluii optime n situaii noi i neateptate. Figura.1.1. Efectele economice i sociale ale creterii productivitii muncii Creterea productivitii muncii (W)

Scderea preurilor

Mrirea salariilor

Reducerea timpului de lucru

Creterea vnzrilor

Consumuri noi

Creterea timpului liber

Creterea volumului produciei Crearea de noi locuri de munc Diminuarea omajului

Nivel de trai superior

Sursa: Managementul produciei industriale-Ion Unguru, Editura Luminalex, pag.48

CAPITOLUL 2 PREZENTARE GENERAL A FIRMEI SC GLULAM ROMNIA SA 2.1 Date generale Compania este persoan juridic mixt romno-scandinav, constituit ca societate comercial pe aciuni i are urmtoarele elemente de identificare: Denumirea SC Glulam Romania S.A. Sediul Com. Ulmi, cod 137455, Jud. Dmbovia, Romnia Codul Unic de nregistrare 11373943 Atribut fiscal RO Capitalul social subscris i vrsat este de 4.969.800RON, integral vrsat compus din 30.100 lei, i 1.532.403$. Capitalul social este divizat n 49 698 de aciuni , n valoare de 100 RON fiecare. nfiinat in anul 1999 Glulam Romnia, a plecat de la ideea de a dezvolta o firm de producie, de mrime medie, care realizeaz dupa o tehnologie scandinav o gam larga de elemente structurale utilizate n majoritatea tipurilor de construcii civile i industriale, precum i repere derivate din aceste produse de inalt nivel tehnic ce permit o rapid punere in oper a diferitelor construcii. Similar cu cele existente in Europa i n special asemanatoare cu cele ale partenerilor asociai n acest proiect care ofer tot suportul pe plan material i tehnic: 1. LIMTRE hf.- Este fondat n anul 1982 n orasul Fludir din Islanda. 2. Lilleheden A/S- Danemarca-Este una dintre cele mai mari companii productoare de glulam din nordul Europei fondat n anul 1970, ea fiind firma mam a firmei SC GLULAM ROMNIA SA. Lilleheden o inva s construiasc inteligent( o ajut s creeze un proces de realizare a cladirilor simplu, sigur i calitativ). 8

3. SC VICAS SA- Este nfiinat n anul 1960, n orasul Trgoviste. 4. SC VASCONY SRL- nfiinat n anul 1994, s-a dovedit nc de la nceput un partener solid pe piata comercianilor de lemn si fabricate lemnoase din Romnia. 5. Flexilam lda- Este fondat n anul 1999 n orasul Mortagua din Portugalia, investitor fiind Limtre hf Islanda. 6. I - Fondul de investiii pentru Europa de Est 2.2. Obiectul de activitate 2010 Tierea i rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului. Glulam Romania SA are ca scop urmatoarele activitati: Producie de lemn laminat ncleiat (Glulam) - grinzi drepte, grinzi curbe si alte sisteme speciale. Proiectare si consultan n domeniul construciilor; Producie de panouri termoizolante pentru acoperiuri si perei cu Marketing si vnzri

placaj spum poliuretan si gips cu inserie din particule din celuloz.

2.3 Structura organizatoric Structura organizatoric a Companiei este prezentat n Organigrama companiei.(Anexa 1). Organul statutar de conducere al Companiei l reprezint Adunarea General a Acionarilor. Glulam Romania este administrat de un consiliu de administraie compus din 5 membri. Membrii Consiliului de Administraie sunt numii de Adunarea General Ordinar a Acionarilor, pe o perioad de cel mult 2 ani i nu sunt remunerai pentru aceast calitate cu o indemnizaie lunar. Prin calitatea sa de manager general, Ivar Jensen influeneaz aciunile i comportamentul subordonailor prin capacitatea de decizie, capacitatea de a conduce in echip(participativ) i de autoperfecionare continu. Numarul posturilor ocupate sunt de 26, ponderea ierarhic Actionarilor este de 3. este de 2-4 subalterni, iar numarul subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi dinstan ierarhic de Adunarea General a

GLULAM ROMNIA asigur soluii de proiectare i execuie prin intermediul unui Departament Proiectare cupersonal specializat care asigur consultan i asisten tehnic n timpul realizrii construciei. Situaiile financiare sunt sunt intocmite de Deparamentul Financiar si auditate n acest moment de Prof Consult SRL

1. Anex1- Organigrama firmei Glulam Romnia SA

Tabelul 2.1. Structura acionarilor Acionari ara Procent din capital social deinut 61,67% 25,39% 10,06% 1,65% 1,23% 100% Aport la capitalul social 3 065 000RON/945.070$ 1 261 700RON/ 389 036$ 500 000 RON/154.172$ 82 000 RON/25.285$ 30 100 RON/18.838$ 4 969 800RON/1 532 403$ Numar de aciuni deinute 30 650 12 617 5 000 820 611

Lilleheden A/S LIMTRE hf. I SC VASCONY SRL Hoff Sven Kristian SC VICAS SA Total

Danemarca Islanda Romnia Danemarca Romnia

Sursa : Actul constitutiv al firmei GLULAM ROMNIA

2.4. Misiune, viziune 2.4.1. Misiune - Glulam Romnia vrea sa fie recunoscut ca un ofertant i un colaborator profesionist. Angajatii sunt cea mai importnt resurs. Cunotinele, creativitatea i ncrederea lor creaz resurse i satisface clienii. 2.4.2 Viziune - noi dorim s fim azi mai buni ca ieri i vrem s devenim mai buni mine dect am fost azi. Nu este deajuns s fim primii furnizori de glulam, noi deasemenea trebuie sa fim cei mai buni elul este punerea n valoare(amplificare) si progresul(dezvoltare) pentru a constui inteligent i ncurajnd lucrurile mree. 2.5. Structura de personal

10

La sfritul lui 2006, din structura angajailor pe grupe de vrst se observ c aproape jumtate din acetia au vrsta cuprins ntre 31i 40 de ani, fapt ce demonstreaz c firma are avantajul unui personal tnr dar experimentat dup cum rezult i din situaiile urmtoare:

Tabelul 2.2. Structura angajatilor in funcie de vrst Vrsta(ani) >60 51-60 41-50 11 31-40 5 18-30 Total 26 100%
Sursa: Raportari management Glulam Romnia

Numr lucrtori n anul 2006 1 1 8

Pondere % 0,038 0,038 0,31 0,42 0,19

Compania dispune de personal cu nalt calificare att la nivelul sediului central ct i la nivelul muncitorilor din fabric. Tabelul 2.3. Structura angajailor in funcie de nivelul de pregtire Nivel de pregtire Studii post universitare Studii universitare Studii medii Total
Sursa: Raportri management Glulam Romania

Numr lucrtori n anul 2006 2 9 15 26

Pondere % 0,038 0,038 0,31 100%

11

Din totalul de 26 de angajai la sfarsitul lui 2006 n activitatea de producie sunt angajate 16 persoane reprezentnd 61,5%, iar in administraie sunt angajate 10 persoane reprezentnd 38,5%. GLULAM ROMNIA se asigur c mediul de lucru oferit angajailor este placut, motivant i ofer posibilitatea de a lucra in spaii moderne, dotate cu tehnologii de ultim generaie pentru elaborarea de proiecte inovatoare. Contient fiind de contribuia relevant a angajailor de la toate nivelurile organizaiei la succesul firmei, GLULAM se simte responsabil sa mpartaeasc succesul cu acestia, oferind pachete de beneficii consistente i servicii financiare suplimentare, pentru a-i sprijinii n atingerea obiectivelor personale. n prezent, Compania este n proces de creare a unei politici de training pentru angajaii, unul din aspectele referitoare la acest program fiind iniiat deja i anume faptul c fiecare nou angajat care va fi implicat n vnzare sau customer service efectueaz un training intern tehnic pe specificul produselor Glulam. 2.6. Piaa i comercializarea Compania produce i comercializeaz elemente structurale din glulam pentru construcii i alte sisteme speciale, produce panouri termoizolante tip sandwish cu fee de OSB sau Widival (gips cu inserie din particule din celuloz) i interior spuma poliuretan. Construciile din lemn lamelar incleiat incepe sa se dezvolte, piesele lipite fiind dominante in industria lemnului. Glulam Romania SA a reusit s- i indeplineasc un prim obiectiv, acela de a ptrunde pe piata din Romnia. Acest obiectiv a fost atins prin vnzarea direct, companii de publicitate, articole att n presa local ct i n revistele de specialitate, participnd deasemenea la trguri i expoziii. SC Glulam Romania SA deine 45% din piata din Romnia, companiile: SC ACTON2003 SRL Arge SC FADINII ROM SRL Timioara, SC FRGEICO GRUP SRL Prahova fiindu-i concureni. Volumul vnzarilor pentru fiecare ofertant nregistrat in luna decembrie 2006 este prezentat in urmatorul tabel: Nr crt 1. 2. 3. Tabelul 2.4 Volumul vnzarilor pentru ofertanii de glulam Ofertant Vnzri Cota de Lei/lun piaa/lun CST FADINII ROM SRL 1 250 000 15,72% SC. ACTON 2003 2 152 300 27,07% SC. FRAGEICO GRUP SRL 961 600 12,09%

12

4. 5.

SC GLULAM ROMNIA S.A Total

3 588 500 7 950 400

45,1% 100%

Sursa: Raportul Ministerul finaelor din anul 2006

2.6.1 Princilalii furnizori Materialele utilizate n procesul de producie sunt de cea mai bun calitate, iar furnizorii sunt alei n urma unei evaluri exigente. Dynea Norvegia( cherestea), Knauf Vidival(productor de gips), Kronospan(productor de OSB) 2.6.2. Principalii clienti Produsele companiei au fost vndute pe piaa intern ctre trei categorii de clieni, persoane fizice i/sau juridice: 1. Proiecte clieni: pentru fiecare sum ce depete 80.000euro (Tecnolegno -Constructor romn de locuine sociale in Italia, Marami Construct-Hotel Sinaia, Naional Trading). 2. Proiecte cu companii: pentru o valoare situat intre 20.000euro i 80.000euro. Acesti clieni au fost: Valexim(3 case), Nikmob(cladire industrial), SC Procor SA (piscin). 3. Companii de construcii cu valori de pana la 20.000euro precum Arccad, Pora Construct, Gota Construct. In prezent SC GLULAM SA execut lucrari si are contracte cu clienti precum: Magnum Dezvolt Imobiliare pentru construcia magazinelor mimimax: Mimimax Pucioasa Minimax Cmpulung Minimax Slatina SC Casa Real Estate Investment SRL Cluj Napoca SC Case Lemn Construct SRL

2.6.3. Nevoile i deciziile de cumparare a clienilor

13

Pe piata vest-europeana ct si pe piaa american utilizarea panourilor termoizolante si a glulam-ului in construcii este foarte rspndit datorit avantajelor pe care le prezint in comparaie cu construciile clasice cu structuri de reziste din beton armat sau metal. 2.6.4 Prezentarea principalelor produse Glulam GLULAM este prescurtarea cuvintelor glued laminated timber: lemn laminat incleiat. Elementele din glulam sunt fabricate din scanduri subtiri (15 45 mm). Aceste scnduri pot fi mbinate ntre ele prin lipire in aa fel inct se pot produce tipuri de elemente de diferite lungimi i forme. Lungimea elementelor de glulam este limitat practic doar de posibilitatea de transport. Cteva avantaje ale glulamului: Este usor s se produc mari elemente structurale de diferite dimensiuni. Mrimea maxim a elementelor din glulam depinde de fiecare fabric i de posibilitatea de transport cca. 25-35m. Este uor sa se produc grinzi curbe sau frnte. Grinzile frante dublu sau curbe se mai numesc "GRINZI BOOMERANG" datorita formei lor. Glulamul are o mai mare stabilitate dect un element similar din lemn. Elementele din glulam au o buna rezistena la foc. Datorita distributiei aleatoare a nodurilor si a altor elemente de reducere a rezistenei glulamul are o mai bun rezisten dect a elementelor simple din lemn de aceeasi dimensiune. Acesta este adeseori numit efectul de laminare. De ce glulam? Astzim glulamul este folosit in variate forme i tipuri de constructii. Majoritatea sunt folosite pentru cldiri noi destinat timpului liber(sli de sport, nnot), coli, parcuri auto, etc. Acest produs se poate realiza sub forma unor grinzi individuale drepte sau curbe de orice dimensiuni si grinzi speciale. Tehnologia modern a glulamului combinat cu durabilitatea lemnului de molid formeaz cldiri din glulam cu caliti unice: o Lemnul lamelat ncleiat se poate modela

