SCOALA POSTLICEALA -B U Z A U DOMENIUL : SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
INGRIJIREA LEHUZEI

COORDONATOR:
Prof. Asist. Med.

ABSOLVENT

-BUZAU 2013

MOTTO : Un model conceptual pentru o profesie reprezinta o imagine mentala , o conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie.

Virginia Henderson

MOTIVATIA ALEGERII TEMEI Notiunea de ,, lehuza am intalnit-o destul de des in stagiul practic pe care l-am efectuat in sectia de ,, Obstetrica si Ginecologie a Maternitatii Buzau. Am inteles ca , pentru a trece cu bine aceasta perioada, lehuza trebuie sa aiba alaturi si o asistenta medicala cu o temeinica pregatire teoretica si practica. Acesta este si motivul pentru care am ales ca tema a proiectului meu de absolvire ,, Ingrijirea lehuzei. Sunt, deasemenea, constienta de faptul ca cei care primesc educatie pentru sanatate, asa cum sunt si asistentii medicali generalisti, trebuie sa devina la randul lor, furnizori de educatie pentru sanatate.

PLANUL LUCRARII

Motto. Motivatia alegerii temei. Capitolul 1: Anatomia si fiziologia organelor genitale feminine. Capitolul 2: Fecundarea, dezvoltarea intrauterina a embrionului si fatului, nasterea - scurta prezentare. Capitolul 3: Lehuzia: definitie, clasificare. 3.1. Modificarile organismului in lehuzie: 3.1.1. Modificari generale 3.1.2. Modificari genitale. Capitolul4. Clinica si asistenta lehuzei. 4.1. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientei lehuze. 4.2. Tehnici aplicate lehuzei: 4.2.1. Spalatura vaginala 4.2.2. Clisma evacuatore 4.2.3. Sondajul vezical Prezentarea cazului I Prezentarea cazului II Prezentarea cazului III Bibliografia.

Capitolul 1: Anatomia si fiziologia organelor genitale feminine 1.1. Organele genitale externe (vulva) Totalitatea organelor genitale externe alcatuiesc vulva, care este compusa din urmatoarele formatiuni : - Labiile mari ; - Labiile mici ; - Vestibulul ; - Himenul ; - Glandele Bartholin ; - Clitorisul. Tot aici se afla si formatiunea anatomica numita muntele lui Venus.

ORGANELE GENITALE FEMININE 1.1.1. Muntele lui Venus numit si muntele pubian, este o regiune anatomica situata deasupra simfizei pubiene, acoperita cu par si avand sub tegument un strat mai abundent de grasime.
5

Perii pubieni se termina in partea superioara dupa o linie orizontala (sistem pilos feminin). Este o zona cu o sensibilitate crescuta ce ii confera un caracter erigen. 1.1.2. Formatiunile labilare : sunt plici tegumentare ce delimiteaza despicatura vulvara. In functie de dimensiuni se delimiteaza labiile mari si labiile mici. Labiile (labiile mari) sunt 2 cute tegumentare avand o forma ovoida alungita, acoperite cu par pe fata lor externa, fata lor interna are aspect de mucoasa si prezinta numeroase glande sebacee care secreta smegma vuivara. La femeia nupilara (care nu a nascut) labiile mari sunt aplicate una pe alta, ascunzand restul organelor genitale externe si sunt indepartate delimitand o usoara crapatura vulvara la femeia care a nascut. Labiile mari se unesc la cele doua extremitati formand o comisura anterioara si alta posterioara. Comisura anterioara se continua cu muntele lui Venus ; cea poaterioara este mai aparenta decat prima si este cunoscuta sub numele de furculita. Labiile mici sunt doua repliuri cutanate cu aspect de mucoasa, care sunt situate in interioarul labiilor mari, fiind acoperite in mare parte de acestea. Anterior ele se unesc sub clitoris formand fraul clitoridian, iar pe fata dorsala a clitorisului formeaza capisonul sau preputul clitoridian ; posterior labiile mici se pierd treptat in labiile mari. Vestibulul vulvar este delimitat de clitoris, labiile mici si orificiul extern al uretrei (meatul). Este o regiune de forma triunghiulara in care se deschid uretra si canalele glandelor Skene. Himenul este un sept membraniform care inchide intrarea in vagin. Prezinta un orificiu a carui forma poate fi : inelara, cribiforma (ciuruit), semilunara. Prin orificiul himenului se scurge in afara sangele menstrual. La primul raport sexual himenul se rupe in mai multe locuri, dand nastere dupa cicatrizare la carunculii himenali ; ia nastere, rupturile se accentueaza si mai mult, lasand cateva resturi numite carancul mirtiformi. Glandele Bartholin, in numar de doua, sunt situate la baza labiilor mari, de fiecare parte cate una. Fiecare glanda are un canal excretor care trece prin baza labiilor mici si al carui orificiu extern se deschide in santul dintre labii si himen, santul nimfo-himenal. Rolul glandei este de a secreta un lichid filant care lubrifiaza organele genitale externe. 1.1.3. Organele erectile ale vulvei, prin structura si functionalitatea lor, participa la crearea unei senzatii placute si realizarea actului sexual. Sunt reprezentate de clitoris corpusculii tactili speciali ai labiilor mici (corpusculi ai voluptatii) si bulbii vestibulari. Fac parte din zonele erogene ale femeii. Clitorisul este un organ impar, median, cu structura erectila omoloaga corpilor
6

cavernosi ai penisului, situat in partea anterioara a vulvei, inapoia comisurii anterioare a labiilor. Lungimea sa este in general de 5-7 centimetri ; 2-3 pentru radacina, 2-3 pentru corp si 1 centimetru pentru gland. In hermafroditism clitorisul poate simula un penis. Ca structura, el este format din doi corpi cavernosi, cu volum redus, inveliti intr-o membrana fibro-elastica. Din cele trei parti componente, la exterior se reliefeaza numai o parte a corpului si a glandului, fiind in legatura cu ramul osos si ischionuf prin "crus" sau radacina sa. Corpul mai mic este ascuns intre labiile mari, iar glandul clitorisului este un mic tubercul de 0,5 centimetri, rotund, avand in structura sa tesut erectil spongios si foarte senzitiv. Pe dinaintea acestuia, labiile mici se unesc formand preputul clitoridian. In structura sa se gasesc cateva glande sebacee care fabrica smegma clitoridiana. Corpusculii voluptatii au fost mentionati anterior la deschiderea labiilor mici in structura carora se afla. Bulbii vestibulului - denumirea data de Kobelta - sunt organe erectile imperfect dezvoltate, situate pe partile laterale ale deschiderii vaginului in baza labiilor mici, reprezentand formatiuni analoage cu corpul spongios al uretrei de la barbat. Au o lungime de aproximativ 4 centimetri si 1-2 centimetri latime. Cei doi bulbi se unesc pe dinaintea uretrei prin extremitatile lor anterioare, luand aspectul general de potcoava cu concavitatea spre exterior. Extremitatile lor posterioare, mai volumioase, contribuie in erectie, alaturi de muschiul constrictor al vaginului, la ingustarea ostului vaginal si exprimarea glandelor Bartholin. Tesutul erectil ce intra in constitutia acestora este legat de cel al clitorisului, explicandu-se astfel senzatia erotica provocata prin atingere. Din punct de vedere fiziologic, vulva in totalitate protejeaza actul mictiunii, labiile dirijand jetul urinar. In actul sexual labiile constituie o prelungire a canalului vaginal. Vulva poate avea mai multe pozitii : anterioara, la ~80% din femei ; verticala, vulva fiind vizibila in intregime ; posterioara, aceasta fiind ascunsa intre coapse.

1.2. Organele genitale interne Organele genitale interne cuprind : vaginul, uterul, tuba, uterina si ovarul intre care exista o stransa corelatie fiziologica. Ele ocupa cea mai mare parte a pelvisului (micul bazin), strabatand perineul, pana la vulva. 1.2.1 Vaginul este un organ cavitar care se intinde de la colul uterin la vulva. Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 centimetri. Canalul vaginal este turtit antero-posterior, incat i se pot distinde un perete anterior in raport cu vezica urinara si cu urtetra si un perete posterior, in raport cu rectul si fundul de sac peritoneal, Douglas ; peretii laterali ai vaginului vin in contact cu muschiul ridicator anal, diferite planuri ale perineului si bulbii vaginului. Limita extremitatii inferioare a vaginului este formata de membrana himenala care se rupe la primul contact sexual. Prin extremitatea superioara, vaginul se insereaza pe colul uterin, inconjurand portiunea vaginala a colului. Se realizeaza astfel un sant circular numit dom sau fundul de sac vaginal. Acestui fund de sac i se descriu mai multe portiuni : o portiune anterioara, putin adanca, care este in raport cu vezica urinara numita fundul de sac vaginal anterior ; doua portiuni laterale sau fundurile de sac laterale in raport cu parametrele, prin care trec la acest nivel artera uterina si uterul ; o portiune posterioara sau fundul de sac posterior, cel mai adanc, care este in raport cu fundul de sac Douglas, deci cu peritoneul.
8

Peritoneul este o seroasa intraabdominala, peritoneul parietal captuseste cavitatea peritoneala in care se afla organele abdominale pelviene. Partea de jos a acestei cavitati se numeste fund de sac Douglas situat intre vagin (anterior) si rect (posterior) ; peritoneul visceral acopera fiecare viscer intraabdominal, este aderent la viscerul respectiv si datorita lui organele pot aluneca unul pe celalalt.

Peretele vaginal este constituit din trei tunici : a. Tunica externa, formata din tesut conjunctiv ; b. Tunica medie musculara, formata din fibre musculare netede dispuse in doua planuri : unul extern, cu fibrele orientate longitudinal si altu intern, cu fibrele orientate circular ; c. Tunica interna sau mucoasa vaginului este acoperita de un epiteliu pavimentos. Mucoasa vaginala nu contine glande, secretia provenind din glandele colului ; ea se continua cu mucoasa vulvara la exterior si mucoasa uterina la nivelul orificiului extern al colului. Secretia vaginala are o reactie acida, continand acid lactic. Epiteliul mucoasei contine glicogen, care sub influenta bacililor Doderiein (bacili saprofiti ai vaginului), se transforma in acid lactic. Reactia acida constituie un mijloc de protectie impotriva infectiilor. Vaginul este un conduct extensibil si elastic care face legatura intre organele genitale interne si externe. Prin el, spermatozoizii, depusi in timpul actului sexual patrund in uter si in trompe si tot prin el se scurg afara secretiile uterine si sangele menstrual ; de asemenea serveste drept canal de trecere a fatului in timpul nasterii. 1.2.2. Uterul.

Este un organ musculos, cavitar, nepereche, asezat in mijlocul bazinului mic, intre vezica si rect. Are rolul de a primi in cavitatea sa ovulul fecundat, sa-l protejeze, sa-l nutreasca in timpul dezvoltarii sale si sa-l elimine la exterior cand a ajuns la maturitate. Uterul are forma de para, extremitatea superioara mai lata din care pleaca trompele uterine se numeste corpul uterin, iar cealalta inferioara mai stramta se numeste colul uterin (cervix). Intre corp si col se gaseste o portiune numita istm. Uterul este turtit dinainte-inapoi si prezinta prin urmare doua fete, una anterioara, numita vezicala, fiindca este in raport cu vezica urinara si separata de aceasta prin fundul de sac vezico-uterin si una posterioara in raport rectul care o separa cu de

fundul de sac recto-uterin. Are de asemenea doua margini laterale - una dreapta, alta stanga - la nivelul carora circula arterele uterine. Dimensiunile uterului la femeia care nu a nascut (nulipara) sunt de 18 centimetri lungime, 4 centimetri latime si 2-2,5 centimetri grosime ; la multipare, uterul are 8-9 centimetri lungime, 5-6 centimetri latime si 3 centimetri grosime. In timpul gestatiei, uterul creste in volum, caudal este oprit in expansiunea sa de planseul muscular pelvin. Dar uterul poate deveni organ abdominal nu numai in cursul sarcinii ci si datorita unor tumori uterine (fibrom, cancer) cand poate creste in volum cranio-caudal, transversal, putand determina tulburari prin compresiunea organelor vecine (vezica urinara, uretera). Clasic uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus in jos : Fundul uterului - partea craniala a uterului, mai inalta, ce prezinta dinainte inapoi insertia celor doua tube uterine, ligamentele utero-ovariene ligamente rotunde.
10

Corpul uterin - usor turtit anteroposterior cu o fata ventrala plana (fata vezicala si o fata dorsala - fata intestinala). Istmul uterin: este partea care in sarcina desparte corpul de colul uterin.Deschis in a doua jumatate a sarcinii sub denumirea 'segment', resprezinta un reper important in efectuarea inciziei operatiei cezariene. Colul uterin este lung de aproximativ 3 centimetri; el se subimparte in doua subportiuni: una superioara, supravaginala si alta caudala, proeminand in vagin, reprezentand partea vaginala a colului. Cavitatea uterina este mai larga in partea superioara, reducandu-se spre col, unde da nastere canalului cervical ce comunica cu vaginul. El comunica cu vaginul prin orificiul uterin extern punctiform la virgine si transversal cu margini neregulate citiceale la multipare. a. La virgine ; b. La secundipare ; c. La multipare. Uterul primeste si fixeaza blastocistul in endometrul (ovoimplantatia) transformat estrogeno-progestativ ; asigura hranirea si dezvoltarea oului lipsit de rezerve nutritive in cele 9 luni (280 zile) de gestatie. 1.2.3. Tubele uterine (salpinga, trompa), in numar de doua, cate una de fiecare parte a uterului, sunt conducte in forma de trompeta ce se intind intre uter si ovar. Ele conduc ovulul capatat spre uter, adapostesc intalnirea garnetului feminin (ovulul) cu cel masculin (spermatizoidul) si permite fecundarea in treimea exterioara a sa (a uneia dintre ele). Fiecare tuba are lungimea de 10-12 centimetri. Descriptiv prezinta patru parti: interstitiala (in peretele uterin), istmica (3-4 centimetri), ampulara de 7-8 centimetri si pavilionara in forma de palnie cu fimbrii de 1,5-2 centimetri. Tuba prezinta doua orificii : unul uterin, cu deschidere in cavitatea uterina in dreptul fundului uterin si altul abdominal, in mijlocul pavilionului tubei, cu deschiderea in cavitatea abdominala. Pavilionul tubei prezinta mai multe franjuri, dintre care unul mai mare, care asigura legatura intre ovar si pavilionul tubei. Pavilionul tubei cupleaza ovulul de la suprafata ovarului. Uneori, anormal nodarea oului se face in afara uterului, in tube, pe ovar, peritoneu sau ansele intestinale, dand nastere sarcinii ectopice sau extrauterine. Obstructia tubei constituie o cauza de sterilitate. 1.2.4. Ovarele sunt glande perechi, cu dubla functie excretorie (gametogeno, de producere a celulelor germinate feminine-ovulul). Ele
11

determina caracterele sexuale principale si secundare ale femeii si au rol deosebit in constructia endocrina a acesteia. Sunt situate in interiorul abdomenului, in cavitatea pelvina, de o parte si de alta a uterului in retrouterin. Ele sunt fixate pe organele vecine prin ligamente (tubo-ovarian, utero-ovarian, lombo-ovarian, mezo-ovarian) si prin formatiuni vasculonervoase (artera ovariana, venele utero-ovariene, vase limfatice si nervi simpatici peri vasculari), toate acoperite de peritoneu. Congenital, ovarele se dezvolta in regiunea lombara si coboara in bazin. Ele pot sa nu coboare, determinand o situatie ectopica, sau pot cobori mai mult ajungand in canalul inghinal sau labiile mari. Au forma ovoida, cu lungime de 3-5 centimetri, latime 3 centimetri, grosime 1-2 centimetri, greutate de 6-8 g, culoare alb-galbui, consistenta elastica. In general de marimea unei migdale verzi, volumul lor variaza cu varsta (pubertate, adolescenta, senescenta) si cu starea fiziologica (preovulatie, ovulatie, sarcina). Pe suprafata ovarelor exista mici vezicule cu dimensiuni ce variaza de la o gamalie de ac la o cireasa. Ele sunt foliculii ovarieni, De Graf. Fiecare ovar contine la nastere aproximativ 400.000 de foliculi din care, pe parcursul activitatii ovariene, se vor matura doar 300-400 foliculi primari ce vor ajunge sa fie ovulati, restul degenereaza. Dezvoltarea foliculului si a ovarului se face sub influenta foliculostimulinei (FSH) produsa de hipofiza. 1.3. Glandele anexe ale aparatului genital feminin Glandele lui Bartholin sunt echivalente glandelor lui Cowper de la barbat, in numar de doua, in forma ovoida, ele au marimea unui bob de mazare si sunt situate de o parte si de alta a orificiului vaginal. Canalul lor secretor se deschide in santul dintre labiile mici si himen. Se dezvolta la pubertate si se atrofiaza la menopauza. Produsul lor este expulzat in timpul actului sexual, avand rol de lubrifierea cailor genitale. Glandele periuretrale sau glandele Skene, mai numeroase, sunt situate in apropierea uretrei. Orificiile de deschidere se gasesc in general, de o parte si de alta a orificiului uretral extern sau a meatului uretral. Ele se dezvolta in perioada pubertara si dispar dupa menopauza. Sunt echivalente glandelor prostatice de la barbat. Glandele vestibulare sunt mici, foarte numeroase, sunt dispuse pe mucoasa orificiului vaginal, secretia (participand la lubrifierea orificiului vaginal). Glandele mamare sunt in mod normal organe pereche prezentand la exterior areola mamara, in centrul acesteia gasindu-se mamelonul. Greutatea lor variaza in functie de starea lor functionala : la nastere au greutatea de 5 g, la
12

adulte 200 g, iar la femeile ce alapteaza aproximativ 500 g. greutatea ca si forma celor doi sani sunt inegale. Mamelele sunt in numar de doua, exceptionale existand si mamele supranumerare (polimastie), sau pot lipsi mamelonul (atelie). La suprafata intalnim mamelonul, situat in centru, inconjurat de areola de 3-5 cm diametru, roza la blonde sau mai inchisa la brune. Pe suprafata areolei se gasesc tuberculii Morgagni, glande sebacee care in sarcina, isi maresc volumul, luand denumirea de tuberculi Motogomery. Mamelonul este o proeminenta cilindrica sau conica, cu varful rotunjit si baza latita. La virgine el poate sa nu fie reliefat, in timp ce la femeia ce alapteaza poate ajunge la 2 cm. De forma variabila, turtit, invaginat, ombilicat sau despicat, prezinta la suprafata sa 15-20 pori galactofori prin care se deschid canalele galactofore in numar de 15-25. Fiecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular, inainte de a ajunge la mamelon, canalul prezinta o dilatatie sinusul lactifer - in care se acumuleaza latele in intervalul celor doua alaptari. Structurat glanda este formata din 15-20 lobi, fiecare lob fiind alcatuit la randul sau din lobuli, rar acestia din acini glandulari. Secretia laptelui apare la 2-5 zile dupa nastere, ea putand fi stimulata sau inhibata la nevoie.

