INTRODUCERE

Cap.1. Cresterea eficientei economice ,obiectiv esential al activitatii societatii comerciale

1.1 Conceptul de eficienta economica

Marimea si calitatea activitatii precum si modul de utilizare a resurselor economice de catre agentii comerciali se caracterizeaza ntr-un ansamblu de rezultate economico-financiare care definesc eficienta activitatii comerciale.Ea constituie principiul fundamental al eficientei si prosperitatii oricarei firme comerciale si, pe plan mai larg, conditia integrarii comertului n cerintele unei economii moderne. Conceptul de eficienta este asimilat n teoria si practica economica cu diverse forme de manifestare a rezultatelor obtinute de agentii economici, cum sunt: rentabilitatea, productivitatea factorilor de productie, eficacitatea capitalului, economisirea costurilor, etc. Privit ca principiu de organizare si conducere a activitatii n economia de piata, el are nsa un continut mult mai bogat si, totodata, generalizator al tuturor rezultatelor favorabile obtinute de agentii economici. Alegerea eficace n satisfacerea unor nevoi nelimitarea cu resurse limitate sau maximizarea satisfacerii nevoilor sub contrngerea resurselor sunt expresii prin care eficienta este situata n centrul teoriei si practicii economice. Prin eficienta activitatii economice, n speta a comertului ,se ntelege raportul dintre efortul economic depus si rezultatele obtinute de un agent economic si de comert, n ansamblul sau, sau raportul dintre rezultate si efort. Efortul se masoara prin consumul de resurse economice (materiale, umane si financiare), iar rezutatele prin volumul desfacerilor sau alte efecte calitative ale activitatii economice (cresterea profitului sau a productivitatii muncii, reducerea nivelului relativ a cheltuielilor de circulatie, promovarea progresului tehnice). Locul celor doi termeni - efort, rezultate - n exprimarea eficientei are semnificatia sa. n principiu, se raporteaza efortul la rezultate n situatia n care
1

resursele economice sunt prioritare prin caracterul lor limitat n deciziile conducerii, urmarindu-se a se evidentia consumul acestora pe unitatea de rezultat. Dimpotriva, se raporteaza rezultatele la consumul de resurse pentru situatia n care atingerea unui nivel al activitatii economice constituie obiectul deciziei,resursele disponibile urmnd a fi angajate n acest scop. Eficienta economica este expresia cerintelor unor legi obiective si,n primul rnd, a legii economice de timp, care dirijeaza si comportamentul agentilor economici. Progresul economic este obiectiv conditionat de economisirea muncii, respectiv a resurselor, n toate sferele activitatii economice. Micsorarea costului distributiei prin perfectionarea activitatii comerciale duce, n primul rnd, la sporirea randamentului capitalului comercial, prin folosirea unui capital mai mic pentru acelasi rezultat sau obtinerea unor rezultate superioare cu acelasi capital. n acelasi timp, micsorarea costului distributiei duce la reducerea pretului de vnzare cu amanuntul, ceea ce permite o mai mare accesibilitate a produselor pe piata, largirea pietei si, n final, la cresterea economica. Interdependenta dintre comert si alte ramuri ale economiei nationale determina o interconditionare dintre eficienta comertului si eficienta acestora. Astfel, micsorarea consumului de resurse n sfera comertului determina deplasarea capitalului, disponibilizat relativ n raport cu nevoile circulatiei, spre ramurile care produc masa fizica a bunurilor, contribuind la sporirea avutiei nationale. Totodata,prin accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor, prin reducerea timpului de realizare a acestora, se micsoreaza timpul reproductiei,cu urmari favorabile asupra dezvoltarii economice. La rndul sau, eficienta comertului, marimea resurselor consumate, este conditionata de activitatea ramurilor cu care comertul intra n relatii. De exemplu, procesele de depozitare, formele de difuzare a produselor la consumatori, timpul de vnzare a marfurilor sunt conditionate de starea n care produsele sunt livrate de industrie, mijloacele cu care circula, rapiditatea cu care sunt ncheiate tranzactiile comerciale. Aceasta interdependenta impune ca actiunile privind eficienta activitatii comerciale, criteriile de optimizare a diverselor aspecte ale circulatiei marfurilor sa fie apreciate prin prisma consecintelor pe care ele le au asupra ntregului circuit al miscarii marfurilor. De exemplu, modelele de optimizare a stocurilor au drept criteriu, micsorarea cheltuielilor pe seama unei reale accelerari a vitezei de circulatie pe ntregul parcurs producator - consumator, si nu o simpla deplasare a stocurilor din comert la industrie sau invers, cu consecintele firesti asupra cheltuielilor de stocare. Si n interiorul ramurii comertului, unde la distributia produselor participa mai multi intermediari, eficienta trebuie privita att pentru fiecare ntreprindere, ct si pentru ansamblul comertului. Miscarea marfurilor att prin veriga cu ridicata, ct si prin cea cu amanuntul poate sa se desfasoare n conditii de eficienta pentru fiecare din ele, cu toate ca pe ansamblul comertului o asemenea miscare sa nu fie eficienta, solicitnd cheltuieli mai mari.