14

Deoarece glulam-ul se obine prin ncleierea unor lamele subiri i elastice se pot produce uor diferite sisteme sau elemente curbe, ceea ce pentru alte materiale de construcii este un proces costisitor. Cu ajutorul acestor tipuri de structuri (arce sau cadre curbe, dublu sau triplu articulate) este posibil economisirea materiei prime i, n acelai timp, obinerea unor soluii arhitecturale deosebite. o Lemnul lamelat ncleiat are o greutate proprie redus Glulam-ul se folosete cu succes, n combinaie cu alte produse pentru nchideri i compartimentri (panouri termoizolante tip sandwich), pentru obinerea unor construcii uoare, cu deschideri mari, fr stlpi intermediari. Acest avantaj asigur halelor industriale, depozitelor sau slilor de sport flexibilitate i posibilitate de utilizare superioar. Greutatea proprie redus a lemnului lamelat ncleiat duce i la reducerea cheltuielilor de nchiriere a utilajelor de ridicat i transport deoarece n majoritatea cazurilor se pot folosi macarale i camioane de capaciti mici. o Lemnul lamelat ncleiat are o reziste bun la agenii externi Att lemnul ct i glulam-ul au rezisten bun la umiditate i coroziune Acesta este i motivul principal pentru care att slile cu bazine de not acoperite, depozitele de sare i depozitele de ngrminte chimice se construiesc din lemn lamelat ncleiat n combinaie cu elemente de mbinare rezistente la coroziune, produse din materiale galvanizate sau din inox. n cazul n care lemnul lamelat ncleiat se trateaz prin metoda constructiv combinat cu tratamentul de impermeabilizare a suprafeelor, acesta se poate folosi cu succes i la construciile n aer liber. o Lemnul lamelat ncleiat asigur confort termic Lemnul nu este un bun conductor de cldur, proprietate care face ca materialul s se comporte bine att la frig ct i la cald, fcnd posibil alegerea unor soluii simple de construcie evitnd problema punilor termice. De exemplu, o grind poate strpunge zidul exterior fr ca aceasta s creeze probleme de condens, de pierderi de cldur sau de schimbare a culorii suprafeelor. Elementele din glulam pot fi folosite n structura acoperiurilor sau a zidurilor exterioare fr ca acestea s duc la deteriorarea confortului termic al construciei. o Lemnul lamelat ncleiat are o capacitate portant mare Deoarece glulam-ul se obine prin lipirea mai multor lamele de lemn, care sunt sortate i gradate n prealabil, defectele de cretere ale copacului (noduri sau crpturi) vor fi minimalizate i uniform distribuite pe toat seciunea transversal a grinzii ceea ce i confer lemnului lamelat ncleiat o rezisten mult superioar elementelor din lemn brut.

15

Grinzile din glulam au capacitatea portant mai ridicat dect a grinzilor cu seciune masiv din lemn pentru c: a) prezena adezivului mbuntete comportarea la forfecare; b) aezarea scndurilor permite distribuia defectelor pe lungimea elementelor; c) se folosesc numai scnduri de calitate superioar; d) aria net a seciunii solicitate este mai mare la elementele din glulam dect la cele din lemn masiv. o Lemnul lamelat ncleiat este rezistent la foc Datorit dimensiunilor secionale mari lemnul lamelat ncleiat arde greu. Focul se stinge singur ntr-o grind de lemn lamelat atta timp ct aceasta nu se afl sub aciunea direct i constant a flcrilor, stratul carbonizat protejeaz grinda mpotriva arderii interioare a acesteia i partea necarbonizat a grinzii i pstreaz capacitatea portant n timpul unui incendiu. n funcie de cerine se poate calcula, n conformitate cu norma ENV 1995-1-2, Eurocode 5: Calcul de rezisten la foc, seciunea rmas dup un incendiu de X minute urmnd a se verifica rezistena la eforturile din combinaia de ncrcri . Din acest motiv construciile din lemn lamelat ncleiat sunt rezistente la foc i se poate ajunge uor la ndeplinirea condiiilor stabilite de autoriti prin calcul sau tratament de ignifugare.

Grinzi din Glulam dup un incendiu de 40 de minute

o Lemnul lamelat ncleiat este estetic din punct de vedere arhitectural Calitile lemnului se regsesc la lemnul lamelat ncleiat. Acesta este decorativ, cald i original, din aceast cauz, fiind recunoscut i acceptat ca material natural. Lemnul lamelat ncleiat se folosete la structurile portante att pentru rezistena bun pe care acesta o are ct i pentru posibilitatea producerii acestuia n diferite forme i dimensiuni, conferind produsului o anumit not de personalitate. Culoarea i veridicitatea lemnului contribuie la luminozitatea i originalitatea cldirii. o Lemnul lamelat ncleiat corespunde normelor de protecie a mediului nconjurtor 16

La fel ca i lemnul normal, lemnul lamelat ncleiat este neutru din punct de vedere al emanaiilor de CO2 i de aceea se poate refolosi / recicla sau se poate incinera fr probleme. Lemnul lamelat ncleiat are o aciune plcut asupra mediului interior contribuind la crearea unei atmosfere benefice la locul de munc. o Lemnul lamelat ncleiat se finiseaz i se asambleaz uor Elementele din glulam se pot finisa i asambla chiar pe antier cu ajutorul uneltelor la ndemna oricrui muncitor constructor, fcnd posibil ca toate ajustrile s se poat realiza uor i ntr-un timp scurt. De cele mai multe ori este avantajos ca fabrica productoare de glulam s contribuie direct la faza final a lucrrilor de construcie, astfel fiind posibil realizarea elementelor componente sub form de prefabricate. Faza de producie final n fabric poate cuprinde urmtoarele operaii: finisri i frezri exterioare, executarea gurilor pentru uruburi, armarea grinzilor cu adeziv i tije filetate, montajul conexiunilor metalice sau montajul elementelor componente n asambluri sau sisteme constructive. Preasamblarea sistemelor constructive din glulam sunt recomandate datorit preciziei de fabricare i a gradului de finisare, fcnd ca montarea acestora n ansamblu pe antier s nu devin un proces de lung durat. Montajul se realizeaz simplu i rapid cu ajutorul cuielor, uruburilor, holuruburilor i a aibelor, indiferent de anotimp. Panouri termoizolante tip sandwich Panourile termoizolante sunt elemente de construcii tip sandwich cu rol de inchidere la exterior a construciilor i de compartimentare la interior. Acestea sunt prefabricate structurate, compuse din dou fee metalice sau poliuretanic rigid (PUR).(Anexa 2) GLULAM ROMANIA produce panouri sandwich cu miez PUR iar feele pot fi structurate n trei categorii: o placaj-placaj cu indicativul SP 100 PP, unde 100 reprezint grosimea stratului de spum poliuretanic; o gips-gips cu indicativul SP 100 GG; o gips-placaj cu indicativul SP 100 GP; Dimensiunile acestor panouri se pot modifica foarte uor obinndu-se elemente de diferite mrimi n funcie de cerinele construciei respective. Datorit greutii mici i a sistemului special de mbinare asamblarea acestora se realizeaz ntr-un timp foarte scurt necesitnd un cost minim de emetalice ntre care se injecteaz o izolaie de spum

17

manoper. Domeniul de utilizare a acestor panouri este foarte larg, acestea putndu-se folosi ca elemente componente pentru perei exteriori, perei interiori, acoperiuri i altele obinndu-se un aspect interior i exterior estetic. Costurile de finisare i ntreinere sunt minime datorit materialelor folosite n componena panourilor. Spuma poliuretan din componena panourilor are rol de protecie termic cu un grad mult mai ridicat de termoizolaie n comparaie cu materialele uzuale de construcii folosite n acest scop.

Cateva avantaje ale panourilor termoizolante:

Adaptabilitate la orice tip de construcie de la case mici la sali de sport, hale industriale, depozite, magazine, construcii agricole etc. Izolare termic foarte bun, din acest motiv costul inclzirii este sczut. Uurina in asamblare datorit greutii sczute a unui panou si a sistemelor speciale de montaj. Rezistene n timp, costul ntreinerii fiind redus. Economice in comparaie cu materialele folosite uzual in domeniul constructiilor. Rapiditate in executie, calitate la standarde ridicate.

2.7. Situaia financiar Fabrica a fost pus n funciune n anul 2004. Conform bugetelor intocmite se ateapt ca ncepnd cu anul 2008 compania s inregistreze profit din exploatare. Tabelul 2.5. Indicatorii financiari folosii de firma Gulam Nr.crt 1. 2. - lei-

Indicatori 2004 2005 2006 Cifra de afaceri (CA) 611 366 2 470 761 2 941 871 Cheltuieli din expl.-A i 6 315 477 5 391 407 3 665 000 deprecieri(EBITDA)

Cifra de afaceri (mii lei) 3.000.000 2.500.000 2.000.000 1.500.000 1.000.000 500.000 0 2004 2005 2006

Graficul 2.1. Evoluia cifrei de afaceri

18

n perioada 2004-2006 compania a nregistrat rezultate negative ( pierdere) att pentru indicatorul EBITDA ct i pentru rezultatul din exploatare. Conform rezultatelor, in cursul anului 2006 GLULAM ROMNIA a realizat o cifra de afaceri de 2,94 milioane RON, reprezentnd o cretere cu 20 procente a CA realizat in anul 2005. Reducerea cheltuielilor cu materii prime importate, precum si scaderea gradului de indatorare vor fi urmatoarele premise pentru mbuntairea performanelor companiei. n anul 2005 echipa de conducere a companiei a fost schimbat, noul manager reuind sa reduc pierderea din exploatare cu 85%. Personalul existent n firma era supradimensionat in comparatie cu producia realizat. Compania pentru a reui s lanseze pe pia produsele deinea propria echip de montaj, ns nu existau suficiente comenzi pentru a asigura ncarcarea acesteia.

19

CAPITULUL3 ANALIZA PRODUCTIVITII MUNCII LA SC GLULAM ROMNIA SA 3.1. Analiza eficienei utilizrii factorului uman la SC GLULAM ROMNIA SA 3.1.1 Corelaia dintre productivitatea medie i productivitatea marginal Eficiena utilizrii factorului uman se exprim cu ajutorul indicatorilor de productivitate medie i productivitate marginal. Tabelul 3.1 Indicatori economici ai firmei Glulam n anul 2006
Luna Timp de munca (om-ore) 330,00 360,00 420,00 570,00 620,00 1000,00 1070,00 1550,00 2000,00 Volum (Mc) Pret Lei Valoare productie (mii lei) 36712,41 40900,15 48789,13 69594,89 77548,61 143607,75 153364,54 206814,59 222083,73 Productivitatea medie- W (mii lei) *) 111,25 113,61 116,16 122,09 125,07 143,60 143,33 133,42 111,041 Productivitatea marginal-Wmg (mii lei) *) 139,59 131,48 138,71 159,07 173,84 139,38 111,35 33,93 Coeficient de elasticitate
*)

Nov

115,52

1922,47

Zona II

Apr Aug Iun Mai Mar Feb Sept Oct

19,12 21,08 25,00 36,08 40,20 75,00 79,06 106,85

1920,11 1940,24 1951,57 1928,91 1929,07 1914,77 1939,85 1935,56

Zona I

1,57 1,40 1,34 1,48 1,33 1,06 0,89 0,32

Sursa: Raport de producie 2006 al SC Glulam Romnia SA i prelucrrile autorului *)

Relaia de calcul folosit pentru productivitatea medie este cea de mai jos:

20

W=

V Q * P 79.06 * 1939.85 153364.54 = = = = 143,33mii lei T T 1070 1070

Pentru determimnare productivitii marginale s-a folosit relaia:

Wmg =

V 143607 .75 77548 .61 66059 .14 = = =173 .84 mii lei T 1000 620 380

unde V reprezint valoarea produciei, iar T factorul uman (msurat prin timpul de munc exprimat n numar de om-ore). Potrivit datelor din tabelui 3.1 i rezultatelor obinute din calcule centralizate n acelai tabel se observ cproductivitatea medie lunar( W ) crete de la valoarea 85,38 mii lei n luna aprilie 2006 pn la nivelul maxim de 131,08 mii lei n septembrie 2006. Acestei valoaricorespunde o productie fizic de 79,06 mc realizat n 1170 ore . Pentru a facilita analiza datelor am procedat la ordonarea acestora dup nivelul cresctor al timpului de munc i al volumului fizic al produciei. Acest procedeu a permis trasarea graficului productivitii medii i al celui aferent productivitii marginale. O ordonare cronologic a datelor(pe luni) nu ar fi permis o astfel de analiz a produciei i a productivitii ca funcii de volum de munc exprimate in ore-om. Q = Q( L ) ; W = W ( L)

Aceast abordare este preferat deoarece la compana SC GLULAM ROMNIA SA se lucreaz pe comenzi i proces n faze ceea ce determin diferene de producie i timp de munc efectiv lucrat de la o lun la alta.
G fic l 3 C rb p d c itatii m d s ra u .1 u ele ro u tiv e ii i m rg a a in le

20 0 Wm,Wmg 10 5 10 0

P d ctiv te m d ro u ita a e ie P d ctiv te ro u ita a m rg la a in 1100 1170 1650 2100