13

MAMELA - aspect interior si sectiune

14

1.4. Notiuni privind anatomia bazinului osos si partilor moi Filiera pelvi-genitala este reprezentata de ansamblul elementelor materne, strabatute de fat in timpul nasterii. Este alcatuita din parii osoase (bazinul osos) si parti moi (bazin moale). Bazinul osos este format prin unirea celor doua oase coxale (ilion, ischion si pubis) cu sacrul si coccisul. Solidarizarea acestora se face prin doua articulatii sacro-iliace, sinfiza pubiana si ligamente sacro-sciatice (sacro-spinos si sacro-tuberal). Bazinul osos este format din bazinul mare si bazinul mic. Bazinul osos - bazinul mare este delimitat de fata interna a aripilor osoase ilace, care formeaza fosele iliace. Sustine organele abdominale si dirijeaza fatul spre bazinul mic. Are o importanta mai redusa din punct de vedere obstetrical. Bazinul mic se mai numeste si bazin obstetrical. Are o poarta de intrare stramtoarea superioara - o poarta de iesire - stramtoarea inferioara - intre ele existand excavatia si stramtoarea mijlocie. Stramtoarea superioara este un contur osos delimitat de : promontoriu, marginile si fata anterioara a aripioarelor sacrului, linia denumita, eminenta iliopectinee, marginea superioara a ramurii orizontale a pubeului si simfiza pubiana. Din cauza proeminentei pe care o face promontoriul, stramtoarea superioara are forma unei 'inimi de carte de joc', dar aceasta forma poate varia. Pentru a aprecia dimensiunile stramtorilor se masoara distantele dintre anumite proeminente osoase, numite repere. Aceste distante se numesc diametre. Cele mai tari diametre ale stramtorii superioare sunt cele transversale si cele oblice, in care sunt orientate, in timpul coborarii, diametrele mari ale craniului fetal. Stramtoarea inferioara este iesirea din excavatie sau din bazinul osos. Bazinul moale. Bazinul osos este acoperit pe suprafata sa interna de o serie de muschi, dintre care cei mai importanti in timpul nasterii sunt muschii ridicatori anali. Ei formeaza un fel de palnie cu cavitatea in sus. Se insera pe partea mijlocie a excavatiei pelviene si prezinta o despicatura mediana, transversata de uretra, vagin si portiunea terminala a intestinului gros. Acesti muschi inchid in jos bazinul osos, constituind partea cea mai profunda a bazinului moale, numita planseul pelvian.

15

Planul superficial al bazinului moale, este numit si planseul perineal si este format dintr-o serie de muschi mici, acoperiti de teci aponevrotice de tesut grasos si piele. Bazinul moale este continuarea bazinului osos, formand impreuna cu el un canal osteo-fibros in partea superioara si musculo-aponevrotic in partea inferioara. Bazinul moale se lasa destins in timpul nasterii permitand trecerea fatului catre orificiul vulvar, care este partea terminala a canalului pelvigenital.

FIZIOLOGIA APARATULUI OBSTETRICAL Articulatiile bazinului ramolindu-se in timpul sarcinii, permit miscari ale oaselor, care duc la marirea diferitelor diametre ale bazinului. Prin diverse pozitii in care este pusa gravida, se obtin mariri ale diametrelor stramtorii superioare sau a celei inferioare

16

Capiitolul 2 : Fecundarea si dezvoltarea intrauterina a embrionului, Nasterea Fecundarea ( contopirea continutului celor doi gameti de sex diferit) are loc in treimea externa a trompei uterine. In urma fecundarii se constituie o celula-ou ( zigot), celula diploida. Dupa nidare, se formeaza discul embrionar: - didermic in saptamana a II-a - tridermic incepand cu a III-a saptamana. Discul embrionar se transforma in embrion. Paralel cu acesta, prin diferentierea foitelor embrionare se formeaza primordiile organelor interne. Din luna a III-a , embrionul devine fat. Acesta isi desavarseste cresterea si dezvoltarea intrauterina pana la nastere ( sfarsitul lunii a IX-a) . Fatul, expulzat prin actul nasterii, devine nou-nascut. Pe perioada dezvoltarii intrauterine se formeaza o serie de anexe embrionare : - Amnios: membrana vasculara, care se formeaza in jurul embrionului. - Lichid amniotic: este lichidul care umple spatiul cuprins intre embrion si amnios. Are aceeasi temperatura cu organismul matern si rolul de a proteja embrionul de socuri mecanice. - Cordonul ombilical: face legatura intre placenta si fat. Prezinta vase sanguine : 2 artere si 1vena. - Placenta: permite schimbul permanent de gaze respiratorii si substante (nutritive si de excretie) intre embrion (fat) si organismul matern, prin vasele de sange ale cordonului ombilical. La nastere este expulzat intai fatul si , la foarte scurt timp dupa acesta, placenta. Imediat dupa nastere se sectioneaza cordonul ombilical , care va lasa o cicatrice - ombilicul. Nou-nascutul incepe sa respire odata cu primul tipat de plans.

17

Capitolul 3: Lehuzia- Definitie, Clasificare Lehuzia este perioada ce urmeaza dupa nastere, caracterizata prin revenirea progresiva la configuratia si situatia anterioara starii de graviditate a tuturor organelor , in special a organelor genitale, care au suferit modificari profunde anatomo-functionale determinate de sarcina si de actul nasterii. Lehuzia se numeste fiziologica, atunci cand evolutia ei nu este tulburata de nici o complicatie, cum ar fi : hemoragii, infectii. Glandele mamare, din contra, intra in aceasta perioada intr-o stare de supraactivitate functionala , stabilindu-se astfel secretia lactata. CLASIFICAREA LEHUZIEI A) Lehuzia imediata B) Lehuzia propriu-zisa C) Lehuzia indepartata A) LEHUZIA IMEDIATA: Urmeaza imediat dupa terminarea perioadei a -4 a(delivrenta) a nasterii si dureaza 2 ore. Fenomenele care au loc in aceasta perioada sunt: - contractiile uterine - retractia uterina - hemostaza vaselor deschise de la nivelul zonei de insertie a placentei (,,plaga placentara). Aceste fenomene determina modificarea formei si consistenta uterului, care devine globulos si dur, de dimensiuni mai mici, formand globul de siguranta PINARD. B) LEHUZIA PROPRIU-ZISA : Are o durata de 10 zile dupa nastere. Aceasta perioada se caracterizeaza prin urmatoarele fenomene : - involutie uterina - secretia de lohii. C) LEHUZIA INDEPARTATA : Aceasta perioada dureaza 30 de zile dupa nastere. Fenomenele mai importante sunt: - continuarea involutiei uterine - secretia de lohii ( care sunt scurte si scad progresiv cantitativ) - continuarea secretiei locale care intra in faza de autocuantism mamar. De asemenea, continua si refacerea pe aparate si sisteme.

18

3.1. Modificarile organismului in Lehuzie Dupa nasterea normala, in general lehuza se simte usurata si buna dispozitie revine in cateva ore. Dar, dupa o nastere prelungita, laborioasa, lehuza se simte obosita si are tendinta de somn. In mod normal, o femeie sanatoasa si care a nascut normal isi imbunatateste aspectul de la o zi la alta. Daca in timpul celor 9 luni de gestatie au loc modificari profunde ale organismului femeii, care se adapteaza dinamic, in lehuzie, dupa evacuarea uterului, se produce o veritabila ,, dezintegrare ( revenire) a tuturor elementelor gravidice, cu fenomene de regresie a organelor hipertrofiate de sarcina. Intr-un singur sector, organismul mai cladeste- sectorul lactatiei. In acest act reflux, complex, economia organica se supune unei noi constelatii hormonale. Asadar, ,,revenirea la starea de negraviditate este o caracteristica a lehuziei normale. 3.1.1. Modificari generale Sistemul nervos : - dupa o scurta faza de labilitate psihomotorie legata probabil de modificarea echilibrului hormonal, isi recapata reactivitatea obisnuita din afara sarcinii. Sistemul hematopoetic : - se caracterizeaza printr-o crestere usoara a volumului sanguin imediat dupa nastere, apoi revine la valori normale. Hemoglobina si hematocritul scad, leucocitoza atinge valori mari, se caracterizeaza prin granulocitoza cu limfopenie si eozinopenie. Aceste modificari dureaza aproximativ 7 zile, dupa care revin la valorile din afara sarcinii. Sistemul osteo-muscular : - musculatura abdominala si perineala isi reiau progresiv tonusul, relaxarea ligamentelor si a articulatiilor dispare. Aparatul respirator: - respiratia este ampla si lenta in primele zile ale lehuziei, apoi isi recapata caracterele din afara sarcinii Aparatul cardio-vascular : - pulsul are tendinta la bradicardie - tensiunea arteriala nu se modifica In primele 7 zile post-partum, principalii parametri hemodinamici revin la normal : debitul cardiac, frecventa cardiaca, presiunea venoasa centrala. Aparatul digestiv :
19

- apetitul este normal, se mentine cateva zile hipotonia intestinala - lehuza este predispusa la constipatii si hemoroizi. Aparatul renal : - hipotonia vezicala persista cateva zile dupa nastere, determinand in unele cazuri tulburari ale functiei vezicale(retineri de urina urmate de poliurie) In majoritatea cazurilor dupa nastere, la cateva ore, are loc o criza urinara de poliurie de peste 2 litri. Dilatatia uretrelor si bazinetelor retrocedeaza in aproximativ 3-4 saptamani dupa nastere. Aparatul genital : - toate tegumentele sufera procesul de involutie, involutia uterina a fost studiata ca fiind un fenomen caracteristic perioadei de lehuzie - colul uterin , la cateva zile de la nastere, permite patrunderea a 2 degete . Dupa prima nastere, orificiul extern al colului va avea aspectul de fanta transversala, diferit de orificiul extern al nuliparelor, care este punctiform. Vaginul revine treptat la dimensiunile dinaintea sarcinii, inelul vulvar va prezenta modificari ale regiunii himenale, caracterizate prin aparitia carunculelor mirtiforme. Dispare deasemenea inhibitia edematoasa, tonusul musculaturii pelviene revine la normal. 3.1.2. Modificari genitale: *Modificari anatomice ale organelor genitale externe : Organele genitale externe revin treptat la starea initiala. Vulva isi reia tonicitatea, edemul dispare, iar orificiul vulvar se reface chiar a doua zi. Vaginul, mult mai deschis in urma actului nasterii, isi revine destul de repede, iar micile fisuri se cicatrizeaza. Canalul vaginal este hiperemiat si ramane ceva mai deschis, iar pliurile vaginale sunt mai putin reliefate ca inainte de nastere. Perineul, de asemenea, destins la maximum la nastere, poate prezenta leziuni traumatice, spontane sau artificiale, de la fisuri neinsemnate pana la rupturi de diverse grade sau epizioperineatomia. Membrana himenala la femeile primipare prezinta dupa nastere ruperi profunde, a caror cicatrizare poarta denumirea de carunculi mirtiformi sau himenali. * Modificari ale organelor genitale interne : Revenirea la starea normala a uterului de numeste involutie uterina. Ea se produce printr-un proces lent si progresiv, referindu-se la volumul, consistenta, forma, structura, pozitiile si functiile uterului.
20

Procesul de involutie apare cu predominanta la nivelul corpului uterin. Aceasta este o consecinta a nutritiei foarte reduse, avand ca urmare o ischemie, datorita stramtarii lumenului vaselor, care si ele sufera o involutie in lehuzie, in urma careia celulele musculare , reconformate in timpul sarcinii, involueaza si se reduc ca marime si volum. Involutia uterina la primiparele care au nascut spontan se face mai repede decat la multipare. Odata cu volumul uterului scade si greutatea sa, progresiv, care de la 10001300 grame, ajunge la 60 grame la sfarsitul lehuziei. Tot timpul involutiei uterului, ramane pe linia mediana sau usor spre dreapta si este mobilizabil. Vezica-plina cu urina, deplaseaza usor corpul uterin in abdomen sau in una din fosele iliace ( mai cu seama spre dreapta). Subinvolutie uterina- se produce dupa nasteri laborioase, interventii, sarcini gemelare, hidroamnioase, infectii, asocierea sarcinii cu frison. Segmentul inferior- involueaza rapid, el dispare in cateva zile, in locul lui reconstituindu-se istmul uterin ( portiunea intermediara dintre col si corp). Refacerea colului incepe imediat dupa nastere, in a sasea- a opta zi colul avand consistenta suficient de tare. Orificiul intern- se inchide progresiv, fiind constituit dupa 24 de ore, dar ramane permeabil. Dupa 5 zile, nu mai permite decat trecerea unei pulpe de deget, dar dupa 12 zile, orificiul intern este bine inchis. Marginile orificiului extern raman moi si extensibile in primele 10 zile. Orificiul se reface, incat se permite destul de usor patrunderea unui deget. La sfarsitul lehuziei este complet stabilit. Intre cele 2 orificii, cel intern si cel extern al colului, peretii canalului cervical se constituie imediat dupa nastere, in primele 4-5 zile , canalul cervical isi reia lungimea normala. La sfarsitul lehuziei, orificiul intern ramane cilindric, iar orificiul extern are o fanta transversala si uneori prezinta cicatrici la comisuri ( la primipare, orificiul extern este punctiform). Cand canalul cervical este deschis mai mult de 6 zile, suspectam resturi placentare cu consecinte negative. * Modificari fiziologice ale miometrului si endometrului : In lehuzie, miometrul si endometrul , mult dezvoltate in timpul sarcinii, sufera lent un proces de involutie. MIOMETRUL : Fibrele musculare foarte mult hipertrofiate in sarcina, isi revin la dimensiunile obisnuite, iar unele fibre musculare de neoformatie, sufera un proces de revenire la starea conjunctivei.
21