1.2. ROLUL SI NECESITATEA CRESTERII EFICIENTEI

2

ECONOMICE. Aspectele variate sub care se manifesta obiectivele economice n comert, eforturile facute pentru ndeplinirea lor si rezultatele obtinute conduc la concluzia ca pentru exprimarea eficientei economice trebuie folosit un complex de indicatori, care ss evidentieze aceste raporturi la nivelul ramurii comertului si al fiecarei societati, pentru ansamblul activitatii comerciale si pentru diverse laturi ale acesteia. n ceea ce priveste eficienta de ansamblu a comertului, deci rezultatele conjugate prin interdependenta lor ale tuturor agentilor economici, se folosesc urmatorii indicatori: a) Productivitatea factorilor de productie (numar de personal, capital social), calculata ca raport ntre volumul activitatii si fiecare din factorii respectivi; ea poate fi comparat cu productivitatea factorilor de productie din industrie si exprima n dinamica schimbarea raportului dintre cei ce produc si vnd un volum de marfuri dat, sau schimbarile n eficienta muncii lor. b) Veniturile la bugetul de stat aduse de comert,n principal cele provenite din impozitul pe profit, care cresc pe masura sporirii eficientei activitatii, a dezvoltarii activitatii si micsorari consumului de resurse. c) Timpul mediu de circulatie a marfurilor ( ca raport dintre stocurile medii din diferite grupe de marfuri si desfacerile medii zilnice ) comparativ cu timpul mediu de productie al marfurilor respective, reflectnd n dinamica schimbarile n calitatea distributiei. d) Numarul de personal din comert fata_de totalitatea populatiei active sau a salariatilor Indicatorul caracterizeaza n mare masura eficienta sociala a comertului, nivelul observarii comerciale. e) Nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie caracterizeaza complexitatea si rationalitatea distributiei, cheltuielile la o mie lei desfaceri fiind diferentiate pe agenti economici de acelasi profil n functie de felul n care si gospodaresc resursele. Eficienta activitatii unei societati comerciale sau a diverselor laturi ale acesteia, ca expresie a minimizarii cheltuielilor sau a maximizarii rezultatelor, este apreciata pe baza urmatoarelor criterii: - eficienta utilizarii resurselor economice ( materiale, umane si financiare); - costul circulatiei marfurilor; - rentabilitatea activitatii economice. Eficienta utilizarii resurselor economice se exprima prin indicatorii n care resursele economice ( ca efort ) se raporteaza la rezultatele economice ( ca efect ),
3

obtinndu-se consumul de resurse la o unitate de rezultat ( de exemplu, valoarea fondurilor fixe, valoarea fondurilor financiare, fondul de timp la un milion lei desfaceri ). Printr-un raport invers se obtin rezultatele la o unitate de efort. Complementar se pot folosi indicatori care exprima coeficientii de utilizare a unor resurse n raport cu potentialul lor ( de exemplu, coeficientul de utilizare a capacitatii unui mijloc de transport, a unui utilaj, coeficientul de utilizare atimpului de lucru calendaristic). Costul circulatiei ( sau cheltuielile de circulatie ) si rentabilitatea reprezinta criterii de apreciere a eficientei globale a activitatii economice a unei societati comerciale si, ntr-o interpretare mai larga, sinteza calitativa a activitatii acesteia. n marimea aceasta indicatori se regasesc att modul de utilizare a factorilor de productie, ct si calitatea relatiilor cu partenerii, inclusiv conditiile de mediu.( Datorita acestei importante tratarea lor va forma obiectul unor paragrafe distincte ). Alaturi de eficienta economica, teoria si practica activitatii comerciale delimiteaza si eficienta sociala sau eficienta pentru cumparatori, constnd n calitatea deservirii comerciale. Un asemenea mod de abordare a eficientei este specific acelor domenii n care ntreprinzatorii intra n relatii directe cu publicul, caruia trebuie sa-i asigure un anumit nivel al serviciilor oferite n momentul acceptarii schimbului. Eficienta sociala se asociaza cu eficienta economica, un nivel ridicat al deservirii comerciale determinnd formarea pentru fiecare unitate comerciala a unei clientele stabile, care prin puterea de cumparare determina volumul activitatii ei economice. Totusi cele doua forme pot sa nu se suprapuna, tendinta de economisire a resurselor, proprie ntreprinzatorului, sa se rasfrnga de la o anumita limita negativ asupra nivelului de servicii comerciale. Eficienta sociala este apreciata prin indicatori privind marimea resurselor materiale si umane folosite de comert n raport cu numarul de locuitori deserviti ( de exemplu, suprafata comerciala sau numarul de lucratori comerciali la o mie de locuitori ), serviciile comerciale oferite n unitati, gradul de diversificare a sortimentului, calitatea relatiilor cu publicul si altii. Comertul se nscrie prin criteriul eficientei sociale ntre factorii care definesc calitatea vietii. 1.3. Rolul managementului n creterea eficienei econommice a firmei. Principala funcie, att a tiinei managementului, ct i a managementului tiinific este creterea competititivitii firmei. Ultimele decenii au marcat numeroase recunoateri ale faptului c tiina i practica conducerii tiinifice reprezint un vector de baz a creterii economice. Astfel, cunoscutul specialist, Peter Drucher, unul dintre cei mai reputai oameni de tiin n acest domeniu susine c managementul reprezint principala cale de cretere economic. Academicianul Mihai Drgnescu puncta rolul managementului la creterea economic prin intermediul urmtoarei relaii matematice:
4