5 0 430 460 520 670 720 0

T p im

21

n graficul 3.1 sunt prezentate prin linii curbe indicatorii productivitii. Urmrind evoluia acestora se constat la nceput o cretere , trecerea prinr-un punct de maxim, dup care nivelul lor ncep s scad. ncepnd cu 79 mc glulam/lun (1170 om-ore) se observ c Wmg< W , fnomen explicat prin urmtoarele cauze: a szut randamentul,deoarece apare oboseala ca urmare a diminurii capacitii de munc i a rezistenei fizice1; capacitatea limitat a utilajelor creaz gturi de sticl pentru celelalte activiti;
1. Mihail Iurcu- Ergonomie, Editura Bibliotheca Ttrgovite, cap VI

funcionarea intr-un timp ndelungat a utilajelor determin apariia rebuturilor.

ncepnd cu un consum de munc de peste 1100 ore-om se constat c poductivitatea medie ct i cea marginal au tendina de diminuare. Comparnd ritmul de modificare al consumului de timp de munc cu cel aferent produciei fizice constatm c timpul de munc s-a modificat mult mai mult dect volumul produciei. Pentru aceasta am calculat coeficientul de elasticitat2. Coeficientul de elasticitate are semnificaia de rat de cretere procentual a volumului produciei de glulam determint de creterea cu 1% a consumului de factor uman. Efectund calculele se obine:
eQ Q 1 Q 0 Q1 Q0 Wmg Q0 L L0 = = 1 = L1 L0 Q0 W L0 L0

Folosind notaiile pentru indicii de dinamic rezult urmtoarele formule: eQ =

L

IQ 1 IL 1

IQ =

Q1 , Q0

IL =

L1 L0

Dintabelul 3.2. coloana 7. se observ c mrimea coeficientului de elasticitate calculat ca raport ntre ritmul produciei fizice i ritmul consumului de munc evideniaz o inelasticitate a produciei fizice n raport cu consumul de munc (eQ/L< 1), dup 1170 om-ore. Tabelul 3.2. Dinamica modificrii consumului de munc(L) i volumul fizic al produciei(Q) L (ore-om)
1

Q (mc)
2

IL
3

IQ
4

RL
5

RQ
6

EQ/L
7

22

430 19,2 460 21,08 1,069 1,097 0,069 0,097 1,420 520 25 1,130 1,185 0,130 0,185 1,423 670 36,08 1,288 1,443 0,288 0,443 1,538 720 40,12 1,074 1,114 0,074 0,114 1,540 1100 75 1,527 1,865 0,527 0,865 1,641 1170 79,06 1,063 1,054 0,063 0,054 0,857 1650 106,85 1,410 1,351 0,410 0,351 0,856 3100 115,52 1,272 1,081 0,272 0,081 0,297
2. Maria Niculescu-Diagnostic global strategic Ed. Economic , pag 108

n funcie de relaiile dintre ritmul produciei RQ i ritmul consumului de munc RL se evideniaz urmtoarele situaii: RQ>RL se manifesta randamente crescatoare RQ=RL se manifesta randamente constante RQ<RL - se manifesta randamente descrescatoare. Am fectuat analizele de dinamic pe dou intervale de valori ale consumului de munc. Pe intervalul de consum de munc dintre 430 ore om i 1100 ore om la fabrica de glulam se manifest randamente cresctoare pentru ca iQ>iL. iL = 1100 = 2.558 430 iQ = 75 = 3.922 19.12

Pe intervalul de consum dintre 1100 ore om i 2100 ore om se manifest randamente descresctoare. iL = 2100 = 1.909 1100 iQ = 115.52 = 1.540 75

Pentru acest interval trebuie luate msuri care s contribuie la creterea productivitii marginale care va determina o cretere a productivitii medii ct i a anivelului elasticitii. Deoarece W = Wmg E QL rezult c productiviatea marginal (Wmg)) influeneaz direct

prpportional marimea productivitii medii ( W ). Pentru produsul glulam o cretere a productivitii marginale contribuie la creterea productivitii medii.

23

3.1.2 Utilizarea modelelor de analiz factorial a productivitii muncii la SC GLULAM ROMNIA SA Productivitatea muncii, ca expresie de baz a eficienei cu care este utilizat fora de munc, este un indicator calitativ complex a carui mrime variaz n funcie de o multitudine de cauze. Unele din aceste cauze pot fi cuantificate cu ajutorul unor metode de analiz factorial 1, metode care ii propun sa explice modificarea productivitatii muncii astfel: productivitatea muncii n funcie de timpul efectiv lucrat; productivitatea muncii in funcie de calificarea salariailor. 1. Productivitatea muncii in funcie de timpul efectiv lucrat Productivitatea medie lunar este influenat de doi factori: o Un factor extensiv- numr de zile lucrate ntr-o lun(z); o Un factor intensiv- productivitatea zilnic(wz). n acest ipotez relaia de calcul pentru productivitatea medie lunar este:

W L = z WZ
Relaia de

sus reprezint modelul folosit n proiect pentru calculul

mai

productivitii la firma Glulam. Modificarea n timp o putem analiza cu ajutorul indicilor de dinamic (i) i cu ajutorul sporului absolut(). Folosind modelul de mai sus am determinat indicii de dinamic pentru productivitatea mesie lunar (iWL). A. Modificrile relative sau indicii de dinamic se calculeaz cu relatiile1):

iWL =

W L1 z1 WZ 1 = = i Z iWZ W L 0 z 0 WZ 0 ,

iWL = i Z iWZ

Rezult ca dinamica productivitii medii lunare (iWL) estei influenat direct prporional de dinamica numrului de zile (iZ) i de dinamica productivitii zilnice (iWZ) n relaiile de calcul prezentate am folosit urmtoarele simboluri:

iWL =

WL1 100 , WL 0

iZ =

Z1 100 Z0

iWZ =

WZ 1 100 WZ 0

24

Deoarece exist doi factori de influen airoductivitii lunare vom evidenia contribuia acestora la modificarea mrimii productivitii lunare. Pentru produsul glulam influna simultan a ambilor factori se calculeaz cu relaia:

iW L =

WL1 z1 WZ 1 = = iZ iW Z W L 0 z 0 WZ 0
Z1 = iZ Z0

Contribuia factorului extensiv Z:

Z iWL =

Z 1 WZ 0 = iZ Z 0 WZ 0 Z 1 WZ 1 = iWZ Z 1 WZ 0 ,

Z iWL =

Contribuia factorului intensiv WZ:

WZ iWL =

W iW LZ =

WZ 1 = iW Z WZ 0

1. Gabriel Badea- Creterea economic i nivelul de trai

Rezult c:
Z WZ iW L = iW L iW L - este o relaie de dinamic care descrie contribuia ambilor factori.

B. Modificrile absolute(sporurile) vor fi determinate folosind calculele de mai jos. n primul rnd vom prezenta modul de descompunere a contribuiei factorilor la dezvoltarea fenomenului complex(productivitatea lunar). Contribuiile factorului extensiv(Z) i a celui intensiv(WZ) sunt reprezentate cu ajutorul relaiei1):
ZW (W ,L Z) = WZ 0 Z + Z 1 W Z

Notaiile folosite sunt: L

Z

= WZ 0 Z = Z1 W Z

- relaie care exprim influena factoriului extensiv- numrul

de zile efectiv lucrate ntr-o lun. WL

WZ

- relaie care exprim influena factorului intensiv-

productivitatea medie zilnic a muncitorilor.

25

Din punct de vedere geometric relaia unde Z este lungimea iar WZ este nlimea.

W L = z WZ

reprezint suprafaa unui dreptunghi

Modificarea productivitii lunare poate fi descompus n dou suprafee potrivit graficului de mai jos:

1.Gabriel Badea- Creterea economic i nivelul de trai

Cu relaiile obinute efectum analizele pentru firma SC GLULAM ROMANIA SA Notm cu : W L 0 = Z 0 W Zo productivitatea lunar iniial. Pentru calcule folosim datele din tabelul 3.3. iar rezultatele sunt prezentate n tabelul 3.4. Tabelul 3.3. Indicatori V (mii lei) L (persoane) z (zile) WL (mii lei) WZ (mii lei) Indicatorii economici privind timpul efectiv lucrat Septembrie 2006 143 364,54 8 21 17 920,57 853,36 Octombrie 2006 206 814,59 11 22 18 801,32 854,61 Noiembrie 2006 222 083,73 10 21 20 189,43 961,40

Rezultatele calculelor pentru dou perioadede timp sunt prezentate n tabelul 3.4. Tabelul 3.4. Modificarea productivitii muncii n funcie de timpul efectiv lucrat Analiza modificrii productivitii muncii in perioada septembrie-octombrie 2006 26 Analiza modificrii productivitii muncii in perioada octombrie-noiembrie 2006

1. Influena ambilor factori: WL = WL1 - WL0 WL =18 801,32-17 920,57= 880,75mii lei n mrime relativ:

1. Influena ambilor factori: WL = WL1 - WL0 WL =20 189,40-18 801,32= 1 388,08mii lei n mrime relativ:

WL 1880132 17920,57 , = = 0,049 100 = +4,9% L0 17920,57 WL 20189,43 18801,32 = = 0,073 100 = +7,3% L0 18801,32
2. Influena numrului de zile Z = Z 1 Z 0 = 22 21 = 1 2. Influena numrului de zile Z = Z 1 Z 0 = 21 22 = 1

Z 1 = = 0,047 100 = +4,7% Z 0 21

Z 1 = = 0,045 100 = 4,5% Z 0 22

Z = Z WL 0 = 1 18801,32 = 18801,32 WL

Z = Z W L 0 = 1 17920,57 = 17920,57 WL

3 Influena productivitii zilnice

3 Influena productivitii zilnice

WZ = Z 1 WZ = 22( 854,61 853,36) = 467,5 WZ = Z 1 WZ = 21( 961,4 854,61) = + 2242,59 WL WL W 18801 ,32 W 20189 ,43 iWL = L1 = = 1,049 ( + 4,9% ) iWL = L1 = = 1,073( + 7,3% ) WL 0 17920 ,57 W L 0 18801,32
Z iWL =i Z =

22 =1,047 ( + 4,7% ) 21
854 ,61 = 1,0014 ( + 0,14 % ) 853 ,39

Z iWL =i Z =

21 = 0,954 ( 4,54 % ) 22
961 ,4 = 1,124 ( + 12 ,4% ) 854 ,61

WZ iWL = iWZ =

WZ iWL = iWZ =

Pentru perioada septembrie-octombrie 2006 se observ c productivitatea muncii pe un salariat a crescut cu 880,75 mii lei, ceea ce nseamn ca a crescut eficiena cu care este utilizat fora de munc. La aceast cretere i-a adus contribuia att factorul calitativ reprezentat de productivitatea zilnic pe salariat ct i factorul cantitativ reprezentat de numrul de zile lucrate de un salariat. Din rezultatele obinute n urma calculelor se observ c, productivitatea lunar a crescut cu 4,9% n timp ce productivitatea zilnic s-a modificat cu +4,7%.

27

Influna exercitat dat de timpul lucrat n zile este de +4,7% care a determinat un spor de productivitate de 17 920,57. Productivitatea zilnic a determinat o cretere a productivitii lunare cu +0,14% adic a contribuit la realizarea unui spor de +467,5mii lei. Pentru perioada octombrie-noiembrie 2006 nivelul productivitii muncii pe un salariat a nregistrat o cretere cu 1388,08 mii lei , ceea ce nseamn ca a crescut eficiena cu care este utilizat potenialul uman. Pentru aceast perioad, productivitatea lunar a crescut cu +7,3%. Se remarc faptul c pentru perioada analizat, numrul de zile s-a diminuat cu o zi, adic cu -4,5%. Aceast diminuare a determinat scderea productivitii lunare cu 18801,32 mii lei. n ceea ce privete productivitatea zilnic a crescut cu +12,4% fapt care a contribuit la creterea productivitii zilnice cu 2242,59 mii lei. La determinarea dinamicii productivitii lunare s-au folosit calcule la valoarea nominal, deoarece indicii de pre pentru perioada septembrie-noiembrie au fost sub 1% astfel: o Pentru septembrie-octombrie: i P = o Pentru octombrie-noiembrie: i P = P1 1935 ,56 = = 0,997 ( 0,3% ) P0 1939 ,85 P1 1922 ,47 = = 0,993 ( 0,7% ) P0 1935 ,56

3.2. Factorii de influen productivitii muncii la SC GLULAM ROMNIA SA Factori naturali Procesul de fabricaie a elementelor structurale din lemn laminat ncleiat(Glulam) implic operaia de lipire. Dac temparatura mediului ambiant este mai mare determin o ntrire mai rapid a adezivului si astfel lucratorii trebuie s accelereze timpul in care termina o grind pentru a putea incepe presarea nainte de ntrirea adezivului. Comform manualul calitatii1) exist o temperatur a mediului si o umiditate constant n fabric. n fucie de anotimp aceti indicatori variaz de la un minim la un maxim determinnd si variaii in productivitate. Astfel folosirea adezivilor i ntritorilor (TIP 1 conform SR EN 3012)) trebuie s se fac la o temperatur nu mai mare de 15C, pentru a-i pstra nealterate proprietile fizice i chimice. Deasemenea si materia prima are diferente de umiditate ntre vara si iarna lucru care determin diferiti timpi de uscare. Punerea n oper a panourilor sandwich pentru construcii de tip Glulam s se execute al temperaturi cuprinse intre 5-35C, in lipsa precipitaiilor i a vantului puternic.