Edemul produs de inhibitia gravidica se reabsoarbe, iar pe de alta parte , incetul cu incetul, dispar sinusurile sanguine, care sunt foarte bogate in uterul gravid, mai ales in zona de insertie a placentei. Principalele modificari ale uterului : a) in sarcina : - hipertrofie - hiperplagie - metaplazie - sinusuri sanguine bogate b) in lehuzie : - hipotrofie - hipoplazie - metaplazie in sens invers - sinusuri sanguine din ce in ce mai mici ENDOMETRUL : Dupa eliminarea placentei si a membranelor, se detaseaza in partea superioara a caducei serotive si parietale, uterul ramanand captusit intern numai de stratul profund ( stratul bazal). Aspectul acestui strat difera dupa cum este examinata portiunea care corespunde insertiei placentare sau parietale. Zona de insertie placentara- are aspectul unei plagi de forma rotunda sau ovala, cu suprafata mamelonara rosie, acoperita cu numeroase cheaguri, infiltratii leucocitare, urmare a trombozei vasculare. Sub acest strat se gasesc fundurile de sac glandulare, din al caror epitelii se va forma viitorul strat functional. Zona extraplacentara sau membranoasa ( caduca vera) este mai neteda , nu prezinta tromboze vasculare , avand o culoare cenusie-rosiatica. In timpul lehuziei, caduca trece prin 2 stadii : Stadiul 1- in primele zile se produce o distrugere si eliminare a celulelor decidenale, impreuna cu o mare parte a tubilor glandulari. Stadiul 2- este caracterizat prin regenerarea glandulara si de refacere a endometrului.La inceput se formeaza numai insule diseminate de mucoasa uterina , care , prin proliferare continua, se unesc, astfel ca, dupa aproximativ 6 saptamani, intreaga suprafata uterina este acoperita de endometrul regenerat, printr-o veritabila cicatrizare. Acest proces dureaza pana la sfarsitul lehuziei, cand mucoasa uterina este pe deplin formata ( functia poate din nou sa fie fecundata). Aparitia menstruatiei, dupa terminarea lehuziei, este in functie de alaptare : - amenoree- dureaza cat alaptarea ( 85% din lehuze). - menstruatii neregulate, cat dureaza alaptarea ( 8-10% din lehuze) - menstruatii regulate cat dureaza alaptarea ( 5% din lehuze). La 3-4 saptamani dupa nastere, poate aparea o mica sangerare , numita ,, mica menstruatie.
22

Capitolul 4. Clinica si asistenta Lehuzei Lehuza nu trebuie privita ca o bolnava. Intr-o lehuzie fiziologica, trebuiesc urmarite foarte atent si metodic urmatoarele fenomene : - involutia uterina - lohiile - plagile perineale - lactatia si alaptarea - tensiunea arteriala - pulsul - diureza - temperatura - tranzitul - respiratia - alimentatia. Involutia uterina : Involutia uterina inseamna revenirea uterului la pozitia, forma, dimensiunile anterioare nasterii. Involutia uterina consta in micsorarea treptata de revenire a organismului, ajungand ca la sfarsitul perioadei de lehuzie propriu-zise sa atinga dimensiunile unei portocale, redevenind organ pelvin. Fundul uterin coboara treptat cu aproximativ 1,5 cm in 24 ore. In 12 zile se va gasi la nivelul simfizei pubiene. La 6-8 saptamani de la nastere are dimensiunile dinaintea nasterii. Din punct de vedere histologic, involutia uterina se caracterizeaza prin reducerea numerica si atrofierea fibrelor musculare, a vascularizatiei, disparitia inhibitiei edematoase. Fibrele miometriale hipertrofiate in timpul sarcinii vor suferi un proces de atrofiere si numarul lor se va micsora. Vascularizatia se reduce considerabil prin micsorarea calibrului si hialinizarea unor vase. Dupa expulzarea placentei si a membranelor , uterul se afla de obicei la nivelul ombilicului sau cu un deget deasupra lui si incomplet derivat spre dreapta. In primele zile ale lehuziei, pot aparea asa numitele ,,colici uterine, mai frecvente la multipare, care cedeaza la administrare de antispastice. In urma acestor colici uterine, uterul involueaza cu un deget pe zi, astfel incat , in ziua a sasea de lehuzie se gaseste la jumatatea distantei dintre ombilic si simfiza pubiana, iar in a douasprezecea zi de lehuzie, fundul uterin nu se mai poate palpa deasupra simfizei pubiene, devenind organ pubian. Odata cu scaderea diametrului vertical, se reduce progresiv si diametrul transversal, iar in urma tactului vaginal efectuat in ziua a 14-a, se gaseste uterul cat o portocala. Ulterior, involutia uterina continua, dar mai lent, pana la sfarsitul lehuziei.
23

Uterul cantareste : - la nastere-1000-1300g - in a 8-a zi de lehuzie-750 g - in a 15-a zi de lehuzie-300 g - dupa sfarsitul lehuziei-60-70 g Sunt anumite situatii in care uterul pare subinvoluat : - cand uterul apartine unei multipare - cand este sediul unei tumori ( fibrom) - cand lehuza nu a avut scaun sau nu a urinat. In acest caz, datorita plenitudinii organelor invecinate ( vezica si rectul) , uterul, care este relativ mobil in toate directiile, este dislocat in sus si astfel la palpare pare mai inalt. In cazul unui uter mai ,,lenes ( subinvoluat) , cu sau fara infectie, sunt necesare ocitocitele. Involutia uterina se supravegheaza prin masurarea zilnica a inaltimii fundului uterin si palparea acestuia, pentru a se putea constata consistenta si sensibilitatea dureroasa. Lohiile: Lohiile reprezinta scurgeri vaginale in care isi au originea: liza, cheagurile de formare in urma hemostazei, caduca necrozata, transudatul uterin. Sunt secretii ale organelor genitale, dupa nastere, care dureaza tot timpul lehuziei, schimbandu-si cantitatea si calitatea. Cantitatea lohiilor este variabila, de la caz la caz, in medie fiind apreciata la 1400-1500 ml. Mirosul lohiilor este fad caracteristic, spre deosebire de lohiile infectiilor puerperale, care sunt fetide. In compozitia lohiilor gasim: ser, apa, resturi de caduca, mai mult sau mai putin degenerate, celule deciduale, elemente sanguine si cheaguri, albumine, grasimi, clorura de sodiu, fosfati, alcaline, saruri de calciu, fier, produse de secretie si de descuamatie din canalul cervical si din vagin, vermix caseoza, lichid amniotic, unii germeni saprofiti sau chiar patogeni, proveniti din caile genitale inferioare. Scara colorimetrica a lohiilor : in mod normal, lohiile sunt sanghinolente ( 100-400 ml) fiind formate din sange necoagulat, uneori putand fi amestecat cu lichid amniotic si cu cheaguri- lohia rubeo. In ziua a 4-a- 5-a sunt sero-sanghinolente. In urmatoarele 6-10 zile, lohiile devin seroase , cand se coloreaza in brun-roscat-lohia furca. Dupa 10 zile, lohiile devin de o nuanta galbuie, aproximativ pana in ziua 21- a dupa nastere- lohia flava. Dupa 3 saptamani de la nastere, lohiile se reduc cantitativ pana la disparitie, luand aspect de secretie adipos-laptoasa-lohia alba.
24

 Se observa uneori , intre a 20-25-a zi de lehuzie, o pierdere de sange putin abundenta care dureaza aproximativ 1-3 zile ( ,,unica menstruatie), care nu necesita o ingrijire deosebita. Un fenomen clinic asemanator il constituie pierderea de lohii in cantitate mai abundenta, uneori cu aspect de sange proaspat, care apare de obicei dupa actul suptului. Acest fenomen clinic este datorat unui mecanism reflex, in urma excitatiilor produse la nivelul mamelonului ( reflexul monouterin). In urma acestui act reflex , uterul se contracta , lehuza are senzatia dureroasa, la nivelul uterului ( ,, colici uterine ), adesea cantitatea de lohii sanghinolente este destul de mare. In conditiile de ,, termostat ale corpului matern, datorita compozitiei lor, lohiile sunt un bun mediu de cultura al tuturor agentilor patogeni. Din acest motiv este necesara indepartarea lor minutioasa. In mod obligatoriu, se fac 4-5 toalete vulvo-vaginale dimineata si seara si intotdeauna dupa evacuarea vezicii si a rectului. Toaleta vulvo-vaginala si a perineului se face cu o solutie antiseptica , solutie de permanganat de potasiu 1/ 5000 , cloramina 1/1000 , solutie de rivanol 1/4000, solutie DAKIN, apa oxigenata. Dupa terminarea toaletei, se usuca foarte bine pielea, prin tamponare ( nu prin frecare) si apoi se aplica un pansament vulvar steril , sustinut cu ajutorul unui bandaj in forma de ,,T. Pansamentul va fi schimbat de 3-4 ori pe zi. Plagile perineale : Adesea, cu ocazia nasterii, se produc diverse plagi ale organelor genitale, macroscopice, care necesita o ingrijire atenta. Perineografiile si epiziarofiile trebuie controlate si curatate prin toaleta externa cu solutie slab dezinfectanta de 2 ori pe zi. Fibrele de matase sau ata aplicate la tegumente se scot de obicei in a cincea zi de lehuzie. Pericolul de infectie a acestor plagi este foarte mare. Motivele sunt : - secretiile septice vaginale - apropierea de rect, loc unde intalnim flora microbiana a tubului digestiv - diversele manevre din sfera genitala ocazionate de nastere - conditiile de igiena indoielnica. Ingrijirea plagilor este simpla, dar trebuie sa fie metodica si permanent efectuata, pana la vindecare. Toaleta vulvo-vaginala se face des si obligatoriu dupa fiecare emisie de scaun sau urina, si se aplica pansamente curate si sterile ( tarson). Inainte de a aplica tarsonul, este necesar sa tamponam atent regiunea vulvoperineala, pana la uscare, pentru a evita macerarea pielii.
25

In caz ca exista o infiltratie a plagii, deci plaga prezinta un debut inflamatoriu, se pot administra antibiotice parenteral sau local, in infiltratii ( 200 000- 400 000 U.I.penicilina in 20 ml novocaina). Dupa tratarea plagilor perineale, este bine sa aplicam un bandaj in ,,T. Lactatia : Cuprinde urmatoarele faze : mamogeneza lactogeneza lactopoieza galactopoieza Mamogeneza= dezvoltarea glandelor mamare pe parcursul sarcinii. Lactogeneza= initierea lactatiei imediat dupa nastere. Lactopoieza= mentinerea secretiilor lactate pe parcursul perioadei de alaptare. Galactopoieza= ejectia laptelui. Cea mai particulara si durabila manifestare a lehuziei o constituie aparitiei secretiei lactate. Dezvoltarea glandei mamare reprezinta un proces hormono-dependent, fiind sub influenta cantitatilor crescute de hormoni steroizi si proteici. Aceasta se traduce prin cresterea de volum a sanilor si secretia de colostru. Estrogenii dezvolta canalele galactofore, zona areolara, mamelonul. Progesteronul actioneaza asupra acinilor glandulari. Actiunea acestora are loc in stransa corelatie cu a hormonilor secretati si a celorlalti hormoni proteici. Aceasta este faza de mamogeneza ( proliferarea elementelor componente ale glandei, pregatirea sa in vederea procesului lactatiei). Cantitatea crescuta de estrogeni si progesteron va stimula la nivelul hipotalamic secretia de PIF , care va inhiba eliberarea de prolactina ( hormonul lactatiei) de la nivel hipofizar. Faza de lactogeneza ( lactatia propriu-zisa) urmeaza imediat dupa nastere, in primele zile=colostru. Instalarea secretiei lactate are loc in a treia si a patra zi post-partum. Pana la instalarea completa asecretiei lactate, glanda mamara secreta colostru- precursor al laptelui, cu o compozitie particulara, continand o cantitate mai mare de proteine. Expulzia fatului si a placentei determina modificari hormonale importante in organismul matern. Scaderea titrului estrogenilor si progesteronului este treptata. Secretia de prolactina de la nivel hipofizar nu va mai fi inhibata, acest hormon, actionand asupra glandei mamare, va determina lactatia. Secretia lactata apare uneori treptat, alteori brusc, zgomotos ( ,, furia laptelui), precedata fiind de angorjarea sanilor , care devin durerosi si de consistenta ferma.

26

Angorjarea sanilor se insoteste de ascensiunea termica , cefalee, puls accelerat. Simptomatologia dureaza 24 ore, dupa care dispare odata cu golirea sanilor. Faza de galactopoieza consta in intretinerea ulterioara a secretiei lactate .Principalul factor care determina galactopoieza este reflexul de supt al copilului. Suptul mamelonului prin reflex nemo-hormonal si ocitocina. Ocitocina are proprietati galacto-kinetice , stimuland contractia celulelor mioepiteliale si a fibrelor musculare netede ale glandei mamare, favorizand astfel ejectia laptelui. Clinic, se pot observa contractii uterine in timpul suptului, traducand descarcarea de ocitocina din hipofiza posterioara. Urmeaza faza de automatism mamar, in care sistemul hipotalamo-hipofizar nu mai intervine. Golirea periodica a sanilor va suscita activitatea secretorie a acestora, glanda mamara castigandu-si un veritabil automatism. In aceste conditii, sistemul hipotalamo-hipofizar isi reia functia sa ciclica , hormonii gonadotropi inhibati de prolactina vor fi din nou secretati si vor stimula eliberarea de steroizi ovarieni, cu posibilitatea aparitiei ovulatiei si menstruatiei. Cantitatea de lapte secretata pe zi este intre 900-1800 ml. Procesul lactatiei dureaza intre 2-12 luni , la o medie de 6 luni fiind intretinut de suptul mamelonului. Laptele uman este alcauit din proteine, grasimi, glucide, saruri minerale si 88% apa.

Alaptarea : Nou-nascutul va fi pus la san la aproximativ 12 ore de la nastere, moment hotarat de starea copilului si a mamei.Nu vom pune la supt nou-nascutul care s-a nascut noaptea, deoarece mama sa are nevoie de odihna, ci il punem , chiar daca depasim cateva ore data primului supt, in dimineata urmatoare. Intervalele dintre mese, in primele 3-4 saptamani, sunt de 3 ore, revenind, in medie, 6 mese pe zi, cu o pauza de minim 6 ore peste noapte, necesara mamei pentru odihna si nou-nascutului pentru odihna si digestie normala. Astfel, prima masa va incepe la 6 dimineata, iar ultima masa in jurul orei 23-2400. Durata unei alaptari nu trebuie sa depaseasca mai mult de 10-15 minute, in care copilul este pus la ambii sani, favorizand astfel formarea reflexului suptului. Mentinerea indelungata, peste 15 minute la san a nou- nascutului, este daunatoare, producand dispepsie la nou- nascut, prin nerespectarea ritmului golirii stomacului, iar prin macerarea in urma indelungatei tineri la san a mamelonului in cavitatea bucala, se produc fisuri sau ragade, poarta de intrare a microbilor, ce pot duce la inflamare si infectie, ajungand pana la mastita.
27

Ratia alimentara este suficienta cand cresterea copilului in greutate se face intr-un ritm normal, incepand din a cincea zi, cand se opreste scaderea fiziologica. Un nou-nascut ponderal trebuie sa primeasca : - in prima zi-10 g pe supt- 70 g pe zi - in a doua zi- 20 g pe supt- 140 g pe zi - in a treia zi- 30 g pe supt- 210 g pe zi - in a saptea zi- 70 g pe supt- 490 g pe zi. Calculul de lapte supt se va face socotind greutatea de baza a copilului. Avantajele suptului rational sunt : 1. Pentru mama : actul suptului duce la o buna involutie uterina profilaxia bolii tromboembolitice prin eliminarea stazei pelvine, prin contractia uterului se formeaza mamelonul suptul la ore fixe protejeaza mamelonul evacuarea sanului constituie un stimulent pentru secretia de prolactina ( L.T.H.) 2. Pentru nou-nascut : se formeaza reflexul suptului colostrul este foarte bogat in hormoni, anticorpi si enzime, fiind un stimulator biologic colostrul este un purgativ foarte bun, ducand la eliminarea meconului, cu favorizarea actiunii florei intestinale. Inainte de a incepe alaptarea nou- nascutului, mama se va spala pe maini cu apa si sapun, va spala sanii cu apa si sapun, cu acid boric 1-2 % sau se vor unge cu glicerina. Fisurile( ragadele) se combat prin mijloace igienice si tratament cu glicerina taninata sau : Rp :- nitrat de argint 0,4 g - Balsam de Peru 2 g ( ,,pasta neagra) - Lanolina 20 g - MF unguent Etapele de dezvoltare ale infectiilor sanilor sunt : - Fisuri ( ragade) - Limfangita sanului - Limfo-galactoforita - Mastita ( inflamatie parenchimatoasa) - Abcesul mamar.
28