PS = f (M, P, F, C) n care: PS - produsul social brut; M - factorul care depinde de munca depus; P - factorul care depinde de pregtirea personalului; F- factorul care depinde de fondurile fixe de producie; C - factorul progres n conducere (management). Lurile de poziie n ultimul deceniu, n special, n ceea ce privete contribuia substanial a managementului la creterea economic, reprezint o reflectare a sesizrilor diminurii intensitii aciunilor economice i sociale n ceea ce privete energia i materiile prime, n favoarea intensificrii activitii intelectuale. Firete c n aceste condiii se nate ntrebarea: Cum contribuie n mod concret managementul la sporirea eficiacitii i eficienei economice a societii comerciale sau regieie autonome? O prim modalitate o constituie potenarea muncii de execuie la nivelul fiecrui loc de munc,reflectarea n sporirea productivitii datorit asigurrii, ca urmare a deciziilor i aciunilor managerilor, de utilaje cu paramentrii tehnici superiori a alimentrii ritmice cu materii prime corespunztoare integral din punct de vedere calitativ i cantitativ al necesitilor de producie. Sporul de eficien rezult i din amplificarea funcionalitii globale a firmei generat de raionalizarea ansamblului de conexiuni decizionale, informaionale i organizatorice reflectate n creterea gradului de folosire a capacitii de producie, dimensionarea judicioas a stocurilor de materii prime i accelerea vitezei de rotaie a mijloacelor circulante. In sfrit, managementul contribuie la creterea eficacitii i eficienei prin integrarea la nivel superior a activitilor firmei n cadrul pieei i economiei naionale pe baz de criterii economice, ceea ce are ca urmare economisiri absolute i relative de munc vie i materializat, att la nivel de unitate economic, ct i la nivelul suprasistemelor n care aceasta este integrat. Concret, eficiena rezult din mbuntirea specializrii i cooperrii n producie, din creterea raionalitii aprovizionrii i vnzrii i din msura n care oferta firmei corespunde dimensional i structural cu mrimea i structura cererii de pe pieele interne i externe. Aceste trei modaliti determin amplificarea eficienei economice a firmei, adic mbuntirea raportului venituri / costuri, reflectat n sporirea valorii adugate a venitului net i implicit a profitului obinut. In ultimele decenii, n rile dezvoltate se opereaz trecerea treptate la evaluarea eficienei economice a firmeni i managementului apelnd la tenicile actualizrii. Contribuia managementului nu se rezum doar la latura economic, aa cum arat un cunoscut specialist francez i anume c, deosebit de important este i eficiena social care se refer la aspectele necuantificabile direct, dar cu

multiple consecine asupra tuturor factorilor implicai n activitatea firmei i n primul rnd asupra factorului uman. De asemenea, are loc abordarea contextual a eficienei bazat pe conceperea ntreprinderii ca un sistem deschis integrat, pe multiple planuri i intens n cadrul economiei naionale i internaionale. In condiiile trecerii la economia de pia i amploarea abordrii contextuale a eficienei, dobndete dimensiuni sensibil superioare ce reflect transformarea de facto a unitilor economice de stat i cooperatiste n societile comerciale private i regiile autonome concomitent cu nfiinarea societilor comerciale private cu capital autohton i/sau strin care n mod organic nu pot fi evaluate dect prin raportarea interinsec la mediul ambiant n care-i desfoar activitatea. Un element relativ nou care se manifest n evaluarea eficienei const n situarea pe primul plan a potenialului firmei i componentelor sale cu diminuarea corespunztoare a ponderii acordate rezultatelor efective obinute n perioada curent. Contribuia managementului nu se rezum ns doar la sporirea eficienei. O a doua finalitate a sa o reprezint eficacitatea. De remarcat c ntotdeauna eficacitatea se suprapune cu eficiena. Managementul profesionist se caracterizea concomitent a eficacitii i eficienei organizaiei, bazat pe abordarea lor corelativ. Din cele artate rezult faptul c managemebtul fundamentat pe conceptele, metodele i tehnicile puse la dispoziie de tiina managementului reprezint un vector de baz a creterii economice, un factor primordial al sporirii competitivitii firmelor cu tendine de amplificare pe msura trecerii la economia de pia, a ridicrii nivelului de dezvoltare economic i a siturii pe primul plan al factorilor calitativi.

Cap.2. PREZENTARE GENERALA A SOCIETATII COMERCIALE AGROVET SA

2.1. SCURT ISTORIC

Firma "Agrovet" este o societate cu capital integral ptivat autohton care comercializeaza en-gros si en-detail, pesticide, ierbicide, medicamente veterinare,
6

produse chimice, produse agricole si ale industriei alimentare provenite din import sau realizate n tara. Istoria firmei ncepe propriu-zis acum 25 de ani, cnd marele concern german HOECHST deschide o reprezentanta tehnica n Romnia, prin intermediul careia sunt derulate vnzarile de produse chimice pe care acest concern le desfacea pe piata romneasca. Odata cu aparitia legii 31 / l990 privind societatile comerciale, ctiva angajati ai reprezentantei tehnice se gndesc sa nfiinteze o societate comerciala care sa se ocupe de promovarea pe piata romneasca a produselor concernului german, astfel, n cadrul firmei " SIBCO " S.R.L. se nfiinteaza divizia Agrovet, care desfasoara aceasta activitate pna n data de 25.o5.l992. La aceasta data din S.C. " SIBCO " S.R.L. se desprind 3 societati ( " SIBCO " L.T.P., " SIBCO " C.M.C., " SIBCO - AGROVET " S.R.L.) care, desi cu identitate si patrimoniu propriu si continua activitatea n cadrul unui holding ( "SIBCO " S.A.). Capitalul social al firmei " SIBCO " S.A. este de l.000.000 lei, iar numarul de actionari sunt 2, 90% pentru Prof. Dr. Berca Mihai, 10% pentru " SIBCO "S.A. Sub aceasta forma societatea " SIBCO " S.A. se dezvolta si se afirma pe piata pna pe data de 13 septembrie l994 cnd societatea se transforma din S.R.L. n S.A. cu un capital initial de 654 milioane lei. n perioada l992 - l997 " SIBCO - AGROVET " S.R.L. devine una din cele mai puternice firme din Romnia cu capital privat autohton care comercializeaza pesticide si ierbicide. La sfrsitul anului l998 S.C. " Sibco - Agrovet " S.R.L. avea un numar de 75o clienti interni, un numar de l4 clienti externi. n perioada amintita, societatea se dezvolta foarte mult, att n Bucuresti ct si n teritoriu. Baza materiala a firmei la sfrsitul anului l996 era de peste l5o milioane lei.Diversificarea activitatii a cuprins peste 80%, din obiectul de activitate cu care sa nscris n statut aceasta firma la registrul comertului. La jumatatea anului l996 conducerea firmei " Sibco - Agrovet " a luat hotarrea redimensionarii compartimentelor create n intermediul firmei, n primul rnd al compartimentului de export. Principala dimensiune care este avuta n vedere n aprecierea activitatii unei astfel de firme nu este " talentul " de a vinde ierbicide pe piata interna, ci " talentul " de a le plati la extern. Att ct regulamentele B.N.R. au permis necesarul de valuta pentru plata la extern a marfurilor importate a fost acoperit din schimburi valutare obitnuite sau la " piata gri " si ntr-o mai mica masura din valuta provenita din export. Introducerea n economia romneasca a T.V.A-ului la 1 iulie 1993 si intrarea n vigoare a noilor norme de decontare valutara ale B.N.R. din mai 1999 au fortat pur si simplu firma " Sibco - Agrovet " sa-si modernizeze si sa largeasca compartimentul de export.