28

n prezent n fabric exist un sistem de climatizare care asigur temperatura optim condiiilor de lucru. Pentru perioada de iarna este usor ajungerea si pastrarea temperaturii de 15C, ns vara in fabric se sare cu cteva grade peste limita normal scaznd teoretic productivitatea angajailor. Sistemul panourilor sandwich trebuie s includ mbinri adecvate pentru a asigura conlucrarea ntre panouri i cadrul suport al structurii tinand cont de zgomont si intemperii fara a distruge miezul. Factori tehnici - Compania GLULAM ROMNIA este o organizaie industrial care produce elemente structurale obtinute prin ncleierea de lamele de lemn a cror fibr este in general paralel, dupa o tehnologie scandinav. Produsul se fabric respectndu-se intocmai tehnologia n vederea garantrii performanelor tehnologice. Pentru a fi siguri c producia se afl n concordan cu cerinele normative i standardele n vigoare, Glulam Romnia dispune de un laborator propriu unde se testeaz materiile prime n toate fazele de producie, ncepnd cu recepia materialelor i terminnd cu ambalarea lor. Productorul garanteaz calitatea produsului prin certificate de calitate emise pe loturi de fabricaie.
1. Condiii minime de fabricaie-Manualul calitii, ediia din 20.06.06 revizuit. 2. Referine normative- Adezivi de natur fenolic i aminoplastic pentru structuri portante de lemn

a) Nivelul atins de tehnologie la produsul glulam Schema flux1) a produsului glulam este format din procese ce se desfasoar automatizat sau semiautomatizat. Tabelul 3.5 Procesele prin care trec elementele din glulam Nr. Crt. 1 2 Proces Sortare (sorting timber) mbinare n dini (fingers join) 3 Rindeluire lamele lipite Semiautomat (lamells planner glue) Tip proces Evaluare vizual Utiaj Main de imbinat n dini (Dimter) Maina de rindeluit calibrat(MR4), masin de lipit, pat de presare vertical si orizontal Utilizator 2Operatori Operator mainist, electrician Operator mainist, operator mecanic

(pies cu pies) Automatizat

29

Rindeluire grinzi pe 4 Semiautomat i 2 fee (four side planner) Finisarea i incarcarea grinzilor(edges sutting)

Masina

de Operator masinist, mecanic Mecanic, frezor

rindeluit(MR2, MR3) Manual Frez, flex, burghie

Primul proces prin care trece cheresteaua uda este de sortare innainte de uscare. n Romnia standardul Naional de producere a glulamului nu permite sortare mecanic, astfel aceast proces si cel de finisare ce nu implica o operatiune automat sunt cele mai mari consumatoare de timp. Procesul de sortare se face manual de catre 2 operatori. Cei doi operatori sorteaz lamelele si incarc Dimterul dupa un plan de producie. Sortarea implic cel mai mult timp deoarece operatorul trebuie sa stabileasc vizual: eventualele rebuturi, sa delimiteze lamelele S7 de S10, sa stie S citeasc un plan de producie.
1. Anex 3- Schema Flux

mbinarea n dini se face de catre dimter. Acest utilaj este cel care are un grad de utilizare cel mai mare dintre toate utilajele din proces. Timpul scurs de la intrarea lamelei in dimper si iesirea ei pe banda de uscare adeziv este mare deoarece dimterul are obligaia mbinrii in dinti a acestora. Dimterul cu o viteza de 600,0m/h reueste s mbine n dinti lamele de dimendiunea 33,3*65in 1,54ore. Odata mbinate in dini lamele cad pe o band spre depozitul de uscare, rindeluire lamele i aplicare adeziv, proces ce implic un timp scurt in comparaie cu cel anterior motiv pentru care muncitorii de la acest utilaj migreaz spre altele ce implica un timp mai mare. Lipirea se face att cu bancul verical ct si cu cel orizontal. n fabric exista 2 bancuri verticale si unul orizontal. n bancurile verticale se preseaz grinzile drepte , iar in cel vertical grinzile curbe care au nevoie de o atenie deosebit. Cele doua bancuri de presare necesit acela timp de lucru(8h) pentru a obine gringa dar cel care are o produtivitate suplimentar este cel vertical deoarece prezint compatiment dublu. Finisarea grinzilor implic o atenie din partea muncitorilor. Finisarea este determinat att de utilajele prin care a trecut lamela, ct si de dorina clientului.

30

Exista doi factori importani ce influeneaz productivitatea muncii n cazul elementelor din glulam: 1. Dimensiunile lamelelor 2. Structura grinzilor Tabelul 3.6 nfleuna dimensiunilor i structurii grinzilor n pocesul de producie al glulamului Dimensiuni 33,3*65 grosime(mm) latime(mm) lungime(mm) viteza(mc/h) oameni cost(lei/h) timp(h/zi) glulam(mc/zi) timp(h/mc) pret(lei/mc) Dimensiuni 40*200 grosime(mm) latime(mm) lungime(mm) viteza(mc/h) oameni cost(lei/h) timp(h/zi) glulam(mc/zi) timp(h/mc) pret(lei/mc) Concluzii: Lamelele de dimensiuni mici consuma timp si energie mult mai mari decat cele de dimensiunini mari. Din lamelele de dimensiuni mici se fabric o cantitate mult mai mica de glulam fat de cele a caror dimensiune este mare. Sortare 33,3 65,0 4000,0 60,0 2,0 7,3 8,0 4,1558 3,85 27,9125 mbinare n dini 33,3 65,0 12000 600,0 2,0 7,3 8,0 10,3896 1,54 11,1650 mbinare n dini 40,0 200,0 12000,0 600,0 2,0 7,3 8,0 38,4000 0,42 3,0208 Rindeluire lamele 33,3 65,0 12000,0 2000,0 2,0 7,3 6,0 25,9740 0,46 3,3495 Rindeluire lamele 40,0 200,0 12000,0 200,0 2,0 7,3 6,0 9,6000 1,25 9,0625 Lipire in pres 1000,0 65,0 12000,0 2,0 2,0 7,3 6,0 9,3600 1,28 9,2949 Lipire in pres 1000,0 200,0 12000,0 2,0 2,0 7,3 6,0 2880,0000 0,01 0,0302 Rindeluire pe patru fete 266,0 65,0 12000,0 600,0 2,0 7,3 8,0 82,9920 0,19 1,3977 Rindeluire pe patru fete 266,0 200,0 12000,0 600,0 2,0 7,3 8,0 255,3600 0,06 0,4543

7,33 53,12

Sortare 40,0 200,0 4000,0 60,0 2,0 7,3 8,0 15,3600 1,04 7,5521

2,78 20,12

Sursa: Raport de producie Glulam

31

n urma calculelor s-a ajuns la concluzia ca producia de glulam variaz cu 4uniti de la o dimensiune la alta.

Exemplul 3.1. Pentru a realiza 1mc de glulam din dimensiunile lamelelor 40*200mm (grosime*laime) i o lungime de 10m vom avea nevoie de 12lamele lipite rezultand 31.25scnduri. 0,5/4 = 12lamele * 10m = 125scanduri/4 = 31,25 bucati Pentru a realiza 1mc de glulam din dimensiunile lamelelor 33.3*65mm si o lungime 30.77 vom avea nevoie de 15 lamele lipite rezultand 116 bucati 0.5/3.33 = 15lamele*30.77 = 466 mc scandura/4 = 116 bucati Observm ca intr-un timp mult mai scurt se realizeaz o cantitate suplimentar de mc de glulam cu un pret mai mic, dar acceasi forta de munc. Nivelul atins de tegnologie la panouri termoizolante n fabrica de panouri exista amplasate: o Masina de injecie care formeaza spuma poliuretanic(miezul panourilor sandwish) o 2 bancuri de fixare acelor doua placi care formeaz fetele panoului b) Calitatea materiei prime Pentru producia de lemn lamelat incleiat compania GLULAM ROMNIA utilizeaz numai cherestea de molid, aprovizionat fie proaspat taiat, fie uscat( cu umiditatea de 9-15%). Doua aspecte sunt importante in ceea ce privete productivitatea: 1. Calitatea scandurii - Se face controlul a cate doi paleti din fiecare ncrctur, 2. Dimensiunea nodurilor Distana dintre inele Calitatea tierii Eventualele defecte de prelucrare sau defecte datorate transportului Aspect verificandu-se:

Structura clasei scandurii Fabrica de glulam comform DIN 4074 sorteaza dupa clasele de calitate S7, S10 si S13

32

Elementele din glulam se realizeaz din lamele S10 la capete si S7 in interior, motiv pentru care sortarea trebuie facut atent, sa nu existe cantiti clasa S7 mai mult dect S10. Daca eventualele abateri nu respect prevederile contractului de achiziie, se maximum 8%. Tabelul 3.7. Clase de calitate ale scndurii Nr. Clas de rezisten Crt 1 2 3 (SR EN 338) C30 C24 C16 Clas de sortare1 (DIN-4074) S13 S10 S7 emite o reclamaie catre furnizor, iar ncarctura respectiv se refuz, acceptnd rebut comform DIN 4074

Sursa: Manualul calitii Glulam Romnia SA

1. Conform manualului calitatii clasele de sortare sunt alese n funcie de regulile:Strenght grading of wood- Part 1: coniferous sawn timber si design of timber structure

c) Ritmul aprovizionrii1 Datorit variaiilor foarte mari in comenzi, ritmul arovizionrii nu este continuu. Departamentele implicate in luarea deciziei de aprovizionare (analiza comenzii, determinare necesare resurse, determinare cerine de aprovizionare). (Anexa 5) Departamentul proiectare Departamentul ofertare-vnzri Departamentul aprovizionare

Echipa de manageri a observat un ritm al comenzilor i pe baza acestora si-au stabilit urmatoarele tiputi de contract: 1. grinzi standard < 3mc: -comenzi dimensuni standard timp livrare 2 saptamani. Pentru a realiza acest tip de comand fabrica foloseste stocul de materie prim. 2. grinzi standard >10mc sau proiecte -comenzi dimensiuni standard timp livrare 4-6 saptmni.

33

De la lansarea comenzii de aprovizionare pn la obinerea materiei prime necesit 2-3 saptamni din care: - 10 zile apovizionarea efectiv - 7 zile uscarea Conducerea firmei realizeaz un parteneriat permanent cu furnizorii (putini dar seriosi), mai ales pentru materia prima de strict necesitate. Marele neajuns al il constituie faptul ca in situatiile de urgen in care apare o cerere mare pe piata la un moment dat de timp, compania o satisface intruun timp mai mare. Factori economci a) Nivelul i modul organizarii produciei i a muncii Din activitile din cadrul fabricii de glulam s-au evideniat cteva aspecte: Procesul de producie se suprapune peste fluxurile existente Consecine: Amplasarea utilajelor este determinat de proces

1. Anex 5 Schema flux a unei comenz

Produsele nu sunt scoase din proces

Obiectivul principal al organizrii fabricii de glulam este optimizarea fluxului de producie. Cheresteaua pn sa ajung la forma si dimensiunea dorit trece prin cteva procese, GLULAM ROMNIA adopt conceptul de continuitate, astfel inct fiecare proces se desfoar fr scoatere iar pauzele intre prcese sunt determinate de necesitile tehnologice (uscare adeziv). Tabelul 3.8 Sortare Viteza proceselor de fabricaie n Rindeluire lamele Lipire grind Rindeluire pe in pres 4 fete

mbinare dini

Vitez[mc/h]

60,0

600,0

2000,0

2,0

600,0

Sursa: Ghid tehnic Lemn Lamelat ncleiat

Procesul de producie se desfaoar cu stocuri mici

34

Consecine: Stocurile ascund problemele de producie Oprirea unui proces nu duce automat la pierderea de productivitate

Prin aceasta modalitate fabrica de glulam aplic principiul minimii energii. Evalund complet costurile s-a ajuns la concluzia c o or de inactivitate este mai bun decat una de producie de rebuturi Prin aceasta modalitate fabrica de glulam aplic principiul minimii energiei. Evalund complet costurile s-a ajuns la concluzia c o or de inactivitate este mai bun decat una de producie de rebuturi. Stocurile au fost privite ca cel mai mare rau al companiei ce produc: costuri mari de depozitare, pierderi de calitate a produselor in timpul depozitarii, riscul de a produce stocuri nevandabile, iar un stoc mare ascunde probleme de productie. Procesul de producie de desfoar continuu Consecine: Defectele sunt scoase din proces innainte de faza succesiv Directorul de calitate este cel care opreste producia