Microclimatul : O atentie deosebita trebuie acordata mediului ambiant al lehuzei. Camera in care este instalata lehuza trebuie sa indeplineasca anumite conditii si anume : - camera trebuie incalzita si luminoasa - in camera sa fie liniste. De asemenea, un rol important il au personalul medical si auxiliar ce trebuie sa aiba o atitudine calda, prietenoasa si intelegatoare. Prescrierea medicamentelor se va face cu prudenta , deoarece ele trec odata cu laptele in organismul nou-nascutului si pot produce efecte nocive. Trebuie adus la cunostinta lehuzei ca nu este admisa inceperea activitatii sexuale decat dupa terminarea perioadei de lehuzie ( 6 saptamani) pentru a preveni unele infectii. Schimbarea lenjeriei de pat si de corp se va face ori de cate ori este nevoie. Temperatura : In majoritatea cazurilor, lehuza este cuprinsa, dupa nastere, de o senzatie de frig, fiind marcata printr-un adevarat frison ( ,,frison fiziologic) care se datoreaza oboselii ce se instaleaza in urma travaliului, pierderii de caldura, hemoragiei si activitatii musculare intense in timpul nasterii. In primele zile dupa nastere, putem inregistra ascensiuni neinsemnate ale temperaturii corpului. O astfel de ascensiune nu depaseste insa temperatura de 37,5 0C, avand drept cauza prezenta substantelor catabolice , produse prin procesele distructive, involutive, ale tesuturilor puerperale( mai ales uterul) si care trec in circulatie. In ziua 3-4, intrarea in functiune a glandei mamare poate fi marcata de o crestere a temperaturii, care, odata cu instalarea secretiei lactate, cedeaza spontan (,,furia laptelui). Desi aparent procesul pare a fi cu totul benign, el are la baza un anumit grad de infectie. Temperatura cu caracter septic, ascensiuni vesperale, cu cel 2-3 0 C, urmate de temperatura aproape normala, este reactia infectiei puerperale. Pulsul : In lehuzie, in mod normal este fin, bine batut si adesea bradicardic ( 70 batai/ minut), ca urmare a vagotoniei ce se continua in timpul sarcinii. O accelerare temporara a pulsului nu are o semnificatie patologica, explicandu-se in cadrul unei labilitati vasomotorii ( emotie). Sunt diferite boli tahicardizante ( hipertiroidism, boala Basedow, diverse afectiuni cardiace) care trebuie luate in consideratie pentru a face diagnosticul diferential. O accelerare a pulsului, cu caracter permanent in perioada lehuziei, constituie un semnal de alarma , indicand o posibila infectie sau stare anemica pronuntata dupa nastere.
29

Diureza : Prin intermediul pielii se produce o transpiratie masiva, dar cea mai mare cantitate de lichide se elimina prin aportul urinar, care produce o inlaturare a inhibitiei de sarcina printr-o veritabila poliurie. Vezica urinara si uretra, fiind supuse transformarilor generale de sarcina, cat si actiunii mecanice din timpul nasterii, involutia lor, ca si a organelor genitale, necesita o atentie deosebita in timpul lehuziei. Golirea vezicii, in lehuzia precoce, se efectueaza greoi, datorita unor cauze multiple : - musculatura de evacuare a vezicii trebuie sa-si regaseasca dupa nastere tonicitatea - este necesar sa dispara transformarile tisulare produse mecanic in timpul nasterii, prin resorbtia edemului colonului vezical - apare pareza vezicala de compresiune, intrucat vezica este comprimata intre prezentatie ( mai ales craniana si simfiza pubiana) - neobisnuinta de a urina in pozitie de decubit dorsal favorizeaza retentia urinara. Dificultatea in evacuare este un motiv important de luat in seama , se va efectua sondajul ( cateterizarea) vezicii urinare. Cateterismul se va efectua numai dupa ce s-au epuizat toate mijloacele conservative, din cauza usurintei cu care se poate produce infectia urinara ascendenta, cu ocazia sondajului. In anatomia vezicala, este bine sa incercam sa declansam evacuarea vezicii, efectuand cu totul exceptional sondajul vezical, luand masurile de prevenire a infectiei. Tranzitul intestinal : Lehuzia isi pastreaza caracterul sau de vagotonie in timpul sarcinii, motiv pentru care apare constipatia. In mod normal, evacuarea intestinului se face intre 24-36 h de la nastere, fara nici o interventie. Daca totusi in timpul acesta, lehuza nu are scaun, se va face clisma cu : - apa calda- 200-300 ml la care adaugam ulei de parafina 2-3 lingurite - apa calduta- 200 ml la care se adauga 1-2 lingurite sapun lichid - apa calduta 200 ml la care se adauga 2 lingurite de sare. In continuare, pentru mentinerea evacuarii intestinului, se prescrie un regim alimentar adecvat. Dimineata, pe stomacul gol, se administreaza o lingurita de miere, insotita de un pahar cu apa rece, compot de prune uscate si afumate, ceaiuri laxative sau regim alimentar bogat in celuloza care excita peristaltismul intestinal. Nu se administreaza purgative, pentru ca acestea deriva apa spre tubul digestiv, provocand diaree si scazand secretia de lapte.
30

Buretele hemoroidal care apare destul de frecvent dupa nastere, trebuie sa fie atent ingrijit prin dezinfectie cu rivanol 1% , dupa care aplicam diverse pomezi cu anestezina. Alimentatia : Dupa nastere normala, in mod firesc urmeaza o lehuzie fiziologica, in care regimul alimentar trebuie sa fie normal. Principiile de baza in alimentatia lehuzei sunt proteinele, grasimile, hidratii de carbon si vitaminele. In primele zile dupa nastere, lehuza va respecta un regim lacto-vegetarian , dupa care va trece la un regim normal, bogat in carne si mai ales bogat in zarzavaturi si fructe. Daca, pe langa alimentatia obisnuita, se administreaza lehuzei zilnic 750 ml lapte, atunci este acoperit nu numai consumul de lichide marit prin alaptare, ci si 2/3 din plusul necesar de calorii. Tot timpul cat alapteaza, lehuza va avea grija sa se alimenteze rational, evitand alimente ca : fasole, mazare, varza murata, carne grasa, grasimi in general, conserve, salam, carnati, carne afumata, ciocolata, cacao, alimente condimentate. Sunt preferate : ceai, limonada, supe, iaurt, branza de vaci, lapte, smantana, unt, carne usoara, fainoase, ulei vegetal, legume, salata verde, fructe, compot. Sunt contraindicate : - bauturi alcoolice - cafea - tutun. Mobilizarea : A fost mult discutata, deoarece obstetricieni clasici indicau mobilizarea tardiva, dupa 20 de zile de la nastere. Astazi, cei mai multi autori sunt adeptii mobilizarii precoce, intrucat se previne boala trombo-embolitica : - prin combaterea stazei circulatorii - prin normalizarea circulatiei sanguine se usureaza si involutia organelor genitale - se face o mai buna evacuare a intestinului, are un efect psihic foarte favorabil, crescand increderea lehuzei. Mobilizarea lehuzelor tinere, dupa o nastere eutocica fara leziuni ale organelor genitale si fara interventie obstetricala, se face dupa 4 ore, repaus la pat obligatoriu, adica dupa ce s-a epuizat perioada a IV-a. Gimnastica lehuzei : In lehuzia fiziologica, mobilizarea precoce este completata de anumite miscari de gimnastica usoara, necesara pentru redarea elasticitatii musculare
31

generale, mai ales a muschilor abdominali si ai perineului, relaxati si destinsi in sarcina. Este evident efectul favorabil asupra involutiei uterului in profilaxia bolii trombo-embolitice, prin evitarea stazei circulatorii, in activitatea peristaltismului intestinal, in cresterea poftei de mancare si asigurarea unui somn linistit si adanc si de buna dispozitie. Dupa nastere, se indica , inainte de mobilizarea lehuzei, ca aceasta sa-si infasoare abdomenul cu o centura, pentru consolidarea si sprijinirea musculaturii abdominale. Incepand cu a doua zi de lehuzie, gimnastica se va face in fiecare zi, timp de 15-20 minute, dimineata, la aer curat. La inceput se va face in pat, apoi in picioare. In general, se vor efectua miscari de inviorare, miscari de respiratie profunda, miscari pentru intarirea muschilor abdominali si perineali. Plimbarile in aer curat sunt, de asemenea, foarte indicate. Vara sau iarna, lehuza trebuie sa se plimbe 2 ore in aer liber. Unul dintre factorii importanti este odihna, care este foarte necesara. Sunt contraindicate eforturile mari ( spalatul rufelor, caratul greutatilor). Lehuza trebuie sa evite intemperiile. Va relua activitatea treptat, dupa 60 de zile. 4.1. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientei lehuze Lehuzia reprezinta perioada de 6-8 saptamani dupa nastere, in care tractul genital si organismul lehuzei isi revin la starea si conditiile dinainte de conceptie, prin disparitia modificarilor morfo-functionale produse de starea de graviditate. 1. Supravegherea lehuzei la sala de nasteri : Dupa nastere, lehuza este mentinuta in sala de operatii inca 2 ore si trebuie urmarita cu atentie deosebita , controlandu-se cantitatea de sange pierdut si colul uterin, in scopul prevenirii hemoragiilor uterine. 2. Pregatirea patului pentru lehuza : Stabilirea unui pat liber in salonul de lehuzie , lenjeria de pat se schimba zilnic sau de cate ori este nevoie. 3. Pregatirea lehuzei in vederea transportului de la sala de nasteri la salon : Se comunica lehuzei scopul si locul transportului. Se schimba lenjeria de corp a lehuzei. Se schimba tamponul de vata sterila si se ajuta lehuza sa imbrace halatul de spital.
32

Lehuza trebuie transportata numai cu caruciorul, chiar daca are starea generala buna si poate merge. 4. Efectuarea transportului de la sala de nasteri la salon : Lehuza va fi transportata cu caruciorul pentru a se evita accidentele, deoarece aceasta poate prezenta lipotimie. In caz de lipotimie, lehuza va fi mentinuta in pozitie orizontala, pentru asigurarea irigatiei cerebrale, pana la revenirea starii de constienta , dupa care va fi supravegheata in salon. 5. Supravegherea functiilor vegetative : In lehuzia imediata, femeia va fi supravegheata permanent. Se inspecteaza permanent pansamentul vulvar si tonusul uterin prin palpare. Se masoara temperatura corporala a lehuzei si se noteaza in foaia de temperatura de 2 ori pe zi. In primele zile se inregistreaza o ascensiune febrila care nu depaseste 37,50 C, urmare a prezentei substantelor catabolice in procesele distructivinvolutive ale tesuturilor puerperale. Intrarea in functie a glandei mamarepoate fi marcata de o crestere a temperaturii in a 3-4-a zi si cedeaza spontan odata cu instalarea secretiei lactate. Se supravegheaza starea generala a lehuzei , aspectul faciesului, comportamentul nervos. Se supravegheaza tranzitul intestinal , care, de obicei, este incetinit, apare constipatia datorita atoniei intestinale, necesitand a fi corectat prin administrarea de laxative usoare sau efectuarea unei clisme , va fi favorizata prin regim alimentar adecvat si gimnastica medicala. Se supravegheaza diureza, in caz de retentie de urina in primele zile se efectueaza sondaj vezical. 6. Supravegherea functiilor vitale : Se masoara tensiunea arteriala si se noteaza in foaia de observatie. Valorile obtinute sunt normale, insa ele pot fi modificate din cauza emotiilor, a efortului. Se masoara pulsul lehuzei si se noteaza in foaia de observatie de 2 ori pe zi. Fiziologic, pulsul lehuzei este usor tahicardic, accelerarea pulsului indicand aparitia unor complicatii hemoragice, infectii perineale. 7. Ingrijirea igienica si urmarirea evolutiei aparatului urinar : Se efectueaza lehuzei toaleta externa vulvo-perineala de cel putin doua ori pe zi. In cazul plagilor perineale suturate, pentru evitarea infectarii acestora dupa fiecare mictiune si defecare se explica lehuzei ca este necesara efectuarea unei toalete riguroase cu apa sterilizata si sapun. Regiunea
33

vulvo- perineala se usuca cu comprese sterile, de sus in jos, si se aplica un tampon de vata sterila, pentru protejarea regiunii si absorbtia lohiilor. Tamponul de vata va fi sustinut de un bandaj in ,,T. La lehuza cu cezariana sau perineografie, se supravegheaza evolutia plagii suturate prin inspectie. Se va schimba pansamentul plagii zilnic sau de cate ori este nevoie. Se examineaza zilnic involutia uterina in raport cu marginea superioara a simfizei pubiene , subinvolutia uterina fiind un semn de retentie de lohii si de infectie genitala. 8. Supravegherea lohiilor : Lohiile sunt scurgeri ale organelor genitale dupa nastere si dureaza toata perioada lehuziei. Aspectul lohiilor : - sanghinolente in primele 2-3 zile - serosanghinolente in urmatoarele 3 zile - seroase la sfarsitul lehuziei. Cantitatea : - variabila, in medie 1400-1500 g Mirosul: - nu au miros ( miros fad) - aparitia mirosului denota aparitia infectiei. Culoarea : - rosu-inchis, alb-laptoasa. Compozitia: - sange, resturi de caduca, cheaguri. In primele zile sunt sanghinolente, in a 4-a zi sunt serosanghinolente , pana in a 6-a zi devin seroase, intre a 9-a si a 21-a devin galbui. Dupa 3 saptamani se reduc cantitativ pana la disparitie, luand aspect de secretie alb-laptoasa , fapt ce coincide cu refacerea functionala a endometrului. Uneori, intre a 20-25-a zi de lehuzie se observa o pierdere de sange putin abundenta, ce dureaza pana la 3 zile-,, mica menstruatie , care nu necesita ingrijire deosebita. 9. Ingrijirea sanilor si urmarirea secretiei lactate : Se instruieste lehuza pentru mentinerea igienica a sanilor : a) spalarea mainilor si dezinfectarea lor cu solutie antiseptica, taierea unghiilor scurt b) spalarea sanilor inainte si dupa alaptare si stergerea lor cu un prosop curat c) daca apar ragade se va unge mamelonul cu un unguent . Se efectueaza un examen zilnic al sanilor, urmarindu-se aparitia secretiei lactate.
34

Se observa diferitele anomalii sau stari mamelonare la nivelul sanului. In primele 2-3 zile dupa nastere, glanda mamara secreta colostrul, lichid galbui, cu continut crescut de minerale, proteine si scazut de glucide. Acesta contine anticorpi, ce au rol important in imunizarea pasiva a nounascutului. In primele zile se stabileste secretia de lapte propriu- zisa care devine tot mai abundenta. Daca apar fisuri mamelonare, sanul respectiv se pune in repaus, laptele fiind extras prin mulgere si se trateaza mamelonul. Dupa a 3-a zi, apare ,,furia laptelui, manifestata prin : - simptome locale : sani congestivi, duri, angorjati, durerosi - simptome generale : insomnie, cefalee, subfebrilitate, puls accelerat, indispozitie generala care dureaza 48 ore. Supraveghem lehuza si daca , dupa incetarea fenomenului congestiv se instaleaza secretia lactata cu miros caracteristic foarte slab si usor dulceag, se va da nou-nascutul la san, cat mai repede posibil. 10.Pregatirea lehuzei pentru alaptare si respectarea igienei personale : PREGATIREA FIZICA SI PSIHICA A LEHUZEI : Instruim lehuza si ii explicam importanta respectarii normelor de igiena generala si locala , asupra regimului alimentar de care are nevoie, variat si echilibrat in proteine si carbohidrati. Pentru alaptare, lehuza trebuie sa se imbrace in halatul de protectie, sa aiba parul strans, acoperit cu o basma, iar nasul si gura acoperite cu o masca de tifon. ASIGURAREA IGIENEI GENERALE : Invatam lehuza ca trebuie sa se spele zilnic cu apa si sapun pentru realizarea unei igiene riguroase si corecte. Explicam lehuzei ca dupa 8-10 zile poate sa faca dus cu apa calduta, iar dupa 6 saptamani poate face baie generala in cada. Invatam lehuza ca in primele 24 de ore trebuie sa urmeze un regim hidrocarbonat si lactat, iar incepand cu a doua zi poate consuma un regim complet, bogat in lichide, lapte, compoturi, siropuri, necesare pentru usurarea tranzitului intestinal. MOBILIZAREA LEHUZEI : In primele 5-6 ore de la nastere, repausul la pat este obligatoriu. Mobilizarea lehuzei se efectueaza gradat, in primele zile se va ridica din pat numai pentru efectuarea toaletei, servirea mesei si alaptarea copilului. Dupa a 2-a zi, lehuza completeaza mobilizarea precoce cu miscari usoare de gimnastica medicala. Se explica lehuzei ca aceasta gimnastica este foarte necesara , avand in vedere faptul ca ajuta la redarea elasticitatii musculare generale. Pentru refacerea functionala a muschilor abdominali si intarirea pulsului pelvi-perineal.
35

In primele 24-28 ore, lehuza va fi invatata sa execute miscari active de flexie- extensie a coapselor, miscari de pedalare, de forfecare, exercitii de contractie ale muschilor ridicatori anali si miscari pentru intarirea peretelui abdominal. ASIGURAREA MICROCLIMATULUI : Pentru o evolutie buna, in camera lehuzei trebuie sa fie : luminata, aerisita, curata, calda si linistita. Se recomanda lehuzei dupa externare sa efectueze plimbari in aer liber 2 ore pe zi, dupa dejun, sa nu desfasoare activitati care necesita eforturi mari. Explicam si instruim lehuza ca activitatile casnice trebuie reluate treptat si ca trebuie sa creeze o atmosfera de armonie in familie, pentru sanatatea ei si a copilului.