Pentru a constata felul n care S.C. " Agrovet " S.A. s-a dezvoltat de-a lungul anilor prezentam pe scurt evolutia cifrei de afaceri realizate de aceasta firma pe perioada la care ne referim astfel: 1994 = 500 milioane lei 1995 = 2099 milioane lei 1996 = 134o8 milioane lei 1997 = 25897 milioane lei 1998 = 55578 milioane lei 1999 = 100000 milioane lei Din momentul n care societatea " Agrovet " S.A. a luat fiinta la 13.09.1994 au fost efectuate doua majorari de capital. Prima majorare de capital a fost efectuata la nceputul anului 1999. n urma acestei majorari capitalul a crescut de la 645 milioane lei - la l512 milioane lei. A doua majorare de capital a fost operata n august 1999. n urma acestei operatiuni capitalul social al firmei " Agrovet " S.A. a ajuns la 4loo milioane de lei. Numarul de filiale si sucursale deschise de " Agrovet " S.A. s-a marit n intervalul 1992-1998 de la 3 la 14 sucursale si filiale care operau la sfrsitul anului 1999 n principalele bazine agricole ale tarii. ( Romniei ). In topul firmelor din Bucuresti organizat anual de catre Registrul Comertului din Romnia la categoria ntreprinderi mici din domeniul de activitate comert, firma " Agrovet " S.A. se situa la sfrsitul anului 1998 n primele 10.

2.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE

Conform statutului, obiectul de activitate al S.C. " Agrovet " S.A. cuprinde urmatoarele activitati: 1. Activitati de productie n domeniul agriculturii constnd n cultura plantelor ( cereale, leguminoase, pomicultura, viticultura, etc. ) si cresterea animalelor ( bovine, ovine, porcine, pasari, apicultura ); 2. Servicii pentru mecanizarea si chimizarea agriculturii, constnd n: a) lucrari asupra solului ( lucrari de aratura, lucrari de pregatire a solului, lucrari de ntretinere a plantelor n timpul vegetatiei ), b) lucrari de semanat si plantat, lucrari de recoltare a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe, plantelor tehnice, legumelor, cartofilor, fructelor si strugurilor, furajelor, lucrari de pregatire a furajelor, etc. c) lucrari de chimizare a solului ( administrarea ngrasamintelor si amendamentelor, administrarea ierbicidelor, insectofungicidelor si alte produse chimice ), d) servicii pentru protectia plantelor ( depistari, avertizari si prognoze de daunatori si boli de plante, tratamente fito-sanitare: stropiri, prafuiri uscate si umede, tratarea semintelor). 3. Servicii de reproductie si selectie n cresterea animalelor cum ar fi: a) servicii de reproductie si selectie a animalelor ( nsamntari artificiale cu material seminal refrigerat sau congelat, monte naturale, nchirieri de reproducatori, servicii de incubare a oualelor, prelucrarea materialului seminal refrigerat sau congelat. b) servicii de difuzare a producatorilor si materialului seminal ( difuzare a puilor si bobocilor, purceilor ntarcati, difuzarea materialului seminal pentru nsamntari artificiale ). 4. Alte servicii pentru agricultura ca de exemplu: a) lucrari de conditionare si pastrare a semintelor ( curatarea, sortarea, tratarea, ambalarea si pastrarea semintelor); b) analize de seminte si plante; c) activitati de transport a produselor agricole pentru depozitarea acestora; d) activitatea de pregatire a productiei agricole pentru piata ( curatarea si spalarea, sortarea pe calitati, uscarea si ambalarea acestora). 5. Activitati de productie n domeniul industriei alimentare. 6. Operatiuni de comercializare en gros si en detail de materii prime agricole si subansamble ale acestora, produse chimice pentru agricultura ( pesticide, ngrasaminte, etc. ) medicamente veterinare si umane, concentrate furajere si furaje. 7. Activitati de import-export si prelucrare: produse de protectia plantelor ( fungicide, insecticide, ierbicide ), medicamente de uz veterinar si produsi biologici utilizati n zootehnie, premixuri, concentrate furajere si furaje; import- export si prelucrare medicamente de uz uman si produsi biologici destinati pastrarii sanatatii umane. 8. Reprezentare si servicii pe baza de comision a intereselor comerciale ale unor persoane fizice si juridice straine sau romne.
9