GLULAM ROMANIA desfsoar operaiunea de sortare comform standardului DIN 4074 comform caruia se determin calitatea. Dac se inregistreaz rezultate necomforme in ceea ce priveste densitatea, acurateea tierii, mrimea i dispunerea nodurilor se dispune de catre diectorul de calitate resortarea intregului lot. Operatorul mainist de la masina de rindeluit trebuie s se asigur dac imbinrile in dinti sunt intacte i au dimensiunile corespunztoare. Dac lamelele prezint abateri, acestea se eticheteaz i se inteparteaz din fuxul de fabricaie. Tabelul 3.9 Toleranele valabile n conformitate cu EN 3901 Laime nalime +2mm -2mm +4mm -2mm +1% -0,5% +2mm Toate laimile h<400mm h>400mm L<20m

Lungime

35

Perpendicularitate Seciuni transversale Dimensiunile i toleranele sunt valabile pentru un element glulam cu umiditate de 12%
Sursa: Manualul Calittii, Lemn lamelat ncleiat-tolerane la dimensiuni

-2mm +0,1% 2m<1<20m -0,1% +20mm 1>20m -20mm Abaterile de la unghiul drept nu pot fii mai mari de 1:50

Controlul precis al stocurilor si instrumentele de urmrire a fluxului de productie permit managementului sa stie cu precizie, in orice moment, unde se afla fiecare lamel utilizat in procesul de productie. b) Calificare salariailor O analiz calitativ a potenialului uman este determinat prin gradul de calificare al salariailor. mbuntitea calificrii constituie o necesitate obiectiv impus de creterea complexitii activitii economice, creterea gradului de tehnicitate, sporirea exigenelor consumatorilor fa de calitatea produselor. ntregul personal al SC GLULAM ROMNIA SA este calificat, firma manifestnd un intreres deosebit. Incepnd cu anul 2005 compania a iniiat un program de pregtire a personalului n domeniul proiectrii i fabricarrii glulamului, trimind o parte din acetia in Danemarca pentru instruire. A studia n alt ar se poate dovedi a fi o experien valoroas, care ajut la dezvoltarea unor competene transnaionale importante. De la modelul tradiional de training: nsuirea de noi cunotine i metode de munc care conduc la crearea de noi atitudini i valori ce conduc la schimbarea comportamentului n munc i care se reflect n rezultate mai bune, s-a trecut la modelui de training pentru modelare comportamental: Formarea noului comportament n munc- care conduce la rezultarte mai bune ce determin crearea de noi atitudini i valori i care conduc la nvarea de noi cunotine i metode de munc. Rezultate mai bune inseamn cunoasterea din partea fiecarui lucrator a conditiilor sub care se desfasoar procesul de productie a glulamului, unde trebuie sa actioneze i cand, deci o infuen asupra productivitii. c) Nivelul salariilor

36

Compania ii propune s ajute angajaii s dobndeasc siguran financiar, standard de via ridicat i cretere profesional continu. GLULAM ROMNIA manifest un interes deosebit pentru sntatea angajailor, oferindu-le tuturor asigurri medicale. Firma GLULAM ROMNIA ofer pachete de benefiicii i servicii financiare, pentru ai sprijinii n atingerea obiectivelor personale ale angajatilor. Tabelul 3.10. Structura salariilor la SC GLULAM ROMNIA SA An 2004 2005 2006 Total salarii de plata 44137 45175 38519 Salariu minim 280 310 444 Salariu mediu 768 921 1518 Salariu maxim 2457 3261 6255 Numar salariati 46 31 26

Sursa: State de plat nregistrate la ITM Dambovita din anii:2004,2005 si 2006

Graficul 3.2.
8000 6000 4000 2000 0 minim Salariu anul 2004 anul 2005 anul 2006 280 310 444

Evoluia salariilor nominale

mediu Salariu 768 921 1518

maxim Salariu 2457 3261 6255

Factori sociali

37

a) Codiiile de munc Condiiile de munc sunt determinate de serie de factori psihologici, tehnico-organizatorici i sociali care acioneaz asupra executantului n procesul muncii. Calitatea i amploarea aciunii factorilor pot avea asupra omului o aciune pozitiv, neutr sau negativ1(anexa). Printre factorii care influeneaz productivitatea in ceea ce privete condiiile de munca sunt: - timp de lucru: 5zile/saptaman a cte 8 ore/zi i ore suplimentare. - concediu anual: prime de concediu - contract de munc: contracte individuale pe perioada nedeterminat. - ilulinatul: creaz la locul de mucnc condiii bune de vizibilitate i are menira sa contribuie la promovara bunastarii fizice i psihice i astfel la sporirea productivitii omului. - zgomotul: sunete situate pe banda de frecven de la 24Hz la 3000Hz, poate afecta sistemul muscular, ochii, stomacul, sistemul nervos i avand efecte ca ameeli dezechilibre, etc. b) Responsabilitate Conducerea companiei are si responsabilitatea de a crea condiiile necesare desfurrii produciei si cresterii productivitii angajailor printr-o climatizare corespunzatoare, eliminarea
1. Mihail Iurcu Managementul resurselor umane-Ergoestetic, Ed. Bibliotheca Trgovite, pag.52

zgomotelor, uniformitatea, distribuirea constant n timp a luminrii locurilor de munc. Distribuirea armonioas a intensitii de luminare n fabric influeneaz randamentul vizual al muncitorilor(procesul de sortare se face vizual). Factori psihologici a)Adaptabilitate la condiiile de munc Pentru un nou angajat adaptarea se face treptat, acesta intra intr-un program de formare profesional. Atat muncitorii din fabrica cat si cei din administratie au un program de 8h, insa lucratorii din fabrica pot acumula ore suplimentare( in special cei al caror utilaj este manual si implica un timp mai mare) remunerate corespunzator. b) Satisfacia Compania se implic direct prin: Satisfacia angajailor privind beneficiile Satisfacia angajailor privind training-ul i posibilitile de dezvoltare a carierei Pentru analiza calitii comunicrii n cadrul companiei 38

c) Viabilitatea intervenilor elementelor estetice n realizare i formarea procesului muncii1

-

Productivitatea munci individuale este n continu cretere atunci cnd crete capacitatea

reactiv( i raiunea) i scade efortul fizic (efortul energetic). - Productivitatea muncii este direct proporional cu raiune i invers proporionala cu efortul energetic.

1. Mihail Iurcu Managementul resurselor umane-Ergoestetic,Ed. Bibliotheca Trgovite, pag.126

3.3 Analiza contribuiei productivitii muncii la realizarea produciei n cadrul SC GLULAM ROMNIA SA Volumul produciei fizice este influenat de productivitatea muncii care exprim eficiena cu care este utilizat factorul de producie munc. Prin prelucrarea datelorprezentate n tabelul 3.11 s-au obinut rezultatele din tabelul 3.12. Astfel volumul produciei a crescut la produsul glulam cu +54% in timp ce la produsul panouri termoizolante creterea a fost de +26%. Calculele efectuate n acest capitol aula baz datele din tabelul 3.11. Tabelul 3.11 Bunuri Glulam (Mc) Panouri (Mp) Q0 75.00 400 Indicatorii economici ai companiei SC GlULAM ROMNIA SA in perioada februarie -noiembrie 2006 Q1 115.52 504 P0
(Lei)

P1
(Lei)

L0
(Personae)

L1
(Persoane)

H0 1100 160

H1 2100 176

YL 0 0.72 0.25

YL1 0.66 0.34

1914.77 336.34

1922.47 332.06

12 4

10 5

39

Total

16

15

1260

2276

In paralel cu creterea produciei fizice s-au inregistrat evoluii diferite pentru preurile celor doua produse fabricate de catre firm. Astfel pentru produsul glulam s-a inregistrat o cretere a preului de peste 0.4% in timp ce pentru panouri s-a inregistrat o scdere cu 1.2% pe perioada analizat. Tabelul 3.12 Dinamica indicatorilor n perioada februarie (0)- noiembrie (1) 2006
Sursa: Raport de producie glulam i panouri termoizolante

Bunuri

iQ =

Q1 Q0

iP =

P1 P0

iL =

L1 L0 0.833 1.250

iH =

H1 H0 1.909 1.100

V0=P0*Q0 143607.75 134536.00 = 278143.75

0

V1=P1*Q1 222083.73 167358.24 = 389441.97

1

iV =

V1 V0

P0Q1 221194.23 169515.36 = 390709.59

0 1

Glulam Panouri Total

1.540 1.260
Q IV
1.4047

1.00402 0.98727
P IV =
0.9967

1.546 1.243 IV = 1.416

L IV
0.937

H IV
1.469

P Q

a. Se prezint mai jos calculele efectuate pentru dinamica indicatorilor. Pentru grinzile stratificate s-au folosit relaiile de calcul de mai jos. Pentru dinamica produciei fizice : iQ = Q1 115.52 100 = 100 = 1.540 100 = 154% Q0 75.00 Q = Q1 Q0 = 115.52 75.00 = 40.52

Pentru dinamica preurilor : P 1922.47 i P = 1 100 = 100 = 1.0040 100 = 100.40% P0 1914.77 P = P1 P0 = 1922.47 1914.77 = 7.7 Pentru dinamica consumului de munc msurat n persoane : L 10 i L = 1 100 = 100 = 0.833 100 = 83.3% L0 12 L = L1 L0 = 10 12 = 2 Pentru dinamica consumului de munc-msurat n ore: 40

iH =

H1 2100 100 = 100 = 1.909 100 = 190.9% H0 1100 H = H 1 H 0 = 2100 1100 = 1000

Pentru dinamica valorii produciei: V0 = P0 Q0 = 1914.77 75.00 = 143607.75mii lei V1 = P1 Q1 = 1922.47 115.52 = 222083.73 mii lei iV = V1 Q P 100 = 1 1 = i P iQ = 1.54 1.004 = 1.546 V0 Q0 P0 V = V1 V0 = 143607.75 222083.73 = 78475.98 n ceea ce priveste evolutia factorului munca constatam ca numarul salariatilor care au participat la realizarea produsului glulam a scazut cu 16.7%, in timp ce produsul panouri a inregistrat o crestere de 25%. n sporul absolut se costat c pentru glulam numarul lucratorilor a scazut cu doua persoane din care unul a fost transferat la secia de panouri iar celalalt a plecat la alta firma. Fcnd comparaia intre indicele productivitii fizie I Q =154% si dinamica timpului de munca realizat I H =190,9 se constat ca pentru timpul de munca dinamica de crestere este mai mare cu 36.9 puncte procentuale decat dinamica productiei fizice. Diferenta de dinamica intre timpul de munca si volumul fizic al productiei este determinat de dinamica productivitatii muncii, potrivit relaiilor de mai jos: Q0 = W H 0 H 0 Q1 = WH 1 H 1 iQ = iWH i H Astfel calculnd productivitatea pentru cele doua produse constatam ca exista diferente mari intre cele doua perioade ca nivel si ca sens de evolutie. Pentru produsul glulam se obtin urmatoarele rezultate pentru productivitatea orara:

Q0 75 = = 0.068 produs/h L0 1100 Q1 115.52 = = 0.055 produs/h W H1 = L1 2100

W
H0

41

iWH =

W H1 WH 0

0.055 = 0.808(19.2%) 0.068

Deoarece indiceleproductivitii orere este subunitar ( iWH = 0.808 ), rezult c productivitatea orar la glulam a sczut cu 19.2%, iar producia fizic aa avut o cretere mai mic. b. Pentu panouri termoizolante rezultatul calculelor pentru productivitatea orar sunt urmatoarele :

Q0 400 = = 2.5 rodus/h L0 160 Q1 5 0 4 = = 2.8 6 produs/h W H1 = L1 1 7 6

W
H0

iWH =

W H1 WH 0

2.86 = 1.145(14.5%) 2.5

Indicele dinamicii productivitii orare pentru panouri a crescut cu +14.5% Diferenta de productivitate poate fii explicat prin complexitatea operatiunilor aferente proceselor de fabricaie a celor dou bunuri. Produsul glulam fiind mai complex necesit un timp de munc mult mai mare. Diferena de dotare tehnic este deasemenea un factor care determin diferena de productivitate la cele dou produse. Astfel operaiunile sortare i finisare implic un timp mai mare decat celelalte operartii deoarece acestea sunt efectuate manual. Pentru operatiunile efectuate mecanic, cel mai mare timp este cel aferent utilizrii utilajului Dimter care realizeaz mbinarea cap la cap a bucilor de grinzi. Potrivit DIN 4047 pentru materialul lemnos care intr n componena grinzii stratificate (glulam) sunt folosite dou standarde S7 si S10. Astfel S7 se refera la material lemnos ( cherestea) care este inferior calitativ deoarece are mai multe noduri. Materialul lemnos tip S10 are o calitate superioara provenind dintr-un bustean cu mai putine noduri si intotdeauna se regasete in produsul final catre exteriorul grinzii stratificate. Luand in considerare aceste aspecte tehnologice esentiale in realizarea glulamului tragem concluzia ca operaia de sortare si finisare sunt foarte importante si cer timpul cel mai mare deoarece implic: verificarea materialului inainte de intrare n proces verificarea prin incercari cu procedee tehnologice speciale a produsului final (incovoiere, flambare, rezistenta la rupere). 42

La ambele operatiuni este foarte important sa se depisteze viciile ascunse ale materialului si produsului final. Astfel daca 8% din lotul destinat prelucrarii prezint defecte lotul este respins. Procesul de sortare consta in evaluarea vizual a cherestelei in vederea determinrii caliti innd cont de urmatoarele criterii: mrimea si dispunerea nodurilor; acuratetea taierii; distanta dintre inelele anuale; densitatea materialelor .