CONTROLUL PERIODIC SI REINTEGRAREA IN ACTIVITATE: Indrumam lehuza ca dupa 6 saptamani sa se prezinte la dispensarul teritorial, pentru efectuarea unui examen general si local. Daca lehuza a prezentat rupturi perineale la nastere, se indruma sa revina la maternitate pentru control dupa 6 luni de la nastere. Reluarea activitatilor la locul de munca se va face dupa expirarea concediului prenatal, dupa efectuarea controlului general si local la dispensarul teritorial . Trebuie educata lehuza ca pastrarea igienei personale nu este necesara numai in perioada lehuziei, ci totdeauna , pentru pastrarea sanatatii ei si a copilului. Alimentatia lehuzei trebuie sa excluda bauturile alcoolice, cafeaua, condimentele greu digerabile sau alimentele care impiedica mirosul laptelui matern, cum sunt : fasolea, varza, usturoiul, ceapa. Fumatul este interzis in perioada de graviditate si in perioada de lehuzie.

36

4.2. TEHNICI APLICATE 4.2.1. SPALATURA VAGINALA Spalatura vaginala reprezinta introducerea unui curent de lichid ( apa, solutie medicamentoasa) in vagin, care, dupa ce spala peretii vaginului , se evacueaza pe langa canula. Scop : Terapeutic : - indepartarea continutului vaginal ( produse normale sau patologice), dezlipirea exsudatelor patologice de pe mucoasa. - dezinfectarea locala inaintea interventiilor chirurgicale - calmarea durerilor - reducerea proceselor inflamatorii. Pregatirea materialelor necesare: - materiale de protectie: paravan, prosoape, musama, invelitor de flanela - materiale sterile : canula vaginala, irigator, vata - materiale nesterile : statui pentru irigator, bazinet - medicamente : 2 l solutie medicamentoasa ( apa oxigenata, solutie cloramina, permanganat de potasiu 1/ 2000, oxicianura de mercur 1/ 4000, solutie sublimat 1% ). Pregatirea pacientei : Pregatirea psihica : - se anunta si se explica necesitatea efectuarii acestei tehnici. Pregatirea fizica : - se izoleaza patul cu paravan, daca tehnica nu se efectueaza in sala de tratament ,unde pacienta este asezata pe masa ginecologica - se aseaza pacienta in pozitie pe masa ginecologica - se introduce bazinetul sub bazinul bolnavei - se spala organele genitale cu apa si sapun - se acopera regiunea vulvei cu un strat subtire de vaselina ( pentru spalarile calde). Efectuarea tehnicii : - asistenta medicala se spala si se dezinfecteaza pe maini - se adapteaza canula la tubul irigatorului, se elimina aerul - se aseaza irigatorul la 50-70 cm inaltime fata de simfiza pubiana - se verifica temperatura solutiei. - se repereaza orificiul de intrare si se introduce canula odata cu curentul de lichid pana in fundul de sac posterior al vaginului
37

- se spala bine fundul de sac posterior si se plimba canula pe toata suprafata vaginului - se retrage canula inainte ca irigatorul sa se goleasca, se penseaza tubul si se pune in tavita renala. Ingrijirea ulterioara a pacientei : - se usuca regiunea genitala cu un prosop - se indeparteaza materialele folosite - se ajuta pacienta sa se imbrace - se aseaza comod pacienta pe pat - se aeriseste salonul. Pregatirea produsului pentru laborator : - se examineaza lichidul de spalatura care poate contine flocoane de mucus, puroi, cheaguri de sange - se trimite la laborator la solicitarea medicului. Reorganizarea locului de munca : - se debaraseaza caruciorul de materialele ce au fost folosite - se aranjeaza materialele in dulap. Notarea in foaia de observatie : - se noteaza tehnica in foaia de observatie - se noteaza data, ora, numele asistentei care a efectuat tehnica. De stiut: - dupa temperatura, spalaturile vaginale se impart in: spalaturi reci ( pana la 20 0 C) spalaturi caldute ( 35-37 0 C) spalaturi calde ( 45-50 0 C). - solutiile medicamentoase ( preparate farmaceutice sau pe loc) vor fi incalzite la temperatura necesara in baie de apa. - inainte de utilizare, se va verifica temperatura acestora.

4.2.2. CLISMA EVACUATOARE Definitie: Clisma este o forma speciala a tubajului, prin care se introduc diferite lichide in intestinul gros (prin anus, in rect si colon). Scop: Evacuator. - Evacuarea continutului intestinului gros. - Pregatirea pacientului pentru examinari (rectoscopie, irigoscopie). - Interventii chirurgicale asupra rectului - Clismele evacuatoare pot fi: simple, inalte, prin sifonaj, uleioase, purgative. Pregatirea materialelor: - de protectie - paravan, musama, aleza, invelitore
38

- Sterile - Canula rectala - casoleta cu comprese - para de cauciuc pentru copii - Nesterile - Stativ pentru irigator - irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2m lungime - tavita renala, bazinet - apa calda la 350C - 370C (500-100 ml pentru adulti, 250 ml pentru adolescenti, 150 ml pentru copii, 50-60 ml pentru sugari). - sare (1 lingurita la 1 litru de apa) - ulei (4 linguri la 1litru de apa) sau - glicerina (40 gr la 500 ml) - sapun (1 lingurita rasa la 1litru) - Medicamente - solutii medicamentoase in cantitatea si concentratia ceruta de medic - substnta lubrifianta (vaselina) CLISMA EVACUATOARE SIMPLA Pregatirea bolnavei - Psihic - se anunta si i se explica tehnica -Fizic -se respecta pudoarea -se izoleaza patul cu paravan si se protejeaza cu musamaua si aleza -se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozite: -decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate -decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat (genupectorala) -se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu invelitoarea. -Executie -se fixeaz canula la tubul irigatorului i se nchide robinetul - se verific temperatura apei sau a soluiei medicamentoase - se umple irigatorul - se evacueaz aerul i prima coloana de ap - se lubrifiaz canula cu o compres de tifon - se fixeaz irigatorul pe stativ - asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz - ndeprteaz fesele pacientului cu mna stng - introduce canula prin anus n rect (cu mna dreapt) perpendicular pe suprafaa subiacent,cu vrful ndreptat nainte n direcia vezicii urinare
39

- dup ce vrful canulei a trecut prin sfincter se ridic extremitatea extern i se ndreapt vrful n axa ampulei rectale - se introduce canula 10-12 cm - se deschide robinetul sau pensa i se regleaz viteza de scurgere a apei prin ridicareairigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului - pacientul este rugat s respire adnc, s-i relaxeze musculatura abdominal, s reinsoluia 10-15 minute - se nchide robinetul nainte ca nivelul apei s se apropie de nivelul tubului de scurgere- se ndeprteaz canula i se aeaz n tvia renal - pacientul este adus n poziie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a uura ptrunderea apei la o adncime mai mare ; se capteaz scaunul la pat sau la toalet

4.2.3. SONDAJUL VEZICAL Definitie: Prin sondaj vezical se intelege introducerea unui tubular (Sonda sau cateter) prin uretera in vezica urinara, realizand astfel o comunicatie instrumentala intre interiorul vezicii si mediul extern. Scop: - Explorator - recoltarea unei cantitati de urina pentru examen de laborator, depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare - Terapeuric - evacuarea continutului (cand acesta nu se face spontan), executarea unor procedee terapeutice prin sonda. Pregatirea materialelor: - de protectie: - musama, aleza, manusi sterile de cauciuc. - sterile: - doua sonde lungi de aproximativ 15 cm cu varful usor indoit, complet rotunjite avand 1-2 orificii laterale aproape de varf. - 1-2 eprubete pentru urocultura, medii de cultura in functie de germenii cautati - ser fiziologic - casolete cu tampoane de vata - 2 pense hemostatice - Nesterile: - materiale pentru toaleta organelor genitale - tavita renala - bazinet - paravan (cand se executa in salon)
40

- recipient pentru colectare - Medicamente: - ulei de parafina steril - oxiceanura de mercur 1/5000 Sondaj vezical la femei Pregatirea bolnavei A) Psihica: - se anunta si se explica necesitatea tehnicii B) Fizica: - se izoleaza patul cu paravan - se protejeaza cu m usamaua si aleza - se aseaza bolnava in decubit dorsal cu genunchii ridicati si coapsele indepartate (Pozitie ginecologica). - Se indeparteaza perna si patura - se acopera bolnava lasand libera zona genitala - se aseaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe - se indeparteaza bazinetul si se aseaza tavita renala intre coapsele bolnavei. C)Executie - Sondajul se efectueaza in conditii de perfecta asepsie si antisepsie, atata bolnavei si a instrumentelor, cat si a mainilor celui care i executa. - Asistenta imbraca manusi sterile - evidentiaza meatul urinar - Dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral - Scoate sonda cu o pensa si o prinde intre degetele mediu si inelar ale mainii drepte - Lubrifiaza sonda cu ulei steril - Orientata cu varful in sus, sonda se introduce in uretra 4-5 cm - Paralel cu inaintarea sondei, extremitatea acesteia va fi coborata printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea in vezica - Primele picaturi de lasa sa se scurga in tavita renala, apoi in recipiente pregatite in functie de scop (urocultura, examen biochimic)

41

PREZENTARE CAZUL I

42

PLAN DE INGRIJIRE I. Culegerea datelor : 1. Surse de informatie: - lehuza - foaia de observatie - echipa de ingrijire - familia. 2. Date variabile : Nume : L. Prenume : E. Varsta : 23 ani Sex : feminin Stare civila : casatorita Religie : ortodoxa Nationalitate : romana Ocupatie : casnica Alergii : nu prezinta Proteze : nu prezinta Aspectul cavitatii bucale :- limba aspect normal - dentitia : completa - gingiile- aspect normal. Aspectul faciesului :- prezinta facies normal Acuitate vizuala :- in limitele varstei Acuitate auditiva :- in limitele varstei Acuitate olfactiva : - in limitele varstei Acuitate tactila:- in limitele varstei Acuitate dureroasa:- dureri fiziologice Semne particulare : - nu prezinta Mobilitate articulara : - pastrata. 3.Date antropometrice : - inaltime : 175 cm - greutate : 74 kg. Grupa sanguina : A (II). Rh- pozitiv. 4.Date relativ stabile: - domiciliul : Buzau - conditii de locuit : apartament 2 camere, apa calda , apa rece, curent electric, incalzire. - Reteaua de sustinere : familia. - Data internarii : 20. 04. 2012 - Data externarii : 25.04. 2012 II. Anamneza asistentei medicale: AHC- neaga existenta bolilor infecto-contagioase si D.V. APP- ciclu regulat, flux moderat, durata ciclului menstrual fiind de 4-5 zile
43

APO- 1 APG- neaga Apch- neaga. III. Motivele internarii: - supravegherea lehuzei. IV. Istoricul bolii: Pacienta, in varsta de 23 de ani, este transferata in sectia de lehuzie a Maternitatii Buzau, in urma nasterii unui fat viu, de sex masculin, in greutate de 3500 g, scor APGAR= 9, nasterea fiind spontana, cu rupere spontana de membrane, expulzia placentei fiind naturala, starea partilor moi ( perineu, vagin, col, uter) fiind intacta. V. Examen clinic general pe aparate: Aprecierea starii generale- forma relativ buna Tegumente si mucoase- normal colorate Sistemul ganglionar- limfatic- nepalpabil Sistemul osteo- articular- integru Sistemul musculo- adipos- bine reprezentat Aparatul respirator: - torace normal conformat - murmur vezicular prezent - R= 17/ minut Aparatul cardio- vascular : - cord in limite normale - zgomote cardiace ritmice - TA= 130/ 70 mm Hg - P= 80 pulsatii/ minut Aparatul digestiv : - ficat si splina in limite normale - apetit scazut - tranzit intestinal normal. Aparatul uro- genital : - loje renale libere, nedureroase - mictiuni fiziologice - diureza normala - organe genitale externe normal conformate. Sistemul nervos central : - echilibrata - orientata tempo-spatial Examen local: - la palpare= abdomen destins de uterul gravid - la inspectie= vaginul mult deschis , cu mici fisuri ce se cicatrizeaza = canalul vaginal este hiperemiat, iar pliurile vaginale sunt mai putin reflectate ca inainte de nastere = perineul este destins
44

= involutia uterina este normala = sanii usor angorjati : tari = secretie lactata prezenta. Examenul cu valvele : - nu prezinta pierderi de sange - scurgeri sanghinolente fiziologice ( lohii). VI. Diagnostic medical - la internare- lehuzie fiziologica ELEMENTE DE IGIENA Alimentatia : - alimente preferate : supe, cartofi prajiti, friptura - lichide preferate : lapte , suc, ceai - cantitatea de lichide ingerate : 1000- 2000 ml Eliminari : Scaun : - aspect normal - 1 pe zi Urina :- cantitate : 2000- 2300 ml /zi - culoare galben-pai, miros amoniacal - 4-5 mictiuni / zi - nu prezinta tulburari de mictiune Transpiratii :- cantitate moderata, cu miros nemodificat Expectoratii : - nu prezinta. Igiena personala : - pacienta isi face singura toaleta - baie partiala zilnica - baie generala de 2 ori / saptamana - lenjerie de corp bine intretinuta si schimbata de cate ori este nevoie Activitate si repaos : - desfasoara activitati gospodaresti - timpul liber si-l petrece urmarind emisiuni TV, citeste ziare, brosuri legate de ingrijirea nou- nascutului - este comunicativa. Obisnuinte de viata : - nu consuma cafea si alcool - nu fumeaza Comportamentul : - pacienta este orientata tempo- spatial - colaboreaza cu medicul si cu echipa de ingrijire - poseda capacitate de adaptare - intelege recomandarile medicului si le respecta - nu creeaza probleme personalului de ingrijire. Problemele lehuzei : 1. Probleme actuale :
45

- astenie fizica - insomnie - alimentatie neadecvata - dificultate in acordare de ingrijire igienica - oboseala 2. Probleme potentiale : - alterarea eliminarilor intestinale DIAGNOSTIC NURSING 1. Nevoia de a respira: Alterarea respiratiei si circulatiei cauzata de efortul fizic de la nastere, de oboseala manifestata prin respiratie superficiala. 2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura : Teama de a se misca , cauzata de astenia fizica, oboseala, lipsa de cunostinte manifestata prin atitudine rezervata fata de mobilizarea precoce. 3. Nevoia de a dormi si de a se odihni : Insomnie datorata oboselii, grijii pentru nou- nascut, manifestata prin treziri repetate. 4. Nevoia de a elimina : a) alterarea eliminarii intestinale avand ca sursa de dificultate imobilizarea, alimentatie inadecvata manifestata prin disconfort abdominal. b) Posibila alterare a eliminarii uterine, avand ca sursa de dificultate imobilizarea manifestata prin lohii modificate. 5. Nevoia de a bea si de a manca : Alimentatie inadecvata, avand ca sursa de dificultate astenia fizica, oboseala, lipsa de conostinte, manifestata prin alimentatie insuficienta. 6. Nevoia de a fi curata si de a-si pastra tegumentele curate : Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice datorita asteniei fizice, oboselii, lipsei de cunostinte manifestata prin igiena inadecvata. 7. Nevoia de a evita pericolele : Riscul de accidentare, avand ca sursa de dificultate astenia fizica, oboseala, alimentatia inadecvata, manifestata prin posibile caderi. 8. Nevoia de a invata : Cunostinte insuficiente despre lehuzie , datorita asteniei fizice, oboselii, lipsei de cunostinte manifestata prin efectuarea incorecta a ingrijirilor igienice.