9. Activitati n domeniul transportului de marfuri si persoane. 10. Servicii de cercetare stiintifica n domeniul conbaterii bolilor, daunatorilor si buruienilor, elaborarea de noi tehnologii noi n acest sens si difuzarea lor n productie. 11. Servicii de nalta specialitate n domeniul depistarii prin analize de laborator a rezidurilor de pesticide n plante, recolte, produse alimentare, cu diferite proveniente ( apa, sol, aer, etc. ), precum si elaborarea unor metode de anihilare a acestora. Organizarea unor servicii de expertiza n domeniul depistarii si combaterii poluarii chimice n agricultura, 12. Consultanta tehnica asistata pe calculator pentru optimizarea factorilor de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor n agricultura si elaborarea unor solutii economice si nepoluante pentru producatorii agricoli. 13. Servicii specializate ca : organizare si efectuare de teste de protectie a plantelor ( ierbicide, fungicide, insecticide, raticide, medicamente veterinare si nutritive, alte produse biologice ), n vederea omologarii lor n Spatiul Agricol Romnesc. 14. Servicii de marketing pentru diferiti producatori straini si indigeni n vederea penetrarii de tehnologii, diversificarii lor n Romnia. 15. Activitati de productie n domeniul chimiei agricole: sinteze, formulari, fabricarea de ambalaje specifice, etichete, activitati de dezare si umplere. 16. Productie n domeniul furajarii animalelor, fabricarii de premixuri si furaje combinate. 17. Activitati de comert cu ridicata, intermendieri si import-export cu: materii prime agricole, animale vii, textile, combustibili, produse chimice, material lemnos si de constructii, masini, echipamente industriale, produse alimentare, bauturi, tutun, cosmetice, cereale, seminte, furaje, fructe, legume, lactate, oua, uleiuri, produse zaharoase, cafea, ceai, cacao, alte produse alimentare, mbracaminte, ncaltaminte, blanuri, aparate electrice si de uz gospodaresc, sticlarie, ceramica, lacuri, vopsele, cosmetice, parfumerie, alte bunuri de consum, masini, utilaje, unelte, tractoare agricole, alte tipuri de comert cu ridicata ( import export pentru mai multe produse nespecializate ). 18. Activitati de comert cu amanuntul: produse alimentare, bauturi, aparate electrocasnice, fierarie, cosmetice, textile, ncaltaminte, mobila, radio-tv., masini agricole, tractoare, alte tipuri de comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin magazine, consignatii, comert prin posta. 19. Prestari servicii n piscicultura. 20. Prestari servicii n constructii: instalatii electrice, sanitare, tmplarie, vopsitorie, finisare, nchiriere de utilaje de constructii si demolare. 21. Prestari servicii n transporturi terestre, rutiere de marfuri si calatori. 22. Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale agentiilor de voiaj ( manipulari, depozitari ). 23. Prestari servicii n domeniul tranzactiilor imobiliare ( dezvoltare imobiliara, cumparare-vnzare bunuri imobiliare, nchirieri bunuri imobiliare ). 24. Prestari servicii n domeniul nchirierii de autoturisme, mijloace pe apa, masini agricole, masini pentru birou, alte masini.

10

25. Prestarea altor activitati de servicii: contabilitate, marketing, intermedieri afaceri. 26. Prestari servicii n activitati culturale, organizarea de activitati sportive, trguri, alte activitati recreative. n ceea ce priveste declaratia conform articolului 3 din Legea 87/18.10.1997, S.C."Agrovet" S.A. desfasoara efectiv din obiectul de activitate prevazut n statut urmatoarele activitati: l. Operatiuni de comercializare en gros si en detail de materii prime agricole, animale vii, materii prime textile, semiproduse, produse alimentare, masini si utilaje agricole si subansamble ale acestora, produse chimice pentru agricultura ( pesticide, ngrasaminte, etc. ), medicamente veterinare si umane, concentrate furajere si furaje. 2. Activitati de import - export si prelucrare: produse de protectia plantelor ( fungicide, insecticide, ierbicide ), medicamente de uz veterinar si produsi biologici utilizati n zootehnie, premixuri, concentrate furajere si furaje; import - export si prelucrare medicamente de uz uman si produsi biologici destinati prestarii sanatatii umane. 3. Reprezentare si servicii pe baza de comision a intereselor comerciale ale unor persoane fizice si juridice straine sau romne. 4. Activitati n domeniul transportului de marfuri si persoane. 5. Servicii de cercetare stiintifica n domeniul conbaterii bolilor, daunatorilor si buruienilor; elaborarea de tehnologii noi n acest sens si difuzarea lor n productie. 6. Activitati de productie n domeniul chimiei agricole: sinteze, formulari, fabricarea de ambalaje specifice, etichete, activitati de dozare si umplere. 7. Productie n domeniul furajarii animalelor, fabricarii de premixuri si furaje combinate. 8. Activitati de comert cu ridicata, intermedieri si import - export cu: materii prime agricole, animale vii, combustibili, produse chimice, masini, echipamente industriale, produse alimentare, cereale, seminte, furaje, fructe, legume, lactate, oua, produse zaharoase, cafea, ceai, cacao, alte produse alimentare, utilaje, unelte, tractoare agricole, alte tipuri de comert cu ridicata ( import - export pentru mai multe produse - nespecializate ). 9. Servicii pentru mecanizarea si chimizarea agriculturii, constnd n: a) lucrari asupra solului ( lucrari de aratura, lucrari de pregatire a solului, lucrari de ntretinere a plantelor n timpul vegetatiei ). b) lucrari de semanat si plantat, lucrari de recoltare a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe, plantelor tehnice.
11