Procesul de finisare cuprinde fazele necesare pentru ca produsul realizat (glulam) s aibe parametrii solicitai de client. In functie de cerintele contractuale sau cele prevazute in desenele de executie, elementele structurale din lemn lamelat incleiat sunt supuse unor operatii cum ar fii: debitare capete, debitare la lungimi diferite, taierea pentru prindere la pozitii, gaurirea pentru fixarea unor elemente de prindere, montarea unor elemente de prindere, ataarea unor elemenete cu caracter ornamental. Din practic a rezultat c verificarea mecanic sau automat a materialelor a dat rezultate mai slabe dect verificarea vizual , motiv pentru care trecerea la inlocuirea factorului munca (sortare, finisare) nu este recomandat din punct de vedere tehnologic. Trebuie precizat c pentru creterea productivitii orare s-a procedat la renunarea etapei de depozitare dup efectuarea operaiei de sortare, timpul de realizare pe ansamblu diminundu-se aproximativ cu 10 % fr s se afecteze calitatea produselor. La scderea cu 19.2% a productivitii orare a contribuit i timpul scurs din momentul aplicrii adezivului pn la ntrirea lui (terminarea presrii). Acest timp este denumit de lucrtori timp de lucru. Mrimea sa, scade invers proporional cu nivelul temperaturii adezivului aplicat n condiii de presare. Comform Fiei Tehnice1 a produselor Prefere 4535 respectiv Prefere 5035 exist o relaie biunivoc intre timpul de lucru i procentul de ntaritor . Dac adezivul iese prin rosturi, la aplicarea forei de presare, nseamn a timpul maxim de stivuire a fost respectat. 43

La nivel de firm valoareaproduciei realizate a inregistrat o evoluie influentat att de pretul P exprimat in lei cat si de producia fizica realizat Q exprimat in mc. Contributia produciei fizice la modificarea valorii acestui produs ste de +40,7% iar contributia pretului reflecta o influenta mult mai mic (-0,33%). Infuentele pozitive ale ambilor factori ,pret si productie fizica au determinat cresterea productiei valorice cu +41,60% .

IV =

V V

1 0

PQ P Q
1 0

1 0

389441 .97 = 1.4001(140 .01 %) 1,416 278143 .75

= V1 V0 = 389441 .97 278143 .75 = 111298 .22

Q IV =

Q V = P0 Q1 P0 Q 0 = 390709 .59 278143 .75 = 112565 .84

P Q P Q
0 0

1 0

390709 .59 = 1.4047 (140 .47 %) 278143 .75

1. Anexa Tipuri de amestec adeziv-ntaritor ;Timpul de lucru in funcie de temperatura i tipul amestecul
P IV =

P Q = 389441 .97 = 0.9967 (99.67%) P Q 390709 .59 = P Q P Q = 389441.97 390709.59 = 1267.62

1 1 0 1

Corelaia indicatorilor de dinamic la nivel de firm este evideniat cu relaiile de mai jos

I Q V I P V = I V 0.9967 1.4047 = 1.4001

Q V + P V = V 112565.84 + (1267.62) = 111298.22

In concluzie, la nivel de firm, contributiile celor doi factori ( pre i cantitate) la valoarea produciei sunt diferite. Astfel la nivel de companie pe perioada analizata volumul productiei a crescut cu 40.1% iar contribuia produciei fizice este de 40,47%. In ceea ce priveste influena preturilor la nivel de firma, acestea au avut o influenta negativ asupra valorii productiei de ansamblu (-0.33%). Evolutia preturilor la glulam au avantajat valoarea

44

productiei firmei datorita cresterii acesteia cu +0.402%, in timp ce preturile la panouri a determinat scaderea valorii productiei deoarece a scazut cu -1.273% . Din analiza efectuata la nivelul firmei tragem concluzia ca dinamica productiei fizice a avut influenta cea mai mare asupra veniturilor firmei (de peste 4%) 3.3.1. Analiza productivitatii medii pe categorii de produse i pe total firma Analiza productivitatii medii in unitati fizice Pentru produsul glulam ca si pentru produsul panouri (vezi tabel 3.11.) nivelul productivitatii Q0 medii se calculeaza cu relatia: W0 = L0 75 = 6.25 in luna februarie 2006 (mc/lucrator) o Pentru glulam: W0 = 12 115.52 W0 = = 11.56 in luna noiembrie 2006 (mc/lucrtor) 10

iW =

W1 11.56 = = 1.849(84.9% ) W0 6.25

o Pentru panouri: W0 =

400 = 100 Mc / L 4 504 W0 = = 100.8Mc / L 5

iW =

W1 100.8 = = 1.008(0.8%) W0 100

Folosind consumul de munca expimat in ore se obine urmatoarele date pentru productivitatea muncii pe produse. o Pentru glulam: W H 0 =

Q0 75 = = 0.068 Mc / h H 0 1100 Q 115 .52 WH 1 = 1 = = 0.055 Mc / h H1 2100 W 0.055 iWH = H 1 = = 0.808 (19.2%) W H 0 0.068

o Pentru panouri: WH 0 =

Q0 100 = = 0.625Mp / h H 0 160

WH 1 =

iWH

Q1 100 .8 = = 0.572 Mp / h H1 176 W 0.572 = H1 = = 0.916 ( 8.3%) W H 0 0.625

45

Din analiza rezultatelor calculelor pentru determinarea productivitii orare constatm ca la produsul glulam aceasta a ceasta a scazut cu 19,2%, iar la produsul panouri scaderea este mai mic de numai 8,3%. Spre deosebire de productivitatea orar, productivitatea pe lucrator are o evoluie diferit, acesta a cerscut cu 84,9% pentru grinzi i 0,8% pentru productia de panouri. 3.3.2. Analiza productivitii muncii exprimat valoric -cazul in care producia fizica nu este sumabil Deoare firma Glulam realizeaz produse de natur diferit, producia fizic realizat de firm nu poate fi nsumat direct. n aceste condiii se va calcula productivitatea valoric. Productivitatea muncii exprimat valoric se determin cu relaia: W = productivitii calculate cu aceast metod. Pentru produsele analizate ( vezi tabelul3.12.) s-au obtinut rezultate prezentate mai jos n ccea ce priveste nivelul productivitii valorice. o Pentru glulam: W0 = W1 = IW = V0 Q0 P0 143607.75 = = = 11767.312lei / lucrator L0 L0 12 V QP = L L Trebuie precizat c evoluia preturilor poate avea o influen deformatoare a nivelului

V1 Q1 P1 222083.73 = = = 22208.37lei / lucrucr L1 L1 10

W1 22208.37 = = 1.887 (88.7%) W0 11767.312 Constatam ca la produsul glulam productivitatea valorica a cerscut cu 88,7 pe perioada anlizat. V0 Q0 P0 134536 = = = 33634.00lei / lucrucr o Pentru panouri : W0 = L0 L0 4 W1 = IW = V1 Q1 P1 167358.24 = = = 33471.648 lei / lucrucr L1 L1 5 W1 33471.648 = = 0.995 (0.5%) W0 33634.00

46

Pentru produsul panouri termoizolante productivitatea valoric a productivitii muncii a nregistrat o evoluie care a fost influenat de evoluia produciile aferente celor doua produse realizate. Formula de calcul pentru productivitatea la nivel de firm ( W ) are caracter de medie i va avea o valoare cuprins ntre productivitatea pentru glulam si productivitatea inregistrat pentru panouri. W =

V L

Pentru luna februarie 2006 se fac urmtoarele calcule: W0 =

V L V L
=

0 0

Q P L
0 0

143607.75 + 134536 278143.75 = = 17383.984lei / lucrucr 12 + 4 16

Pentru luna noiembrie 2006 se fac urmatoarele calcule: W1 =

1 1

Q P L
1

1 1

222083.75 + 167356.24 389441.97 = = 25962.798lei / lucrucr 11 + 5 15

Dinamica productivitii la nivel de firm se calculeaz astfel: IW = W1 W0 25962.798 = 1.493 ( +49.3%) 17383.984

Dinamica astfel calculat include i influena preturilor care deformez realitatea economic cu privire la eficiena factorului munc. De accea vom calcula productivitatea la nivel de firm n termeni reali. Productivitatea real la nivelul perioadei curente (noiembrie -simbolizat cu 1) se calculeaz cu formula:

* 1

V = L

* 1 1

, unde

V1* - exprim producia total real (producia valoric din care se elimin influena preului, adic producia n preuri constante comparabile). L1 - numarul total de salariati la nivel de firm. Pentru produsele realizate: V1* = V1 P1Q1 = V1* = P0 Q1 P1 iP P0

47

* Pentru produsul glulam: V1 = P0 Q1 = 1914.77 115.52 = 221194.23 lei * Pentru produsul panouri: V1 = P0 Q1 = 336.34 504 = 16951.36 lei

Pentru luna februarie simbolizat cu 0 productivitatea medie se calculeaz cu relaia: W0 =

V L

0 0

P Q L
0 0

o pentru glulam: V0 = 143607.75 o pentru panouri: V0 = 134536

n peioada de baz

V0* in termeni reali = V0

* 1

V = L
V L
0 0

* 1 1

221194 .23 + 169515 .36 390709 .59 = = 26047 .306 lei / lucrucr 10 + 5 15
0 0

W0 =

Q P L
0

143607 .75 + 134536 278143 .75 = = 17383 .984 lei / lucrucr 12 + 4 16

IW =

W1* W0

26047 .306 = 1.498(49.8%) 17383 .98

Productivitatea medie n termeni reali la nivel de firm nregistreaz o cretere de +49,8%. Productivitate n termeni reali la nivel de produs a fost calculat anterior, astfel pentru produsul glulam indicele de modificare IW=1,887(88,7%), iar pentru produsul panouri IW a fost 0,995(-0,5%). 3.3.3. Analiza influenei exercitate de ctre productivitatea lucrtorilor implicai n realizarea unui tip de produs i ponderea luratorilor n realizarea acestuia asupra productivitii medii Pentru perioada de baz i perioada curent se folosesc urmtoarele relaii pentru msurarea i analiza productivitii n termeni reali: W0 =

V L

0 0

* 1

V L

* 1 1

IW =

W1* W0

48

Producia valoric curent n termeni reali este calculat astfel:

V1* =

V1 PQ = 1 1 V1* = P0 Q1 = 221194 .23 + 169515 .36 = 390709 ,59lei P1 iP P0

Producia valiric n perioada de baz este calcular cu relaia:

V0 = P0 Q0 = P0W0 L0 = 27497599 .98 + 45249836 .00 = 72747435 ,98

Pentru determinarea dinamicii productivitii valorice n termeni reali am folosit relaia:

V = V
0 0

* 1 0

PQ PQ
0 0
0 0

1 0

Q = IV =

390709.59 = 0.005 72747435.98

Nivelul productivitii pentru lunile februarie i noiembrie 2006 s-a determinat astfel: W0 = W1

V L V = L

* 1 1

P Q L P Q = L
=
0 0 1

PW L L PW L = L
=
0 0 0 0 1 1

= =

72747435.98 = 4 546 714,75 lei/lucrtor 16 488535096.12 = 32 569 006,41 lei/lucrtor 15

Pentru determinarea dinamicii productivitii n termeni reali este dat s-au folosit relaiile de mai jos: P0W 1L1 IW = W1 W0 =

Rescriind formula, se obine:

PW L L
0 0 0

=
0

32569006.41 = 7,163 4546714.75

IW

P W L : L = P W L L
0 1 1 0 0 0 I

1 0

* V = 6.715 = 7,163 = I L 0.937

n cadrul formulelor utilizate simbolurile au urmtoarele semnificaii P0-nivelul peului tipului de produs( grind sau panou); W0,W1 productivitatea fizic a lucratorilor din luna februarie respectiv noiembrie pentru glulam si panouri. Indicele valorii reale ( I V * ) a produciei se descompune astfel:

49

PW L PW L
0 0 0 0 0

1 1 0

488535096.12 = 6.715 72747435.98

IL V*= IW V * =

PW L PW L
0 0

1 0

289592185.00 = 3.980 72747435.98

488535096.12 = 1.686 289592185.00 0 0 1 innd cont de productivitatea pe tip de produs (W) i de structura factorului munc pe tipuri
0 1 1

PW L PW L

de produs ( YL ) se determin dinamica productivitii valorice a muncii n termeni reali n raport cu aceti factori de influem:

IW =

* 1

W0

n cadrul relaiei folosite simbolurile utilizate au urmtoarele semnificaii : L0 - exprim ponderea(structura) lucratorilor din luna februarie in secie L0 comparativ cu ntreaga firm L YL1 = 1 - exprima ponderea lucrtorilor din luna noiembrie in secie comparativ cu L1 ntreaga firm. YL 0 =

PW L L = PW L L
0 1 0 0 0

1 1

PW Y PW Y
0 0 0

1 L1 L0

(1914.77 22208.37 0.66) + (336.34 33471.69 0.33) = 10.645 (1914.77 11967.312 0.75) + (336.34 33634 0.25)

W = P0W1YL1 P0W0YL 0 -exprim sporul absolut pe seama productivitii si a structurii

Modificrile reale i absolute msurate prin sporuri ( ) i indici (I) se descompun astfel: P0W0YL1 = 10.645 YL IW = P0W0YL0

YL = P0W YL1 P0W0 YL 0 = 1277601348 .102 120014102 .38 = 1157587245 .722 W

W IW =

PW Y PW Y
0 0

1 L1 0 L1

1277601348.102 = 11390557.344 (1914.77 11967.312 0.66) + (336.34 33634 0.33)

W = P0W1YL1 P0W0 Y L1 = 1277601348 .102 3733111 .654 = 1273868236 .448 W

50

Ca urmare a modificrii structurii lucrtorilo pe categorii de produse (YL), productivitatea valoric medie ( W ) a crescut cu ......%, sporul de productivitate reptezentnd ....lei. Modificarea productivitilor aferecte cele dou produse, glulam i panouri (W),a contribuit la modificarea modificarea productivitii medii a firmei ( W ) cu....%, sporul de productivitate reprezentnd ...lei. Se observ c rezulttele obinute din calcule asigur satisfacerea corelaiilor:
YL W IW = IW IW

W = YL + W W W

51

3.4. Modaliti de cretere productivitii muncii la SC GLULAM ROMNIA SA Creterea productivitii are o ntreag gam de efecte economice i sociale att pentru activitatea de producie propriu-zis a lucrtorului, pentru condiiile de munc, ct i pentru necesitile lui de consumator. Acestea se refer la: economisirea factorilor de producie utilizai, reducerea costului unitar, creterea produciei i competivitii produselor obinute, a profitului, a salariului real i economisirea timpului de munc i creterea timpului liber. Creterea productivitii muncii se realizeaz prin mrirea forei productive a muncii, respectiv a capacitii forei de munc de a realiza o cantitate de produs sau de lucrare, n unitatea de timp. Esena legii sporirii productivitii muncii cere producerea unui volum de producie maximal cu cheltuieli minimale Sursele cresterii productivitatii munciia SC Glulam Romania SA a) Progresul tehnic -factor decisiv in creterea productivitii O caracteristic major a progresului tehnic, o reprezint contribuia sa la realizarea de economii in procesul de crestere economic. Progresul tehnic economiseste timp, spatiu, materie, energie, fort de munca, fonduri fixe, informaie. Promovarea progresului tehnic la SC Glulam Romania, este impus de insi necesitatea ridicrii calitii activitatilor la nivelul exigenelor clienilor. In fabrica de glulam, promovarea progresului tehnic vizeaza dotarea cu mijloace de munc moderne si introducerea unor tehnologii avansate acolo unde conducerea companiei evalueaza ca este necesar si influenteaza pozitiv productivitatea. Surse ale progresului tehnic ce privesc creterea productiviti in fabrica de glulam si de panouri sandwish o Schimbari in gradul de inzestrare tehnic o Imbunatatirea repartizarii resurselor materiale o Modernizarea capacitatii de lucru existente, prin imbuntirea parametrilor si tehnicofunctionali, in vederea reducerii consumului de materii prime si energie electric, ridicarea gradului de sigurant in exploatare si creterea vitezei de lucru in principal la produsele glulam ( iWH a scazut cu 19.2%). O cauz importanta a acestei scaderi o reprezinta avariile la 52

masinile de lucru pe termen scurt ce produc pana la 3-5% timpi mori in procesul de productie. Pentru eliminarea acestor defectiuni este impusa o modernizarea utilajelor. Relatia dintre progresul tehnic si dinamica indicatorilor de cretere economic Productivitatea orar la produsul glulam a sczut in perioada analizat cu 19,2%, iar la produsul panouri a crescut cu 14,5%. Acest lucru s-a ntmplat datorit complexitii procesului de realizare a glulamului (sortare, imbinare in dini, rindeluire lamele, presare, rindeluire grinzi, finisare, incarcare) n raport cu procesul de realizare a panourilor (fixarea pe 2 bancuri a celor 2 placi care formeaz feele panoului si umplerea miezului acestuia cu o spum poliuretanic rezultat din amestecul de catre masina de injecie a doua substane: rezinol i urestil). b)Perfectionarea organizarii,productiei si a muncii Eficienta actiunilor de organizare si conducere a productiei este conditionata de cunoasterea si amplificarea de catre manager a unor reguli si principii formulate si verificate in practica. Orice disfunctie in sistemul organizatoric si de conducere este determinata de una sau mai multe cauze. In cadrul fabricii de glulam si de panouri termoizolante sandwich, managerul de productie impreuna cu managerul de calitate intervin corespunzator in vederea ameliorarii, optimizarii si perfectionarii activitatilor prin eliminarea cauzelor ce genereaza efectele nedorite. Efectul Scaderea productivitatii orare Cauze 1.Tehnologia- capacitatea limitata a unor utilaje 2. Calitatea necorespunzatoare a unor materii prime 3. Scaderea numarului salariatilor direct productivi Perfectionalizarea organizarii productiei si a muncii la SC GLULAM ROMANIA SA presupune: o Asigurarea unor fluxuri continue de fabricatie. In cadrul fabricii de glulam fluxurile de fabricatie au intreruperi deoarece se fabrica numai articole comandate in cantitatile si termenii ceruti. Astfel stocurile sunt privite ca un rau al companiei deoarece produc: costuri mari de depozitare, riscul de a produce stocuri nevendabile, pierderi de calitate a produselor in timpul depozidarii. Dezavantajul il constituie vulenrabilitate organizatiei fata de modificari si perturbatii. o Sincronizarea efecturii n timp a diferitelor activitai. Amplasarea utilajelor este determinat de proces,iar produsele nu sunt scoase din proces dac nu apar rebuturi. Toate 53

abaterile nregistrate n procesul de producie sunt evaluate n strns colaborare cu Managerul de calitate. Toate elementele structurale, care au fost respinse in cursul procesului de fabricaie ca fiind necomforme, se declar rebut i se caseaz tindu-se n buci mici care nu permit folosirea. Pe baza analizei analizei produciei fizice, a dinamicii indicatorilor s-a constatat in toate cazurile ca productivitatea orara a scazut la produsul glulam cu 19,2% si cu 8,3% la produsul panouri. Aceste scderi pot si controlate printr o planificare a produciei i a muncii micornd considerabil timpul efectiv de producie. o Incarcarea optim a utilajelor. o Imbuntirea activitaii de reparatii. Timpii morti din producie provin si de la unele defectiuni pe termen scurt a utilajelor motiv pentru care se impune o atentie deosebit reparatiei sau inlocuirii acestuia pentru a elimina o influenta negativa asupta productivtii. o Perfecionarea activitii de transport i depozitare . n fabrica se urmrete amplasarea raional a masinilor pentru reducerea distanelor de transport, desi amplasarea utilajelor este determinat de proces materia prim este manipulat mecanizat i depozitele intermediare sau eliminat. Obiectivele proiectrii unui sistem eficient de transport sunt: creterea productivittii muncii, reducerea cheltuielilor de transport, reducerea consumului fizic si imbuntirea consumului de munc, cresterea gradului de utilizarea a spatiului, asigurarea continuitii si ritmicitii procesului de producie. Privin programare produciei compania foloseste urmarirea i controlul calitativ al realizrii productiei. ncepnd cu receptia cherestelei se controleaz cte doi paleti din fiecare ncrctur. Dac se constat abateri de la normele de calitate se va controla intreaga incarcatura i, n cazul n care se ajunge la concuzia c nu se respect prevederile contractului e achiziie, se emite o reclamaie ctre furnizor, iar ncarctura se respinge. nainte de uscare pachetul de cherestea se inscriptioneaz cu date ce privesc: dimensiunile numarul de bucti/pachet data furnizorul

54

n ceea ce privete sortarea materiei prime controlul calitativ se face dupa densitatea materialului privind standardul stabilit -DIN 4074- i clasele de rezisen C16,C24,si C30 comform SR EN338. Receptia adezivilor i intrilorilor presupune nregistrarea numrului i a tipului de adeziv (melamino-ureeic-formaldehidic) si trebuiesc clasificai comform SR EN 301. Operatia de mbinare n dini se face n comformitate cu ordinul de lucru formular cod ODL -01 ce conine informaii privind: - dimensiunile lamelelor, - numarul de lamele/gringa, - clasele de cherestea utilizate pentru fabricarea lamelelor. Cantrolul calitii operatiei de rindeluire conine eventuale masuri de corecii privind: - grosimea lamelei- lamelele se controleaza cu sublerul in capete i pe lungime pentru depistareaeventualelor abateri de la paralelizm. Abaterile de la grosimea lamelei masurate nu trebuie sa fie mai mari de 0,15% din gosime, maximum acceptat fiind de 0,3 mm. Se efectueaz cel putin 4 masurtori de-a lugul lamelei- cte doua pe fiecare parte a acesteia. - detalii despre rindeluire-n cazul n care suprafaa rindeluita nu este neted, se va controla imediat modul n care a fost controlat masina, se accept variaii de maxim 0,2mm pe o lungime de 1m. Dac se constat inrautairi se dispune inlocuirea cuitului de rindeluit , masina suferind o recalibrare la diensiunea iniial. Procesul de presare a lamelelor implica un control al adezivilor aplicai,al presrii grinzilor drepte si a celor curbe. Pentru a executa o grind special(curb) este necesar sa se elaboreze, verifice i aprobe un plan de contrucie a pieselor comform cerinelor. Departamentul Proiectare are obligaia ndeplinirii acestor cerine n ceea ce priveste planificarea formei piesei si implicit a ginzii rezultate. Toate micile abateri de la calitate de imbuntesc in procesul de rindeluire a grinzilorprin inlaturarea surplusului de adeziv i a ventualelor neregulariti in urma procesului de presare. Dupa rindeluire suprafaa trebuie s fie neted cu aspect lucios Controlul calitii fabricaiei pe ansamblu Inspectorul de calitate trebuie s aiba urmatoarele aptitudini: sa fie o persoan capabil sa menin ordinea de lucru de munc sa posede capacitatea de a avea o viziune de ansamblu asupra ntregului proces de execuie 55

sa aiba capacitatea de a complet i de a arhiva documentele sa fie capabil s depisteze rapid greelile din procesul de fabricaie i s acioneze promt pentru corectarea lor sa aiba puterea de a lua hottrea de oprire a procesului de fabricaie ori de cte ori sunt constatate abateri grave de la calitatea produsului

Controlul calitii fabricaiei cuprinde activiti de inspecie, verificare i efectuare probe TIP referitoare la: rezistena la delaminare i respectiv rezistena la ncovoiere a imbinrii n dimti. ncercarea la deprindere(delaminare) n zonele de ncleiere: Se execut comform normei SR EN 391, dup cum urmeaz: ciclul de ncercare la deprindere n zonele de nceliere trebuie executat ct mai repede posibil dupa ntarirea cleiului(adeziv+ntritor). Dupa fiecare schimb de lucru de iau epruvete din primii 20mc, daca probele din ultimile 3 luni corespund cerinelor, atunci numrul probelor se va reduce la jumtate. Dac probele nu corespund se repet testul pe acela lot iar daca probelesunt tot necomforme, grinzile se vor declara rebut. ncercarea rezistenei la ncovoiere a mbinrii n dini Se execut n conformiatte cu normele SR EN 385 i SR EN 386- incercarea trebuie executata n nu mai mult de 72 de ore de la finalizarea lotului. Organizarea muncii este imbuntita in cadrul firmei prin: - Folosirea raional a timpului de munc- stabilirea unei structuri organizatorice rationale a unitatii, repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca si precizarea atributiilor si raspunderilor lor, elaborarea de norme de munca fundamentate din punct de vedere tehnic, exercitarea unui control permanent si exigent asupra modului de indeplinire a sarcinilor; - Folosirea rationala a fortei de munca- mentinerea numarului de salariati la nivelul strict necesar realizarii sarcinilor de plan; ridicarea calificarii cadrelor, cresterea stabilitatii acestora, promovarea lor in raport cu pregatirea si meritele in munca. Folosirea salariatilor in cadrul programului de lucru pentru activitati nelegate de productie sau de obligatiile de serviciu este interzisa. - Aplicarea cuceririlor stiintei si tehnicii avansate, a tehnologiei si metodelor moderne de lucru, utilizarea intensiva a mijloacelor de munca, organizarea asistentei tehnice in cadrul fiecarui schimb si la toate locurile de munca; - Aprovizionarea la timp si in bune conditii a tuturor sectiilor si compartimentelor de lucru cu materii prime, materiale, combustibil si energie, respectarea consumurilor normate de materiale 56