46

DIAGNOSTIC NURSING 1. alterarea respiratiei si circulatiei Cauza : - efortul fizic de la nastere - oboseala Manifestare : - respiratie superficial a - tahipnee FR=24/mi n

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME - asigur lehuzei un microclimat corespunzator care sa-i ofere confort psihic, fizic, camera aerisita, linistita, cu umiditate si temperatura optima - invat pacienta sa respire profund - asez si mentin lehuza intr-o pozitie favorabila usurarii respiratiei ( pozitie semisezanda) si favorabila pentru o buna circulatie. DELEGATE - recoltez, la indicatia medicului, sange pentru determinarea : hemoglobinei hematocritului ex. urina VSH monitorizez functiile vitale ale lehuzei (TA, T)

EVALUARE

Pacienta sa aiba o respiratie normala si sa prezinte o buna circulatie

20.04.2012 - dupa cateva ore, lehuza incepe sa respire normal. Aceasta prezinta o circulatie din ce in ce mai buna. -TA= 130/70 mm Hg - P= 80 p/ min - R= 17/min - T= 370 C 21.04.2012 - lehuza respira normal si prezinta o buna circulatie. -TA=110/70 mm Hg -P=80 p/min -R=18/min -T= 370 C

47

22-25.04.2012 Lehuza prezinta : -respiratie normala -circulatie normala - stare genera la buna - este multumita de ingrijirile acordate de echipa de ingrijire

48

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

AUTONOME DELEGATE 2. Postura inadecvata. Pacienta sa adopte -asigur lehuzei repaus la pat in Cauza : o pozitie adecvata. primele 2-3 ore pentru a reduce - astenie fizica astenia fizica si oboseala de la -oboseala nastere - lipsa de cunostinte - invat lehuza sa efectueze Manifestari : contractii musculare , mobilizand - atitudine rezervata in acelasi timp articulatiile. fata de mobilizarea - asigur lehuzei o pozitie precoce, teama corespunzatoare care sa-i confere confort psihic si fizic. - incurajez lehuza sa faca miscari in jurul patului in prima zi de la nastere -ajut lehuza sa mearga la toaleta si sa-si efectueze ingrijirile personale -incurajez lehuza sa-si invinga teama de a se misca , aratandu-i ca poate efectua miscari.

20.04.2012 -lehuza este in repaus la pat 2-3 ore de la nastere. -am ajutat lehuza sa efectueze miscari in jurul patului - am ajutat lehuza sa mearga la toaleta. 21.04.2012 -lehuza si-a invins teama de a se misca - lehuza se misca singura, fara ajutorul echipei de ingrijire

49

22-25.04.2012 - lehuza se misca singura -lehuza este multumita de ingrijirile medicale acordate

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

AUTONOME DELEGATE 3. Insomnie Pacienta sa aiba - asigur conditii specifice de Cauza : un somn cantitativ microclimat care sa confere -oboseala, griji pentru (6-7 ore/ noapte, 1 lehuzei confort psihic si fizic nou-nascut ora / zi) si - aerisesc camera lehuzei inainte Manifestari : calitativ de culcare - treziri repetate - ofer lehuzei inainte de culcare un - ore insuficiente de pahar cu ceai sau lapte somn - supraveghez somnul pacientei - ii explic necesitatile odihnei

20.04.2012 - lehuza prezinta treziri repetate 21-25. 04.2012 -lehuza nu mai prezinta treziri repetate, are un somn linistit, datorita ingrijirilor acordate.

50

4.a) Constipatie : Cauza : - alimentatie inadecvata Manifestare : - disconfort abdominal - absenta scaunului

Pacienta sa prezinte tranzit intestinal normal in termen de 2-3 zile

- explic lehuzei ce sa consume in primele zile de la nastere : regim lacto-vegetarian, dupa care trece la regim normal ( carne, fructe, legume). Rog lehuza sa faca miscari pentru a favoriza eliminarea intestinala. -scriu lehuzei un regim alimentar adecvat pentru mentinerea evacuarii intestinale. -explic lehuzei ca trebuie sa respecte recomandarile medicale. INTERVENTII

20.04.2012 -lehuza a avut un scaun/zi 21.04.2012 - respecta regimul -1 scaun/zi 22-25.04.2012 -a primit alimentatia indicata EVALUARE

DIAGNOSTIC NURSING b) Posibila alterare a eliminarii uterine. Cauza : - imobilizarea Manifestari: - lohii modificate

OBIECTIVE

AUTONOME DELEGATE Ca lehuza, sa .- urmaresc involutia uterina pe prezinte lohii timpul spitalizarii fiziologice in -observ involutia uterina cu 1 cm/ decurs de 4-5 zile. zi - urmaresc zilnic aspectul, cantitatea, mirosul, culoarea, compozitia lohiilor Lohiile sunt: -sanghinolente in primele 2-3 zile - serosanghinolente in urmatoarele 3 zile

20.04.2012 - involutie uterina normala1 cm / zi - evolutia lohiilor normala - nu apar modificari legate de culoare, cantitate, miros,

51

- seroase pana la sfarsitul lehuziei - respect regulile de asepsie si folosesc solutii dezinfectante - observ aspectul tamponului si rog lehuza sa-l schimbe ori de cate ori este nevoie.

compozitie 21-25.04.2012 -lehuza prezinta involutie uterina buna, lohii nemodificate -este multumita de ingrijirile acordate -efectuez toaleta vaginala de 2 ori / zi, cu apa oxigenata EVALUARE

DIAGNOSTIC NURSING 5. Alimentatie inadecvata. Cauza : -astenia -nasterea -oboseala -lipsa de cunoastere Manifestari : - ameteli - anemie.

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME DELEGATE - spalare pe maini cu apa si sapun inainte de a servi masa. - asigur lehuzei un microclimat corespunzator care sa-i confere confort fizic si psihic - aerisesc camera. - conduc lehuza la sala de mese . Ii explic ca e necesar sa aiba tacamuri proprii. - ii explic ca in primele 24 h de la

Lehuza sa se alimenteze cantitativ si calitativ, sa fie echilibrata hidroelectrolitic.

20. 04. 2012 - dificultate de a se alimenta, datorita lipsei de cunoastere - urmeaza un regim hidrocarbonat si lactat 21. 04. 2012

52

nastere trebuie sa urmeze un regim hidrocarbonat si lactat. - dupa a 2-a zi de la nastere, lehuza are voie sa consume carne, branza proaspata, fructe, lichide. - vitamine B1, B2, B6, C500,- fl. 2

- lehuza a inteles recomandarile date de asistenta medicala legate de alimentatie. 22. 04. 2012 -lehuza nu mai prezinta dificultate de a se alimenta

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME DELEGATE

EVALUARE

53

6. Dificultatea de a-si acorda ingrijiri de igiena necesare. Cauza : - astenie - oboseala - lipsa de cunostinte Manifestari : - igiena necorespunzatoare

Ca lehuza sa prezinte stare de igiena corespunzatoare Evaluare zilnica

- Explic lehuzei importanta igienei corporale - ajut lehuza la efectuarea igienei personale - asigur lehuzei un microclimat corespunzator - o ajut la efectuarea baii partiale zilnice - efectuez toaleta organelor genitale de 2 ori / zi - efectuez spalatura vulvovaginala cu sol. De permanganat de K, sterg zona prin tamponare, aplic un tampon steril, sustinut de un pansament in ,,T - o sfatuiesc sa-si schimbe tamponul de cate ori este nevoie - o invat sa-si faca toaleta dupa fiecare scaun si mictiune - o invat sa se spele pe maini inainte si dupa efectuarea toaletei

20.04.2012 -efectuez toaleta vulvo-vaginala - din cauza lipsei de cunostinte, lehuza nu efectua toaleta corect 21.04.2012 -efectuez toaleta organelor genitale

54

-urmaresc aspectul tegumentelor si mucoaselor -ajut lehuza sa schimbe lenjeria de pat si de corp -respect regulile de asepsie si antisepsie -invat lehuza sa faca toaleta sanilor si o ajut -explic lehuzei ca inainte si dupa alaptare trebuie sa se spele pe maini cu apa si sapun , apoi sa-si spele sanii cu apa si sapun si sa-i stearga cu un prosop -daca a suferit o ragada, explic lehuzei cum sa-si ingrijeasca sanii

22-25.04.2012 -lehuza e capabila sa-si efectueze toaleta organelor genitale, respectand timpii si regulile de asepsie si antisepsie
-lehuza este multumita de ingrijirile acordate

55

DIAGNOSTIC NURSING 7. Riscul de accidentare: Cauza : - astenia fizica - oboseala - alimentatie inadecvata Manifestari : - posibile caderi

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME DELEGATE -asigur lehuzei microclimat corespunzator care sa-i confere confort psihic si fizic, camera aerisita -ajut pacienta sa se mobilizeze -ajut lehuza sa mearga la toaleta, sa-si efectueze ingrijirile corporale -ajut lehuza sa mearga la sala de mese -explic lehuzei sa efectueze miscari pe langa pat -explic lehuzei ca trebuie sa se alimenteze calitativ si cantitativ pentru a nu prezenta lipotimie

EVALUARE

Ca lauza sa nu mai prezinte risc de accidentare prin posibile caderi

20.04.2012 -lehuza este ajutata la efectuarea miscarilor pentru a nu prezenta risc de accidentare 21.04.2012 -lehuza se deplaseaza singura, invinge teama de a se misca 22-25.04.2012 -lehuza nu mai prezinta risc de accidentare

56

DIAGNOSTIC NURSING 8. Cunostinte insuficiente despre lehuzie si ingrijirea nou-nascutului Cauza : -lipsa de cunoastere Manifestare : -efectuarea incorecta a ingrijirilor

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

AUTONOME DELEGATE Ca lehuza sa -explic lehuzei metodele de prezinte suficiente ingrijire a nou-nascutului cunostinte despre -baie partiala pana la caderea lehuzie si boutului ombilical ingrijirea nou-baie generala dupa caderea nascutului boutului ombilical -schimbarea de cate ori este nevoie a lenjeriei de pat si de corp cum sa fie alimentatia si tehnici de alimentatie la nou-nascut -sfatuiesc lehuza sa efectueze exercitii pentru refacerea musculaturii perineale si abdominale -informez lehuza ca este bine sa-si reia activitatea sexuala numai dupa terminarea perioadei de lehuzie -informez lehuza ca e bine sa foloseasca metode contraceptive

20.04.2012 -lehuza nu prezinta destule cunostinte legate de perioada de lehuzie si ingrijire a nounascutului 21.04.2012 -lehuza nu mai prezinta dificultate in acordarea ingrijirilor nounascutului -lehuza este multumita de ingrijirile acordate

57

ANALIZE DE LABORATOR Nr.crt. Analiza 1. V.S.H. 2. 3. 4. Hematocrit Hemoglobina Examen urina Mod de recoltare Se recolteaza dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, 1,6 ml sange pe 0,4 ml citrat de sodiu, fara staza Se recolteaza dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, 2 ml- 5 ml pe substanta anticoagulanta Se recolteaza dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, 2-5 ml sange, pe substanta anticoagulanta Se recolteaza dimineata din prima urina, in sticlute bine spalate si uscate Valori obtinute 6 mm /h 41% 12% -glucoza absenta -albumine absente - pigmenti biliari absenti Valori normale 4-6 mm /h 40-43% 14,7% -glucoza absenta -albumine absente pigmenti biliari absenti

58

MEDICATIA PE PERIOADA DE SSPITALIZARE Doza Nr. 1. 2. 3. 4. Medicament Vitamina B1 Vitamina B6 Glucoza 5% Ergomet Mod de prezentare Fiole Fiole Flacon Fiole Unica I. f. I.f. 500 ml I.f. Totala I.f. I.f. 500 ml I.f. Actiune -regleaza metabolismul hidratilor de carbon, al grasimilor si al proteinelor - regleaza metabolismul hidratilor de carbor, al grasimilor si al proteinelor - rehidrateaza, are un aport caloric de 200 cal. / 1 ( sol. 5% ) - hemostatic uterin Cale de Administrare iv. iv. iv. iv.

59

Tehnica punciei venoase Puncia venoas: reprezint creearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui act de puncie. Materiale necesare: tava medical acoperit de un cmpsteril,alcool,tampoane de vat fixat pe portampon,garou de cauciuc sau band Esmarch,casoleta cu comprese sterile,leucoplast,muama, recipiene de recoltare:eprubete i flacoane sterilizate,ace de 25-30 mm,seringi de 10 ml. Executarea punciei: Se aplic garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlociea braului,cu 10-15 cm deasupra locului ales pentru puncie. Cu indexul minii stngi se palpeaz locul pentru puncie. Se dezinfecteaz locul punciei cu un tampon mbibat n alcool sau tinctur de iod. Se cere bolnavului s nchid i s deschid pumnul de cteva ori i s rmn cu el nchis. Avnd seringa n mna dreapt ntre police i celelalte degete cu indexul se fixeaz amboul acului ataat. Cu indexul minii stngi se palpeaz locul pentru puncie iar cu policele se fixeaz vena la 4-5 cm sub locul punciei i se exercit o compresiune i o traciune n jos asupra esuturilor vecine.Dac vena nu se evideniaeaz se tamponeaz de cteva ori. Se introduce acul n mijlocul venei,n direcia axului longitudinal al venei cu amboul n sus. Se mpinge acul de-a lungul venei la o adncime de 1-1,5 cm. Cu mna stng se trage ncet pistonul aspirnd(sngele trebuie s aparn sering). Se continu aspirarea sngelui n sering pn se extrage cantitatea de snge necesar(dac scopul punciei este recoltarea de snge). Se desface nodul garoului i bolnavul deschide pumnul. Se aplic un tampon de vat uscat peste locul unde este acul i se retrageacul printr-o micare rapid.

60

Se dezinfecteaz locul punciei cu un tampon cu alcool sau tinctur de iod care va fi meninut de bolnav timp de 10-15 min pentru hemostaz,poziia braului fiind n extensie.Se scoate acul de la sering i sngele recoltat se introduce n recipientul pregtit. Splarea pe mini cu ap curent i spun.

61

EVALUARE FINALA Pacienta L.E., in varsta de 23 ani, internata in ziua de 20. 04.2012, la ora 17, transferata de 2 ore pe sectia ,, Lehuzie, prezinta urmatoarele probleme : - uter retractat globulos - lohii sanghinolente, cantitate fiziologica - echilibrata hemodinamic - astenie fizica, semne de oboseala dupa o nastere fiziologica. In urma tratamentului instituit, evolutia pacientei in sectia ,, Lehuzieeste favorabila, fiziologica. La externare, lehuza prezinta : - organe genitale in evolutie fiziologica - lohii serosanghinolente - secretie lactata- instalata - afebrila - stare generala buna. La externare, recomand lehuzei sa faca: - toaleta organelor genitale dimineata si seara sau de cate ori este nevoie - toaleta sanilor, spalarea lor cu apa si sapun si stergerea lor cu un prosop, pentru prevenirea ragadelor - explic lehuzei ca in primele zile , cand secretia lactica se instaleaza, sanii vor fi duri, angorjati si chiar durerosi. Daca nu alapteaza, sa incerce sa goleasca sanii. - explic timpii si manevrele efectuate pentru alaptarea nounascutului si acordarea de ingrijiri igienice necesare - dispensarizarea la dispensarul local - efectuarea de exercitii pentru refacerea musculaturii abdominale si pelvine - reluarea activitatii sexuale dupa terminarea perioadei de lehuzie - folosirea contraceptivului chiar daca alapteaza sau i-a revenit menstra - la aproximativ 6 saptamani de la nastere, sa faca un control general pe aparate si unul ginecologic Pe data de 25. 04. 2012, lehuza se externeaza cu stare generala buna , fiind multumita de ingrijirile acordate pe timpul spitalizarii.