c) lucrari de chimizare a solului ( administrarea ngrasamintelor si amendamentelor, administrarea ierbicidelor, insectofungicidelor si alte produse chimice ). d) servicii pentru protectia plantelor ( depistari, avertizari si prognoze de daunatori si boli de plante, tratamente fito-sanitare: stropiri, prafuiri uscate si umede, tratarea semintelor). Dupa cum am aratat n primul subcapitol la sfrsitul anului 1999 se efectuau 80% din activitatile prevazute n statutul firmei. n conformitate cu obiectivul de activitate, aprobat prin statutul sau, n anul 1999 societatea AGROVET S.A. a facut importuri de ierbicide, fungicide, insecticide, medicamente veterinare ai C.P.V.M., aparate Si instalatii de aplicare a produselor de uz fitosanitar si de igiena publica necesare agricultorilor din Romnia, iar pentru a-si asigura sursele de plata valutara a facut exporturi de produse agricole. Astfel, au fost exportate n mai multe tari cum ar fi Germania, Anglia, Elvetia, Cehia, Ungaria, Macedonia, Letonia, Estonia, urmatoarele cantitati de produse: ulei floarea soarelui ulei soia srot floarea soarelui miere albine mere pentru industrializare carne acizi grasi porumb tarte 7.275 tone 3.053 tone 11.735 tone 1.166 tone 3.3o6 tone 125 tone 667 tone 2.324 tone 495 tone

La realizarea programului de export n cursul anului 1999 partenerii firmei AGROVAT S.A. au fost firmele: HEINZ din Elvetia, Atalanta din Anglia, Promox, Toepffer din Germania, Agrilab Franta, Timings Iugoslavia. La sfrsitul anului 1999 firma AGROVET S.A. era cunoscuta pe piata externa ca cel mai mare explorator din Romnia pentru urmatoarele produse: srot de floarea soarelui, ulei brut din soia si miere de albine. Din operatiunile de export realizate n anul 1999, firma AGROVET S.A. a ncasat suma de 7.963 mii USD si 5.744 mii DEM.

12

Evolutia operatiunilor de export n anul 1999 comparativ cu cea a ncasarilor din export este prezentata sugestiv n graficul nr.1:

Graficul nr.1

SITUATIA EXPORTULUI - 1999

6000000

5000000

4000000

3000000 EXPORT INCASARI 2000000

1000000

0
US T SE PT EM BR IE O CT O M BR IE NO IE M BR IE DE CE M BR IE IU NI E IA NU AR IE FE BR UA RI E M AR TI E AP RI LI E AU G IU LI E M AI

Pe piata interna, n anul care s-a ncheiat, firma AGROVET a comercializat en-gross produse de uz fitosanitar, medicamente veterinare, concentrate proteice, aparate si instalatii de aplicare a produselor de uz fitosanitar provenite din importuri realizate n baza relatiilor de cooperare tehnicocomerciala ci firme prestigioase din domeniu, cum ar fi: AGREVO - Germania MONSANTO - S.U.A SANDOZ - Elvetia
13

F.M.C. - S.U.A UNIROYAL - S.U.A RHOM AND HAAS - Franta TOMEN - Japonia AGROTOP - Germania LOHMAN - Germania DETIA - Germania HOECHST VETERINARY - Germania Numarul de produse comercializate n anul 1999 de firma AGROVET a fost de 301. Cele mai vndute produse ale firmei, din categoria pesticide, avnd n vedere valoarea acestora la pret de vnzare cu ridicata ( inclusiv TVA ) au fost urmatoarele: - GUARDIAN - ALTO COMBI - BETENAL PROGRESS AM - DITHANE - SANDOFAN - FURORE SUPER - DECIS 7.063.102 mii lei 2.914.111 mii lei 2.189.373 mii lei 1.938.197 mii lei 1.817.933 mii lei 1.797.201 mii lei 1.484.092 mii lei

Produsele au fost cumparate de un numar de 615 clienti interni organizati ca persoane juridice si de numerosi clienti persoane fizice. Printre cei mai importanti clienti interni ai firmei AGROVET S.A. n anul 1999 se afla urmatorii: . AGROVET CONSTANTA - 7.198.856 mii lei . AGRITOP AGROVET BRAILA - 5.68l.4l3 mii lei . SUINPROD CARACAL - 4.910.283 mii lei . AGROVET SUC.SIBIU - 4.645.284 mii lei . FARMNATUR GRUP - 4.498.659 mii lei . AGROVET TIMISOARA - 3.321.139 mii lei . OLTCHIM RM.VILCEA - 3.204.665 mii lei . FABRICA ULEI ROSIORI - 2.617.832 mii lei Activitatea de comercializare a produselor s-a desfasurat n nume propriu prin cele 5 sucursale, 2 filiale si 7 puncte de lucru ale societatii. Evolutia vnzarilor pe piata interna n anul 1999 precum si a ncassrilor din aceste vnzari este sugestiv prezentata n graficul nr.2:

14

Graficul nr.2

SITUATIA VINZARILOR LA INTERN

10,000,000 9,000,000 8,000,000 7,000,000 6,000,000 5,000,000 4,000,000 3,000,000 2,000,000 1,000,000 0 MARTIE IANUARIE APRILIE IUNIE IULIE MAI FEBRUARIE NOIEMBRIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE DECEMBRIE VINZARI INCASARI

In anul 1999 a fost sustinut un puternic program de investitii.Cheltuielile pentru achizitionarea unor noi active imobilizate au fost de 6.746.162 mii lei, din care mijloace fixe 4.684.918 mii lei si s-au concretizat, n principal, n investitii cu destinatie productiva, respectiv, terenuri, cladiri, constructii speciale, sporirea si diversificarea parcului de masini de transport marfuri.