- ndeplinirea riguroasa a contractelor incheiate de unitate cu privire la livrarea produselor in termenele, sortimentele si de calitatea prevazuta, efectuarea in bune conditii a lucrarilor si serviciilor stabilite, respectarea obligatiilor asumate de cooperare si colaborare cu alte unitati - Fundamentarea temeinica a proiectelor planurilor de productie si a planurilor de munca, crearea tuturor conditiilor pentru realizarea acestora, pentru cresterea productivitatii muncii si a eficientei intregii activitati. c) Perfectionarea pregatirii resurselor umane Incepnd cu anul 2005 cand linia de manageri a fost schimbat a fost iniiat i un plan de perfecionare a angajailor pentru a ridicarea nivelului de cultur i cunoastere in corelaie cu nevoile de munc. Peste 50% din personalul angajat atat din producie cat si dintre cei operativi a fost trimii spre specializare in Danemarca la compania Lilleheden A/S, promotoare a firmei SC GLULAM ROMNIA SA, pentru a cunoate sistemul i al inelege. 3.4.1. Efectele creterii productivitii la SC GLULAM SA Efectele sunt benefice att pentru nivelul de ocupare al fondului de munc dar i pentru nivelul de trai al populaiei Creterea productivitii medii lunare d ela valoarea 85,38mii lei in luna aprilie 2006 la nivelul de 131,08mii lei in luna septembrie 2006 are un efect in lan. Comenzile au crescut (proiecte noi), determinnd un volum de vnzri ridicat i o creterea a volumului fizic al produciei de la 19,12mc in luna aprilie la 79,06mc in luna septembrie. Pentru a putea face fa volumului de munc necesar realizrii produciei, conducerea firmei creaz incepnd cu luna octombrie inc doua locuri de munc. Acest lucru are o implicaie social i anume contrubuie la diminuarea omajului. n ceea ce privete salariile se observ din tabelul 3.10 (structura salariilor la SC GLULAM ROMNIA SA) c acestea au evoluat favorabil. Salariul mediu din anul 2006 crescnd cu 1,64% fa de anul 2005 i cu 1,97% fa de anul 2004. De amintit este faptul c numrul salariilor a sczut din anul 2005 cnd echipa de conducere a fost schimbat. Toate aceste efecte economice i sociale duc spre un nivel de trai sporit. Efectele(consecinele) modificrii prodictivitii muncii n peformanele economicofinanciare ale firmei Glulam Romnia SA 57

Folosirea eficient a potenialului uman, sporirea productivitii muncii se reflect favorabil, direct sau indirect, n ntregul sistem de indicatori economico-financiari ai firmei. Pe plan economic, consecina direct a creterii efcienei muncii o constituie sporirea cifrei de afaceri. Creterea productivitii muncii ntr-un ritm superior comparativ cu salariul mediu determin reducerea relativ a cheltuielilor cu salariile i prin aceasta a costului unitar. Indirect, toate aceste efcete ale productivitii se regasesc in evoluia favorabil a rezultatului exploatrii i a ratei rentabilitii asa cum rezulta din tabelul 4.1. Tabelul 4.1. Consecinele modificarii productivitii muncii Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. Indicator Cifra de afaceri Rata cheltuielilor cu salariile Fondul de salarii Rata cheltuielilor fixe Relaia de calcul a influenei productivitii muncii L1 W1 W0 =26(26 047.306-17 383.984)=225 246.37 S0 S0 921 921 W W 1000 = 26047.306 17383.984 = 17 0 1 S0 S0 CA W W = 129949.83( 0.017 ) = 2209.147 0 1 CF0 CF0 L W L1 W0 1 1 1000 = 2804796 2804796 = 2060 677229.95 451983.58

Productivitatea muncii are un rol important n alarizarea lucrtorilor. Dac indicele productivitii este mai mare ca indicele salariului (I W > I S ) firma a realizat o politic sanatoas n ceea ce privesre ctigul salarial. Atunci cnd dinamica salariilor devanseaza dinamica productivitii muncii (I W < I S ) n firm se ncalc un principiu de baz din teoria economic . n tabelul 4.2. sunt prezentate rezultatele calculelor pentru firma Glulam necesare la stabilirea corelaiei dintre nivelul productivitii medii a muncii i nivelul salariului mediu pentru lunile februarie i noiembrie 2006. Tabel 4.2. Nivelul productivitii i nivelul salariului mediu n lunile februarie i noiembrie 2006 Indicator Fond salarii (FS)-lei Numr lucrtori (L)-persoane Salariu mediu ( S =FS/L)Luna februarie (0) 26 Luna noiembrie (1) 25

58

lei/lucrtor Indicele modificrii salariului i S = S1 / S 0 I W = W1 / W0

1 1

Valorile obinute pentru dinamica salariilor i dinamica productivitii muncii reflect faptul c la firma Glulam indicele prodictivitii muncii este.n comparaie cu indicele salariului mediu)daca indicele productivitii este mai mic se propune ca dinamica salariului sa fie mai mica decat prodcuctivitatea muncii pentru a nu incalca un peincipiu al

59

CAPITOLUL 4 PROPUNERI DE MBUNTIRE. CONCLUZII Pentru creterea productivitii muncii la produsele glulam i panouri termoizolante se va ncerca: o modernizarea capacitilor de producie existente pentru certerea vitezei de lucru fr a influena calitatea produsului. o Implementarea sistemului Just in time pentru un control adecvat al produciei, implicnd ntreg personalul i disponibilitatea colaborrii furnizorilor de materiale. I. Avantajele modernizrii fa de construirea de noi capaciti Modernizare Construcii de noi capaciti 1. Pornete de la o baz tehnico-material 1. Pornete de la 0. Fiecare echipament, utilaj, existent pe acre o dezvolt i o renoete 2. Atrage cheltuieli moderate. 3. Se poate realiza intr-un timp scurt instalaie tehnic necesar trebuie construit de la nceput. 2. Atrage cheltuieli sporite 3. Se realizeaz pe termen lung(civa ani)

Datorit acestor vizibile avantaje i pentru a sporii productivitatea muncii, la SC GLULAM ROMNIA SA investiiile n modernizare sunt cea mai bun metod. n procesul de realizare a glulamului modernizarea se concretizeaz astfel: o Asupra parii active a utilajelor, influennd elementele care realizeaz direct producia fizic. Modernizarea prin inlocuirea Dimterului si achiziionarea unui pat de presare cu un cmp electric de o nnalt frecven. Aceste tipuride utilaje i echipamente exista in Danemarca la firma mam care asigura cresterea cu 10% a productivitii. Asupra spatiului de lucru, asigurnd lucratorilor direct productivi o ergonomie a muncii. Achiziionarea unui sistem de ventilaie mult mai performant care s creeze cele mai bune conditiile la temperaturi extreme. Se stie ca productivitatea muncii este influentata de volumul productiei fizice, adica de pretul pe unitatea de produs si cantitate. Cantitatea este influentata de caracterul neuniform al comenzilor, motiv pentru care, n procesul de producie pot exista aceste pierderi de timp. Pentru a pornii 60

procesul care implic costuri ( energie umana si materiala) trebuie sa tim exact cat si unde ajunge materia prima ce urmeaza a fii realizata. SC Glulam Romania SA lucreaz pe comenzi, si cu un stoc de materii finit minim ( pentru a onora o comanda al unui client fizic). Deci, pentru a reuii o cretere net superioar a productivitatii, ne trebuiesc comenzi fluente si materii prime de foarte buna calitate, astfel rezolvandu-se si folosirea incompleta, sau dimportiva, o suprasolicitare a fortei de munca si a utilajelor. Progresul tehnic este astazi puternic reliefat de realizarile din domeniul informaticii.Tehnica informatiilor, i prelucrarea electronic a datelor permit cunoasterea mai profund a pieei, posibilitatea de gestionare a stocurilor. In cadrul fabricii, nici un metru de produs finit nu trebuie realizat fr a fii proiectat de catre managerul de design. Inclusiv pregtirea glulamului respectiv panourilor (finisare, etichetare, ambalare, incarcare) in cantiti uzuale de catre personalul din fabrica, adaptarea mijloacelor de transport la operatiunile incarcare-descarcare a paletilor contribuie la cresterea proctivitatii muncii a lucratorilor. II. Implementarea sistemului Just in time se bazeaz pe trei condiii de baz: o corespondena proiectului produsului cu cererea pieei o fabricaia in flux a unor familii de produse o construirea unor relatii speciale cu furnizorii i clienii La nivel strategic, aceasta abordare dispune de o viziune filosofica pentru fabricatie, care asigura un mediu adecvat implementarii JIT. La nivel tactic, se elaboreaza tehnici de proiectare si planificare pentru sistemul de fabricatie JIT. La nivel operational, se dezvolta tehnici de control al articolelor n regim JIT cum sunt tehnicile de operare KANBAN, care actioneaza n amonte, pe trepte, ale fluxului de fabricatie, stimulul fiind cererea externa Procesul de producie trebuie sa se realizeze n condiii de eficien Timpul de ntrerupere trebuie sa tinda catre zero; Timpul de ntrerupere are cea mai mare pondere n risipa de resurse; Defectele trebuiesc sa tinda ctre zero.

61

n cadrul fabricii de glulam apar timpi de interupere ce depasesc valoarea zero, deoarece naintea fiecarui proces operatorul mesinist are obligatia de verificare a densitatii medii, temperatura medie, umiditatea, reglarea masinilor la abaterea medie si abateri de la paralelizm, abateri de la grosimea lamelei(max0,3mm), recalibrarea masinii de rindeluit. Daca apare o astfel de eroare, operatorul masinist ia msurile necesare. Procesul de producie ncepe in funcie de comenzi, pentru a reduce cheltuielile cu consumul energiei se incarc utilajele la capacitatea maxim, de exemplu capacitatea cabinei de uscare este de 100mc, ea consum acceasi energie si cu 1mc, deci pentru o productivitate mai mare se prefer o cantitate mai mare de grinzi ude. Reducerea cheltuielilor cu materii prime importate, precum si scaderea gradului de indatorare vor fi urmatoarele premise pentru mbuntairea performanelor companiei. Ideea general a J.I.T. este reducere drastic a stocurilor neutilizate pe ntreg procesul de producie n asa fel nct produsele vor trece de la furnizor la productor i apoi la client cu mici sau far ntrzieri. Obiectivul general al producieie J.I.T. este reducerea timpilor n proscesul produciei, acesta fiind obinut prin reducerea drastic a stocurilor staionate. Just in time nu poate fi implementat imediat n producie. Pentru aceasta este necesar un sir de schimbri: o Stabilirea orarelor de producie o Mrirea capacitii de producie a centrelor productoare o Imbuntirea calitii produselor o Antrenarea muncitorilor n asa fel nct ei sa posede mai multe deprinderi i s fie competemi n diferite tipuri de lucrri o Reducerea defectiunilor echipamentelor. Elementele produciei J.I.T1) I. Eliminare pierderilor o Asteptarea coordonare fluxurilor ntre operaii o Producia inutila- eliminare tuturor etapelor de producie inutil o Rebuturile- eliminarea rebuturilor
1. Mircea Duic Managementul sistemelor de producie-suport de curs, edituta University Press, Trgovite 2006

62

II. Rezolvarea obligatorie a problemelor In just in time exista puini factori de securitate. Se asteapta ca fiecare material sa corespunda standardelor calitii, iar fiecare detaliu sa ajunga fix la timpul promis i la locul prestabilit, fiecare muncitor trebuie sa lucreze productiv, i fiecare main trebuie s lucreze comform plaului, fr defeciuni III. La Firma Glulam oamenii vor face ca producia sa functiomeze n primul rnd n firm trebuie organizat o cultur a ncrederii reciproce i a muncii n echip. Managerii i muncitorii se vor privii drept co-lucrtori dedicai succesului companiei. Echipele de lucru vor fi ncurajete s se ntruneasc i s gaseasc soluii de lung durat pentru problemele de producie. Concluzii: n prezent, asistam la cristalizarea unor concepte realiste si adaptate culturii industriale europene care au la baza metode japoneze si americane care au beneficiat de conditii specifice acestor medii. Fara a fi respinse din cauza neconcordantei dintre conditiile de mediu din care provin, eforturile de ntelegere si de asimilare a acestor metode se dovedesc profitabile. Metodele prezentate au eficienta optima pentru diferite tipuri de sisteme de productie. Cu toate acestea, combinarea lor poate conduce la solutii convenabile pentru numeroase tipuri de sisteme de productie. n oricare din aceste cazuri, cea mai buna solutie pentru controlul productiei este aceea care pastreaza un rol si operatorului planificator, dotat cu instrumente puternice de simulare si sustinut de o baza de date care colecteaza informatii de acuratete si actuale.

63