62

PREZENTARE

CAZUL II

63

PLAN DE INGRIJIRE I. Culegerea datelor : Surse de informatie: - lehuza - foaia de observatie - echipa de ingrijire - familia Date variabile : Nume : E. Prenume : M. Varsta : 19 ani Sex : feminin Stare civila : casatorita Religie : ortodoxa Nationalitate : romana Ocupatie : functionara Alergii : nu prezinta Proteze : nu prezinta Aspectul cavitatii bucale : - limba- aspect normal - dentitia- completa - gingiile- aspect normal Aspectul faciesului :- facies normal Acuitate vizuala- pastrata Acuitate auditiva- pastrata Acuitate olfactiva-pastrata Acuitate tactila-pastrata Acuitate dureroasa- pastrata Semne particulare- nu prezinta Mobilitate articulara- pastrata Date antropometrice : - inaltimea- 1,54 cm - greutatea- 56 kg Grupa sanguina- B (III) Rh- pozitiv Date relativ stabile : Domiciliul : Buzau Conditii de locuit : casa din caramida, 2 camere, sobe teracota, fara umiditate. Reteaua de sustinere : familia Data internarii : 10.02.2012-ora 10.
64

Data externarii: 15.02.2012 II.Anamneza asistentei medicale: AHC- neaga boli ca: hepatita, SIDA, TBC, sifilis APP- menarha la 14 ani, ciclu regulat, flux moderat, durata ciclului menstrual fiind de 3-4 zile. APO-1 APG- neaga APP- neaga Apch- neaga Motivele internarii: supravegherea lehuzei cu perineografie. III. Istoricul bolii: Pacienta , in varsta de 19 ani, este transferata in sectia ,, Lehuziea Maternitatii Buzau , in urma nasterii unui fat viu de sex feminin, greutatea= 3200 g, scor APGAR=9 , nasterea fiind spontana cu rupere artificiala de membrane, sangerare fiziologica, starea partilor moi= intacta, perineografie. IV. Examen clinic general pe aparate: Aprecierea starii generale- forma relativ buna. Tegumente si mucoase- normal colorate. Sistemul ganglionar-limfatic- nepalpabil. Sistemul osteo-articular-integru. Sistemul musculo-adipos- bine reprezentat. Aparat respirator: - torace normal conformat - murmur vezicular prezent - R=19/ minut. Aparat cardio-vascular : - cord in limite normale - zgomote cardiace ritmice - TA= 120/ 60 mm Hg - P= 80 pulsatii/ minut Aparat digestiv : - ficat, splina in limite normale - apetit normal - tranzit intestinal prezent Aparat uro- genital : - loje renale libere, nedureroase - mictiuni fiziologice - diureza normala - organe genitale externe normal conformate
65

Sistemul nervos central : - echilibrata - orientata tempo- spatial Examen local: - la palpare= abdomen destins de uterul gravid - la inspectie= vaginul mult mai deschis, cu mici fisuri ce se cicatrizeaza = canalul vaginal este hiperemiat, iar pliurile vaginale sunt mai putin reflectate ca inainte de nastere = sanii usor angorjati : tari = secretie lactata prezenta Examen cu valvele- nu prezinta pierderi de sange - scurgeri sanghinolente fiziologice ( lohii) V. Diagnostic medical : La internare- lehuzie fiziologica cu plaga perineala. VI. Elemente de igiena : Alimentatia :- prefera cartofii prajiti, friptura de pui, lactate - bauturi preferate : sucuri de fructe, cantitatea de lichide ingerate este de 2000-2500 ml Eliminari : - scaun :aspect normal, cantitate normala, 1 pe zi - urina : cantitate- 1500-2000 ml / zi, culoare , aspect normale, 4-5 mictiuni / zi, nu prezinta tulburari de mictiune. Transpiratii : cantitate moderata cu miros modificat Expectoratii- nu prezinta. Igiena personala : - pacienta isi efectueaza singura toaleta - baie partiala zilnica - baie generala 2 ori / saptamana - lenjerie de corp bine intretinuta . Activitate si repaus : - desfasoara activitati gospodaresti - timpul liber si-l petrece urmarind emisiuni TV, citeste ziare, brosuri legate de igiena nou- nascutului Obisnuinte de viata : - nu consuma alcool, cafea - fumeaza Comportament: - pacienta este orientata tempo- spatial - poseda capacitatea de adaptare - intelege recomandarile medicale si le respecta
66

- nu creeaza probleme personalului de ingrijire VII. Problemele lehuzei : Probleme actuale : - astenie fizica - insomnie - alimentatie inadecvata - oboseala - dificultate in acordarea ingrijirilor igienice - febra - alterarea eliminarii intestinale. Probleme potentiale: - alterarea eliminarilor uterine - infectii.

DIAGNOSTIC NURSING 1. NEVOIA DE A RESPIRA: Alterarea respiratiei si circulatiei cauzata de efortul fizic, oboseala, de la nastere, manifestata prin respiratie superficiala, tahipnee. 2. NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A-SI MENTINE O BUNA POSTURA : Teama de a se misca , cauzata de astenia fizica, oboseala, lipsa de cunostinte, atitudine rezervata fata de mobilizarea precoce. 3. NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI : Insomnie datorata oboselii, grijii pentru nou- nascut, manifestata prin treziri repetate. 4. NEVOIA DE A ELIMINA : Alterarea eliminarii intestinale avand ca sursa de dificultate imobilizarea , alimentatia inadecvata, manifestata prin disconfort abdominal. Posibila alterare a eliminarilor uterine, avand ca sursa de dificultate imobilizarea manifestata prin lohii modificate. 5. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA :
67

Alimentatie inadecvata, cauzata de astenia fizica , oboseala, lipsa de cunostinte, manifestata prin alimentatie insuficienta. 6. NEVOIA DE A FI CURAT SI DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE CURATE : Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice, datorita asteniei fizice, oboselii, lipsei de cunostinte, manifestata prin igiena adecvata. 7. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE : Riscul de accidente si contactarea de infectii spitalicesti, avand ca sursa de dificultate astenia fizica, oboseala, alimentatia inadecvata, manifestata prin posibile caderi, infectii. 8. NEVOIA DE A INVATA : Cunostinte insuficiente despre lehuzie datorate asteniei fizice, oboselii, lipsei de cunostinte , manifestata prin efectuarea incorecta a ingrijirilor igienice.

68

Diagnostic nursing 1. Alterarea respiratiei si a circulatiei Cauza : -efortul fizic de la nastere -oboseala Manifestari : -respiratie superficiala -tahipnee

Obiective Ca lehuza sa respire normal si sa prezinte o buna circulatie

Interventii autonome si cu rol delegat -asigur lehuzei un microclimat corespunzator, care sa-i confere confort psihic si fizic, camera aerisita, linistita, luminoasa. -invat pacienta sa efectueze exercitii de respiratie -asez si mentin lehuza intr-o pozitie favorabila usurarii respiratiei si favorabila pentru o buna circulatie -monitorizez functiile vitale ale lehuzei : TA= 120/ 60 mm Hg P= 80p/ min R= 18/min T= 370 C -recoltez sange la indicatia medicului pentru

Evaluare 10.02.2012 -dupa 2 ore, lehuza incepe sa respire normal -lehuza prezinta o buna circulatie : TA=120/60 mm Hg P= 80/ min R= 18 / min T= 37 o C 11.02.2012 -lehuza prezinta stare generala buna, este miltumita de ingrijirile acordate.

69

determinarea : V.S.H. Leucocite Diagnostic nursing Obiective Interventii autonome si cu rol delegat -asigur conditii specifice de microclimat care sa confere confort psihic si fizic -aerisesc camera lehuzei inainte de culcare. -ofer lehuzei un pahar cu ceai sau lapte caldut -supraveghez somnul lehuzei. Evaluare 10.02.2012 -lehuza prezinta treziri repetate 11.02.2012 -lehuza prezinta somn linistit

2.Insomnie. Ca lehuza sa nu mai Cauza : prezinte insomnie -oboseala Evaluare zilnica. -grija pentru nou-nascut Manifestare : - treziri repetate

70

Diagnostic nursing

Obiective

3. Postura inadecvata Ca lehuza sa se Cauza: mobilizeze precoce. -oboseala -lipsa de cunostinte Manifestare : -atitudine rezervata fata de mobilizarea precoce.

Interventii autonome si cu rol delegat -asigur repaus la pat primele 2-3 ore pentru a reduce astenia fizica si psihica din timpul nasterii. -invat lehuza sa efectueze contractii musculare pe grupe de muschi ale membrelor , mobilizand in acelasi timp si articulatiile -asigur lehuzei o circulatie corespunzatoare care sa-i confere confort fizic si psihic -incurajez si ajut pacienta sa efectueze miscari in jurul patului -de a doua zi, lehuza va efectua deplasari la toaleta si efectueaza ingrijirile corporale singura -incurajez lehuza sa-si invinga teama de a se misca , aratandu-i ca poate efectua singura miscari legate de igiena si ingrijirea nounascutului

Evaluare 10.02.2012 -lehuza este supusa la repaus la pat 2-3 ore de la nastere -lehuza a efectuat miscari in jurul patului 11.02.2012 -lehuza a invins teama de a se misca 12-15.02.2012 -lehuza efectueaza singura miscari

71

Diagnostic nursing 4. b) Posibila alterare a eliminarii uterina Cauza : -imobilizarea Manifestare: -lohii modificate

Obiective Ca lehuza sa prezinte lohii fiziologice Evaluare zilnica

Interventii autonome si cu rol delegat -urmaresc involutia uterina tot timpul spitalizarii -observ involutia uterina, uterul involueaza cu 1 cm/zi -urmaresc pe tot timpul spitalizarii aspectul, cantitatea, mirosul, compozitia lohiilor. Lohiile sunt: -sanghinolente in primele 2-3 zile -serosanghinolente in urmatoarele 3 zile -seroase pana la sfarsitul lehuziei La indicatia medicului, administrez: Ergomet -efectuez toaleta vaginala de 2 ori/ zi -urmaresc evolutia plagii perineale -explic lehuzei ca dupa fiecare mictiune trebuie sa-si efectueze toaleta organelor genitale -observ aspectul tamponului si rog lehuza sa-l schimbe ori de cate ori este nevoie -respect regulile de asepsie

Evaluare 10.02.2012 -involutia uterina normala- 1 cm / zi -evolutia lohiilor este fiziologica 11-15.02.2012 -lehuza prezinta involutia uterina si evolutia lohiilor fiziologica -lehuza este multumita de ingrijirile acordate

72

Diagnostic nursing

Obiective

5.Alimentatie Ca lehuza sa se inadecvata : alimenteze calitativ si Cauza : cantitativ - astenie fizica -oboseala -lipsa de cunostinte Manifestare : -alimentatie insuficienta

Interventii autonome si cu rol delegat -invat pacienta sa se spele pe maini inainte si dupa servirea mesei -asigur un microclimat corespunzator -explic lehuzei consumul in prima zi regim hidrocarbonat si lactat -din a doua zi va consuma regim complet ( carne, fructe, legume) -lehuza trebuie sa se alimenteze calitativ si cantitativ -ajut lehuza sa se alimenteze in conditii igienice

Evaluare 10.02.2012 -lehuza nu se alimenteaza calitativ si cantitativ din lipsa de cunostinte 11.02.2012 -lehuza a inteles recomandarile legate de alimentatie -lehuza se alimenteaza calitativ si cantitativ 12-15.02.2012 -lehuza nu mai prezinta dificultate in a se alimenta -se alimenteaza calitativ si cantitativ

73

Diagnostic nursing 6.Dificultatea de a acorda ingrijiri igienice Cauza : -astenie fizica -oboseala -lipsa de cunostinte Manifestare igienica moderata.

Obiective Ca lehuza sa prezinte stare de igiena corespunzatoare Evaluare zilnica

Interventii autonome si cu rol delegat -explic lehuzei importanta efectuarii igienei corporale -o ajut la efectuarea igienei personale -ii asigur un microclimat corespunzator -efectuez toaleta organelor genitale de cate ori este nevoie -efectuez spalatura vulvo-vaginala cu sol. de permanganat de potasiu, aplic un torsou steril, sustinut de un bandaj in forma de ,,T -ii explic sa si faca toaleta dupa fiecare mictiune si defecare -invat lehuza sa-si efectueze toaleta sanilor -observ evolutia plagii perineale -respect regulile de aspsie -daca a suferit ragade, ii explic cum sa-si ingrijeasca sanii -o sfatuiesc ca inainte si dupa fiecare alaptare sa se spele pe maini cu apa si sapun

Evaluare 10.02.2012 -efectuez toaleta vulvovaginala -lehuza, din lipsa de cunoastere, nu efectueaza toaleta organelor genitale corect 11.02.2012 -efectuez toaleta organelor genitale -urmaresc aspectul torsoului 12-15.02.2012 -lehuza este capabila sasi efectueze ingrijirile personale -respect timpii si regulile de asepsie si antisepsie -lehuza este multumita de ingrijirile acordate

74

Diagnostic nursing 7.Riscul de accidentari si de a contacta infectii intraspitalicesti Cauza : -astenie fizica -oboseala -alimentatie inadecvata Manifestari : -posibile caderi -infectie

Obiective Ca lehuza sa nu mai prezinte risc de accidente prin posibile caderi, infectii Evaluare fizica

Interventii autonome si cu rol delegat -asigur lehuzei microclimat care sai confere confort fizic si psihic, camera aerisita , linistita -ajut pacienta sa mearga la toaleta, sa efectueze ingrijiri corporale -invat pacienta sa inceapa cu efectuare de miscari pe langa pat si si daca nu se simte capabila sa anunte personalul de ingrijire pentru a fi ajutata -invat lehuza ca trebuie sa se alimenteze cantitativ si calitativ pentru a nu prezenta lipotimie -la indicatia medicului( rol delegat) administrez urmatoarele medicamente : vitamina B1- f.2 vitamina B6-f.2 glucoza 5%- fl. 1

Evaluare 10.02.2012 -lehuza nu este echilibrata hidroelectrolitic, prezinta posibile caderi -I se administreaza medicatia prescrisa de medic ( Vit. B1, B6, fiole; glucoza) 11.02.2012 -lehuza se alimenteaza calitativ si cantitativ -nu mai prezinta risc de accidentare -administrez medicatia , vit, B6, B1, glucoza 12-15.02.2012 -lehuza nu mai prezinta risc de accidentare, este echilibrata hidroelectrolitic lehuza este multumita de ingrijirile acordate

75

Diagnostic nursing 8. Cunostinte insuficiente despre lehuzie si ingrijirea nou-nascutului Cauza : -astenie fizica -oboseala -lipsa de cunoastere Manifestare : -efectuarea incorecta a ingrijirilor

Obiective Ca lehuza sa prezinte suficiente cunostinte despre lehuzie si despre ingrijirea nou-nascutului Evaluare zilnica

Interventii autonome si cu rol delegat -explic lehuzei efectuarea toaletei organelor genitale si a sanilor -invat cum sa ingrijeasca nounascutul -o sfatuiesc sa efectueze exercitii pentru intarirea musculaturii perineale si a celei abdominale -explic lehuzei ca este bine sa inceapa activitatea sexuala dupa terminarea perioadei de lehuzie, vindecarea plagii perineale -invat lehuza ca este bine sa foloseasca metode contraceptive -arat lehuzei metode contraceptive si explic avantajele si dezavantajele fiecarei metode , pentru ca lehuza sa ppoata alege

Evaluare 10.02.2012 -lehuza nu detine destule informatii despre lehuzie, despre ingrijirea nounascutului 11-15.02.2012 -lehuza detine informatii despre perioada de lehuzie si timpii de ingrijire a nou-nascutului -a inteles recomandarile medicale legate despre aceasta perioada -lehuza este multumita de ingrijirile acordate

76

ANALIZE DE LABORATOR Nr. Crt. 1. Analiza V.S.H Mod de recoltare -se recolteaza dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, 1,6 ml sange pe 0,4 ml citrat de sodiu, fara staza -se recolteaza dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, 2 ml sange pe EDTA -se recolteaza dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, 5 ml sange Valori obtinute 6 mm / h Valori normale 4-6 mm / h

2. 3.

Hemoleucograma RBW

7000 / mm 3 negativ

4000- 8000 / mm3 negativ

77

MEDICATIA PE PERIOADA DE SPITALIZARE Nr. Medicament Mod de prezentare Unica 1. 2. 3. Vitamina B1 Vitamina B6 Glucoza 5% fiole fiole flacon 1 f. 1 f. 500 ml Doza Totala 1 f. 1 f. 500 ml -regleaza metabolismul hidratilor de carbon, al grasimilor si al proteinelor -regleaza metabolismul hidratilor de carbon , a; grasimilor si al proteinelor -rehidrateaza, are un aport caloric de 200 cal/ 1 ( sol. 5%) -poate fi solvent pentru medicamente -hemostatic uterin -antibiotic -analgezic, antiseptic, antiinflamator -sedativ iv. iv. iv. Actiune Cale de administrare

4. 5. 6. 7.

Ergomet Oxacilina Algocalmin Diazepam

fiole flacon fiole tb

1 f. 500 mg 2 ml 1 tb

1 f. 2g 4 ml 1 tb

iv. Im. Im. p.c.o.

78

EVALUARE FINALA Pacienta E.M., in varsta de 19 ani, internata in ziua de 10.02.2012, ora 10, transferata de 2 ore pe sectia ,,Lehuzie, prezinta urmatoarele probleme : - uter retractat globulos - lohii sanghinolente, cantitate fiziologica - echilibrata hemodinamic - astenie fizica - perineografie - semne de oboseala dupa nasterea fiziologica Evolutia pacientei in sectia ,, Lehuzie este favorabila, fiziologica. La externare prezinta : - organe genitale in evolutie fiziologica - lohii serosanghinolente - evolutia plagii perineale buna - secretie lactica- instalata - afebrila - stare generala buna La externare recomand lehuzei : - toaleta organelor genitale de 2 ori / zi sau de cate ori este nevoie - toaleta sanilor - prevenirea ragadelor - daca nu alapteaza, sa incerce sa goleasca sanii, deoarece aceasta manevra va stimula secretia lactata - deplasarea la dispensarul teritorial - explic timpii si manevrele efectuate pentru alaptarea nounascutului si acordarea de ingrijiri igienice - efectuarea de exercitii pentru refacerea musculaturii pelviene si a celei abdominale - reluarea activitatii sexuale dupa terminarea perioadei de lehuzie si dupa vindecarea plagii perineale - folosirea contraceptivelor chiar daca alapteaza sau nu i-a revenit menstra - la aproximativ 6 saptamani de la nastere trebuie sa faca control general pe aparate si control ginecologic, pentru a reda evolutia plagii perineale, involutia uterina, evolutia organelor genitale, evolutia lohiilor. Pe data de 15.02.2012, lehuza se externeaza cu stare generala buna , fiind multumita de ingrijirile acordate pe timpul spitalizarii.