2.3. MOD DE ORGANIZARE

15

Societatea comerciala " AGROVET " S.A. este o societate pe actiuni cu capital privat autohton. Principalii actionari sunt domnii Berca Mihai, Berca Sorin, Panaitescu Ovidiu, Petre George, Ionel Constantin si S.C. SIBCO - AGROVET S.R.L. Presedintele Consiliului de Administratie si n acelasi timp Directorul General al societatii comerciale " AGROVET " S.A. este Dl. Prof. Dr. Ing. BERCA MIHAI. Consiliul de Administratie mai cuprinde 3 memebri reprezentanti prin Directorul Executiv Ec. Ovidiu Panaitescu, Directorul Juridic - Investitii Av. Doru Bostina, Directorul Administrativ Gabriel Pascut. Societatea detine o comisie de cenzori formata din 3 membri reprezentati prin domnii Ionel Constantin, Grubinschi Ponpiliu si Bostina Doru. Departamentul de conducere este format din cei 4 membrii ai Consiliului de Administratie la care se mai adauga si Directorul Economic - Ec. Constantin Ionel. Departamentului Conducere i se subordoneaza 3 departamente: Departamentul Conceptie, Departamentul Executie si Departamentul Productie Servicii. Se afla n formare Departamentul Revizie, Control Supervizare dupa cum se observa n schema organizatorica a societatii ( grafic 3 )

2.4. DINAMICA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE OBTINUTE IN PERIOADA 1997-1999 In cadrul S.C. "AGROVET" S.A. din analiza principalelor indicatori economico-financiari n perioada 1997-1999, pe baza datelor extrase din B.V.C., bilantul contabil, contul de profit si pierderi ai a anexelor la bilant ( sintetizate n tabelul nr.1 ) s-au desprins urmatoarele concluzii: Desi n valori absolute indicatorii valorici au o curba ascendenta, la aceste rezultate n ultimul an o influenta puternica a exercitat si inflatia, care se ascunde n spatele acestor cifre. Numarul de salariati a crescut cu 21 de persoane, respectiv cu + 32,8%, n conditiile cresterii productivitatii muncii cu 27,6%, ceea ce reflecta o crestere a eficientei folosirii timpului uman. In cadrul indicatorilor de resurse un loc special l ocupa activele de exploatare, cresterea nivelului valoric al acestora a fost determinat, pe de o parte, de aplicarea reglementarilor legale privind actualizarea valorii activelor fixe prin operatiuni de reevaluare a acestora si materializarea programelor de investitii, concepute pentru achizitionarea unor noi active imobilizate.( n special investitii cu destinatie productiva, respectiv terenuri, cladiri, constructii speciale, diversificarea parcului de masini de transport marfuri, investitii nsumnd 6746,2 milioane lei, din care pentru mijloace fixe 4684,9 milioane lei ). n ceea ce priveste patrimoniul net, stabilit ca diferenta ntre activele totale si datoriile totale contractate, aceasta reflecta o stare patrimoniala buna.
16

Cresterea patrimoniului net este rezultatul unor gesturi economice sanatoase si o consecinta a reinvestirii unei parti din profitul net realizat de societate. Folosirea eficienta a activelor circulante ( aprovizionarea la timp si n cantitatile necesare cu materii prime, materiale, reducerea consumurilor neeconomicoase ) s-a materializat n accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante cu 7,6 zile fata de anul precedent, fapt ce a avut ca efect eliberari de active circulante. Indicatorii relatiilor de proprietate au scos n evidenta faptul ca societatea sia asigurat finalizarea imobilizarilor nete din resurse proprii. Capitalul propriu reprezinta aceeasi curba de crestere de peste 8 ori fata de anul 1997 si aproape de 2 ori fata de anul 1998, fiind excedentare n raport cu valoarea activelor imobilizate. Desi fondul de rulment a asigurat finantarea ntr-a mare masura, societatea a apelat si la credite bancare. Utilizarea creditelor bancare este justificata de particilaritatile procesului de productie, durata ciclului de fabricatie a produselor executate de societate, dar si de necesitatea de a contracara efectele blocajului financiar existent n economie. Indicatorii consumului de resurse reflecta costurile aferente productiei marfa realizate de societate n perioada 1997-1999. Se constata existenta unor raporturi rezonabile ntre cheltuielile materiale si cele cu munca vie si ntre grupele mari de articole de calculatie-pe de alta parte. Costurile la 1000 lei venituri au cunoscut cresteri de la an la an, cresteri localizate ndeosebi la pozitia de cheltuieli materiale si se datoreaza n mare masura majorarii preturilor la materii prime, materiale, energie electrica, conbustibil, precum si impactul produselor inflationiste din economie asupra societatii. Indicatorii rezultatelor, prezentati pe structura contului de profit si pierderi, evidentiaza faptul ca profitul brut si net au nregistrat o crestere spectaculoasa fata de anul 1997, dar fata de anul precedent s-au redus cu 28,7%, respectiv 35,1% ca urmare a cresterii veniturilor ntr-un ritm mai lent comparativ cu ritmul de crestere al cheltuielilor. Aceasta s-a datorat activitatii financiare, unde veniturile nu au compensat integral cheltuielile financiare care s-au situat la cote mult mai ridicate ( 478,7% fata de 206,9% la venituri) si s-a datorat: platii dobnzilor pentru credite acordate si diferentelor nefavorabile de curs valutar aferente operatiunilor comerciale n devize. n vederea protejarii rezultatelor anului 1997 au fost constituite provizioane pentru diferente nefavorabile aferente platilor externe de 2173,4 milioane. n cadrul cheltuielilor exceptionale se nscriu cheltuielile cu donatii si sponsorizari pe care societatea le-a efectuat n limitele admise de lege. Indicatorii ce reflecta eficienta folosirii activelor fixe si circulante exprimate pe baza profitului brut la 1000 lei active fixe si circulante nregistreaza cresteri
17