79

PREZENTARE CAZUL III

80

PLAN DE INGRIJIRE I. CULEGEREA DATELOR: Surse de informatie: - lehuza - foaia de observatie - echipa de ingrijire Date variabile: Nume : C. Prenume : P. Varsta : 23 ani Sex : feminin Religie : ortodoxa Stare civila : casatorita Nationalitate : romana Ocupatie : contabila Alergii : nu prezinta Proteze : nu prezinta Aspectul cavitatii bucale : - limba- aspect normal - dentitia- completa - gingiile- aspect normal Aspectul faciesului : - prezinta facies normal Acuitate vizuala :- pastrata Acuitate auditiva :- pastrata Acuitate olfactiva :- pastrata Acuitate tactila :- pastrata Acuitate dureroasa :- durere dupa interventia chirurgicala Semne particulare :- nu prezinta Mobilitate articulara :- pastrata Date antropometrice : - inaltime : 1, 56 cm - greutate : 60 Kg Grupa sanguina : AB IV Rh- pozitiv Date relativ stabile : - domiciliul : Botosani - conditii de locuit : Foarte bune - reteaua de sustinere : familia - Data internarii : 07.03.2012
81

Data externarii : 14.03.2012

II. ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE: AHC- neaga boli ca: hepatita, SIDA, TBC, sifilis APF-menarha la 13 ani, ciclu regulat, flux moderat, durata ciclului menstrual fiind de 3-4 zile APO-2 APG-neaga APP-neaga boli infecto- contagioase III. MOTIVELE INTERNARII: - supravegherea lehuzei cu cezariana IV. ISTORICUL BOLII: Pacienta in varsta de 23 ani, este transferata in sectia ,,Lehuzie a Maternitatii Buzau, in urma nasterii unui fat viu, de sex feminin. Greutatea= 3600 g, scor APGAR=9, nasterea prin cezariana. V. EXAMEN CLINIC GENERAL: Aprecierea starii generale- relativ buna Tegumente si mucoase- normal colorate Sistemul ganglionar- limfatic- nepalpabil Sistemul osteo- articular- integru Sistemul musculo- adipos- bine reprezentat Aparat respirator: - torace normal conformat - murmur vezicular prezent - R= 18/ min Aparat cardio- vascular : - cord in limite normale - zgomote cardiace ritmice - TA= 120/ 70 mm Hg - P= 74 p / min Aparat digestiv : - ficat, splina, in limite normale - apetit normal - tranzit intestinal normal Aparat uro- genital : - loje renale libere, nedureroase - mictiuni fiziologice - diureza normala - organe genitale externe normal conformate Sistemul nervos central :
82

- echilibrata - orientata tempo- spatial Examen local: - la palpare= abdomen destins de uterul gravid - la inspectie= vaginul mult mai deschis, cu mici fisuri ce se cicatrizeaza - canalul vaginal este hiperemiat - perineu destins - involutie uterina normala - sanii usor angorjati : duri, durerosi - secretie lactata prezenta - plaga abdominala evolutie normala Examen cu valve : - sangerari fiziologice - lohii sanghinolente- fiziologice VI. DIAGNOSTIC MEDICAL : La internare- cezariana. VII. ELEMENTE DE IGIENA : Alimentatia : - nu prezinta preferinte alimentare - cantitatea de lichide ingerate : 1000- 1500 ml Eliminari: - scaun : aspect normal, cantitate normala, 2/ zi - urina : 2000-2400 ml/ zi, culoare, miros normale, ritm- 4-5 mictiuni/ zi, fara tulburari de mictiune Transpiratii :- cantitate moderata, miros nemodificat Expectoratii- nu prezinta Igiena personala : - baie partiala zilnica - baie generala- de 2 ori / saptamana - lenjerie de corp bine intretinuta si schimbata ori de cate ori este nevoie Activitate si repaus : - desfasoara activitati gospodaresti - timpul liber si-l petrece citind brosuri despre ingrijirea nounascutului Obisnuinte de viata : - nu consuma alcool si tutun - consuma cafea Comportamentul : - pacienta este orientata tempo- spatial
83

- colaboreaza cu medicul si cu echipa de ingrijire - poseda capacitatea de alaptare - intelege recomandarile medicale si le respecta VIII. PROBLEMELE LEHUZEI : 1. Probleme actuale : - insomnie - alimentatie inadecvata - dificultatea acordarii ingrijirilor igienice - dificultate in mobilizare 2. Probleme potentiale: - febra - alterarea eliminarilor uterine

DIAGNOSTIC NURSING 1. NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA : Postura inadecvata, cauzata de lipsa de cunostinte, plaga operatorie manifestata prin atitudine rezervata fata de mobilizarea precoce. 2. NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI : Insomnii datorate grijii pentru nou- nascut, febrei,manifestata prin treziri repetate. 3. NEVOIA DE A ELIMINA : Alterarea eliminarilor intestinale avand ca sursa de dificultate imobilizarea, alimentatie inadecvata, lipsa de cunostinte manifestata prin disconfort abdominal. 4. NEVOIA DE A BEA SI DE A MANCA : Alimentatie inadecvata, avand ca sursa de dificultate lipsa de cunostinte manifestata prin alimentatie insuficienta. 5. NEVOIA DE A FI CURAT SI DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE CURATE : Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice datorita : mobilizarii, lipsei de cunostinte manifestata prin igiena inadecvata. 6. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE :
84

Riscul de accidentare sau riscul de a contacta infectii intraspitalicesti, avand ca sursa de dificultate alimentatia inadecvata, lipsa de cunostinte, manifestata prin posibile caderi, infectii. 7. NEVOIA DE A INVATA : Cunostinte insuficiente despre lehuzie, cauzata de lipsa de cunostinte, manifestata prin efectuarea incorecta a ingrijirilor personale si ale nounascutului. 8. NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE : Aparitia febrei, cauzata de un proces inflamator, manifestata prin valori ridicate de temperatura corporala. 9. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE : Independenta. 10. NEVOIA DE A COMUNICA : Independenta. 11. NEVOIA DE A SE RECREA : Independenta. 12. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA : Independenta.

85

PLAN DE INGRIJIRE 07.03.2012 Pregatirea pre- si postoperatorie a pacientei : - pregatesc pacienta pentru interventie chirurgicala pe cale abdominala ( cer acordul pacientei) - indepartez pilozitatile - inlatur rujul si oja - supraveghez functiile vitale - o insotesc in sala de operatii- o asez pe masa de operatie, ii explic ca echipa operatorie va face tot posibilul ca operatia sa fie o reusita si pentru ea si pentru copil - aplic manseta de la monitor, pulsiometrul - asigur calea venoasa cu ajutorul unui cateter - administrez anesteziante : ATROPINA 0,5 ml, NESDONAL 6 ml, FENTANYL 5 ml, PAVULON 5 ml, O2+ N2O + halotan - servesc medicului laringoscopul si o sonda de intubat nr. 7,5 , continui administrarea anestezicelor si mentin relaxarea cu Fentanyl 5 ml, Pavulon 5 ml. - Dau medicului fire de sutura, fac trezirea : Atropina 0,5 ml, Miostin 5 ml, Fortral 1 ml. - Dupa trezire aspir secretiile bronsice. - De pe masa de operatie transport bolnava pe brancarda si o insotesc in salon, ATI, pentru restabilirea functiilor vitale si revenirea reflexelor ( deglutitie, corneean).

86

DIAGNOSTIC NURSING 1.Postura inadecvata Cauza : -lipsa de cunostinte -plaga post operatorie Manifestare : -atitudine rezervata fata de mobilizarea precoce

OBIECTIVE Ca lehuza sa nu mai prezinte teama de a se misca Evaluare zilnica.

INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -asigur microclimat corespunzator care sa confere confort psihic si fizic -asigur lehuzei o pozitie corespunzatoare in functie de starea generala -in primele 2 zile lehuza este supusa repausului la pat. Dupa 2 zile invat si ajut lehuza sa efectueze miscari in jurul patului. -incurajez lehuza la efectuarea miscarilor -explic ca este necesara efectuarea de gimnastica medicala -ajut lehuza la ingrijirile acordate nounascutului -aduc lehuzei la cunostinta ca plaga postoperatorie nu este un obstacol in efecturea miscarilor.

EVALUARE 07.03.2012 -lehuza prezinta teama de a se misca 08.03.2012 -lehuza incepe sa efectueze miscari prin acordarea ingrijirilor igienice 09-14.03.2012 -lehuza nu mai prezinta atitudine rezervata fata de mobilizarea precoce.

87

DIAGNOSTIC NURSING 2. Insomnie. Cauza : -lipsa de cunostinte -febra Manifestare : -treziri repetate

OBIECTIVE Ca lehuza sa nu mai prezinte treziri repetate. Evaluare zilnica

INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -asigur microclimat corespunzator care sa confere confort psihic si fizic, camera aerisita,linistita, cu umiditate si temperatura optima ofer lehuzei inainte de culcare un pahar cu ceai caldut -supraveghez somnul lehuzei -administrez la indicati medicului Oxacilina

EVALUARE 07.03.2012 -lehuza prezinta treziri repetate.Prezinta febra ridicata : 38,5 o C 08-14.03.2012 -lehuza nu mai prezinta insomnie. Febra scade.

88

DIAGNOSTIC NURSING 3.Alterarea eliminarii intestinale Cauza: -alimentatie inadecvata -lipsa de cunostinte -imobilizare Manifestari : -disconfort abdominal

OBIECTIVE Ca lehuza sa nu mai prezinte disconfort abdominal Evaluare zilnica

INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -invat lehuza ca in prima zi va consuma lichide , apoi va trece la alimentatia semilichida, treptat revenindu-se la regim complet, dupa refacerea plagii postoperatorii -invat lehuza sa efectueze miscari pentru a favoriza eliminarea intestinala -explic lehuzei recomandarile medicale.

EVALUARE 07.03.2012 -lehuza prezinta dificultate in eliminarea intestinala 08.03.2012. -lehuza nu mai prezinta disconfort abdominal, tranzit intestinal prezent -eliminare intestinala normala- 1 scaun/ zi 09-14.03.2012 -lehuza prezinta eliminare intestinala- 1 scaun / zi

89

DIAGNOSTIC NURSING 4.Alimentatie inadecvata. Cauza : -lipsa de cunoastere Manifestare : -alimentatie insuficienta

OBIECTIVE Ca lehuza sa prezinte alimentatie calitativ si cantitativ Evaluare zilnica

INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -explic lehuzei ca in prima zi nu are voie sa consume decat ceai neindulcit -incepand cu a 2-a zi , trece la alimentatie cu supa strecurata, lapte, branza -dupa vindecarea plagii postoperatorii explic lehuzei ca va trece la regim alimentar complet -am asigurat lehuzei microclimat corespunzator -invat lehuza sa respecte recomandarile medicale -la indicatia medicului administrez urmatoarea medicatie : vit. B1 vit. B6 glucoza 5 %

EVALUARE 07.03.2012 -lehuza nu este alimentata calitativ si cantitativ 08.03.2012 -lehuza nu mai prezinta dificultate in alimentatie 09-14.03.2012 -lehuza se alimenteaza calitativ si cantitativ -respecta recomandarile medicale

90

DIAGNOSTIC NURSING 5.Dificultate de a-si acorda ingrijiri igienice Cauza : -imobilizare -lipsa de cunostinte Manifestare : -igiena inadecvata

OBIECTIVE Ca lehuza sa nu mai prezinte igiena neadecvata Evaluare zilnica

INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -asigur microclimat corespunzator -mentin lehuza intr-o pozitie adecvata pentru a efectua ingrijirile personale -invat lehuza cum sa efectueze toaleta organelor genitale -o ajut la toaleta sanilor -daca a suferit ragade, o invat cum sa-si ingrijeasca sanii -o invat sa respecte recomandarile medicale -o invat sa ingrijeasca nou-nascutul -ii explic ca toaleta organelor genitale trebuie efectuata de cate ori este nevoie

EVALUARE 08.03.2012 -lehuza nu detine informatii pentru efectuarea ingrijirilor corporale ale nounascutului 08-14.03.2012 -lehuza este capabila sa efectueze singura ingrijirile igienice proprii si pe ale nounascutului -este multumita de ingrijirile acordate

91

DIAGNOSTIC NURSING 6.Riscul de accidentare sau de a contacta infectii spitalicesti Cauza : -alimentatie inadecvata -nerespectarea regulilor de asepsie -lipsa de cunostinte Manifestare : -posibile caderi -infectii

OBIECTIVE Ca lehuza sa nu prezinte posibile caderi, infectii Evaluare zilnica

INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -asigur conditii de microclimat corespunzator care sa confere confort fizic si psihic -invat lehuza sa se alimenteze calitativ si cantitativ -rog lehuza sa respecte regulile de asepsie -ajut lehuza sa efectueze miscari

EVALUARE 08.03.2012 -lehuza poate prezenta caderi datorita lipotimiei 08-14.03.2012 -lehuza se alimenteaza calitativ si cantitativ -nu prezinta infectii -nu prezinta risc de accidente

92

DIAGNOSTIC NURSING 7.Lipsa de cunostinte Cauza : -cunostinte insuficiente Manifestari : -ingrijire inadecvata

OBIECTIVE Ca lehuza sa prezinte cunostinte suficiente despre lehuzie Evaluare zilnica

INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -explic lehuzei cum sa efectueze toaleta organelor genitale -o invat sa efectueze toaleta sanilor -explic lehuzei cum sa ingrijeasca nounascutul -o sfatuiesc cum sa efectueze gimnastica pentru refacerea musculaturii abdominale -invat pacienta ca dupa fiecare defecare si mictiune va face toaleta organelor genitale -recomand sa respecte regulile de asepsie -ii recomand sa inceapa activitatea sexuala dupa terminarea perioadei de lehuzie -o sfatuiesc sa foloseasca anticonceptionale -o invat sa mearga la dispensarul teritorial dupa externare -rog lehuza sa evite eforturile mari

EVALUARE 07.03.2012 -lehuza nu detine date despre perioada de lehuzie 08.03.2012 -lehuza intelege toate recomandarile date de echipa de ingrijire 09-14.03.2012 -lehuza detine cunostinte suficiente despre perioada de lehuzie -lehuza este multumita de ingrijirile acordate

93

MEDICATIA PE PERIOADA SPITALIZARII Nr. Crt. 1. Medicament Vitamina B1 Mod de prezentare Fiole 1 f. Doza Unica 1f. Totala -regleaza metabolismul hidratilor de carbon, al grasimilor si al proteinelor -regleaza metabolismul hidratilor de carbon, al grasimilor si al proteinelor -rehidrateaza, are un aport caloric de 200 cal/ 1 -poate fi solvent pentru medicamente -actiune bactericida Actiune Cale de administrare iv.

2.

Vitamina B6

Fiole

1f.

1 f.

iv.

3.

Glucoza 5%

Flacon

250 ml

500 ml

iv.

4.

Oxacilina

Capsule

500 mg

2g

Per os

94

EVALUARE FINALA Pacienta C.P., in varsta de 23 de ani, internata in ziua de 07.03.2012 , transferata dupa 3 zile in sectia ,, Lehuzie , prezinta urmatoarele probleme : - lohii sanghinolente, cantitate fiziologica - plaga postoperatorie, evolutie buna. Evolutia pacientei in sectia ,,Lehuzie este favorabila, fiziologica. La externare, lehuza prezinta : - lohii serosanghinolente - plaga postoperatorie cu evolutie buna - secretie lactata- instalata - afebrila - stare generala buna - cunostinte suficiente despre lehuzie si ingrijirile nou-nascutului La externare, recomand lehuzei : - toaleta sanilor, prevenirea ragadelor - folosirea contraceptivelor - la 6 saptamani de la nastere, este rugata sa faca un control general pe aparate la dispensarul teritorial si sa mearga la maternitate pentru controlul ginecologic si evolutia plagii. Pe data de 14.03.2012, lehuza se externeaza cu stare generala buna , fiind multumita de ingrijirile acordate pe tot parcursul spitalizarii.

95

BIBLIOGRAFIE 1. Prof. Dr. Docent Enescu A. Longinus; prof. Gr. I Eugenia Draghici-,, Anatomia si fiziologia omului- Ed. D. Cantemir, Iasi-2000 2. Carol Mozes-,, Tehnica ingrijirii bolnavului- Ed. Medicala, 1978 3. Lucretia Titirca-,,Ghid de nursing- Ed. Viata Medicala Romaneasca, 1997 4. Lucretia Titirca-,,Tehnici de evaluare si ingrijire acordate de asistentii medicali- Ed. Viata Medicala Romaneasca, 1997 5. Pricop M.- ,, Obstetrica. Ginecologie- Iasi-1993 6. Georgeta Balta, Antoaneta Metaxatos, Aglaia Kyovaski-,, tehnici de ingrijire ale bolnavului

96