substantiale pna n anii 1997 si 1998, nsa n ultimul an se reduce cu peste 50% datorita cresterii activelor fixe si circulante ntr-un ritm mai rapid, crestere care nu s-a reflectat n totalitate n rezultatele economico-financiare. Rata rentabilitatii nregistreaza o scadere fata de anul 1998 determinata de majorarea capitalului, ca urmare a nglobarii deferentelor din reevaluarea activitatii. Trebuie de asemenea sa apreciem faptul ca firma AGROVET este cunoscuta pe piata externa ca cel mai mare exportator din Romnia de ulei brut din soia si miere de albine, srot din floarea soarelui, realiznd din operatiunile de export 7963 mii U.S.D si 5744 mii DEM. Firma are relatii de cooperare tehnica si comerciala cu un numar mare de firme prestigioase n domeniu din SUA, Franta, Elvetia, Germania, Japonia. Avnd n vedere cele prezentate, se poate aprecia ca n perioada analizata, cu toate greutatile ntmpinate datorate n special blocajului financiar existent n economie, societatea a desfasurat o activitate rentabila, a reusit sa achite totdeauna la termenele prevazute drepturile de personal, sa onoreze integral obligatiile fiscale si financiare si sa-si constituie fondurile proprii n conformitate cu prevederile legale.

Rezultatele economico-financiare obtinute in perioada 1997-1999 Tabel nr.1 Nr . crt 1 Indicatori 2 Indicatorii 1997 3 1998 4 1999 5 Ponderea in % fata de: 1997 1998 6 7

18

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11

resurselor Active imobilizate Active circulante Active din exploatare Patrimoniul net Nr.salariati Indicatori ai relatiilor de proprietate si ai relatiilor financiar bancare Fondul de rulment Resurse atrase Imprumuturi pe termen scurt Capital social Capital propriu Capital permanent

650384 790992 1441376 731300 64

8475200

13951006

2145 2482,2 2330,1 456,3 132,8

164,6 153,9 158,2 665,4 132,8

12757224 19633902 21232424 33584908 501489 64 3337171 85

86953 710076 645400 737337 737337

-2262543

50402027 20730935 30247737 928437 645400 3210183 6212657 325928 645400 5971872 8908979

-5798,6 4259,8 100 809,9 1208,3

-222,8 145,9 35,1 100 186 143,4

12 13 14 15

2 Indicatorii consumului de resurse Cheltuieli totale din care: a. Cheltuieli de exploatare din care: -Cheltuieli Materiale -Cheltuieli cu

650587 650587 3553 -

52710557 50868036 249717 494582

94451440 85929611 854488 1116860

19

14517,9 13208 24049,8 -

179,2 168,9 342,2 225,8

16 17

18 19 20 21 22 23 24 25

26 27

personalul b. Cheltuieli financiare c. Cheltuieli exceptionale Indicatori ai rezultatelor Venituri totale din care: a.Venituri din exploatare din care: - cifra de afaceri b. Venituri financiare c.Venituri exceptionale Productia exercitiului Profit brut Profit net Indicatorii eficientei economice Productivitatea medie Cheltuieli/1000 lei venituri (lei)

1729033 113488

8276900 244929

478,7 215,8

738361 736200 736200 2161 87774 87774

57266564 55508831 55578715 1430676 27057 707036 4556007 3579771

97700137 94616329 94201025 2960614 123194 3430798 3248697 2324654

13232 12852 12795,6 137002 3701,2 2648,4

170,6 169,5 169,5 206,9 455,3 485,2 71,3 64,9

11503 881,12

868417 920,4

11082473 966,75

9634,3 109,7

127,6 105

1 28 29 30

2 3 Cheltuieli/100 883,7 0 lei CA (lei) Cheltuieli 4,83 materiale/100 0 lei Profit/salariat 1371,47 (lei)

4 915,2 4,49 71187,6

5 912,2 9,07 38220

6 103,2 187,8 2786,8

7 99,7 202 53,7

20

31 32 33 34 35 36 37

Profit/1000 lei AF Profit/1000 lei AC Viteza de rotatie a AC (zile) Rata rentabilitatii vanzarilor Rata rentabilitatii economice Rata rentabilitatii financiare Rata rentabilitatii resurselor consumate

134,96 110,97 386,79 11,92 6,09 11,90 13,49

537,6 357,13 82,63 8,20 16,86 141,92 8,96

232,9 165,5 75,03 3,45 6,92 54,40 3,78

172,6 149,1 19,4 28,9 113,7 457,1 28

43,3 46,3 90,8 42,1 41,1 38,3 42,2

CAP.3. DIAGNOSTOCUL GENERAL AL PERFORMANTELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE SOCIETATII

3.1. Situatia rezultalelor sintetice economico-financiare

21

Pentru caracterizarea dimensiunii activitatii unei firme si pentru aprecierea rezultatelor si masurarea performantelor sale comerciale, n tarile cu economie de piata se folosesc indicatorii: cifra de afaceri, productia, marja comerciala, valoarea adaugata.Orice analiza diagnostic ncepe prin analizarea complexa a acestor indicatori, n dinamica si comparativ cu obiectivele stabilite, pe total si pe diverse structuri specifice. O judecata pertinenta, n masura sa evidentieze situatia reala necesita corelarea indicatorilor de mai sus si, n special, a cifrei de afaceri, cu trei elemente esentiale ntr-o economie de piata: rata inflatiei,pozitia firmei pe piata, politica de preturi.

3.1.1.

VENITURILE TOTALE

La nivelul S.C. "AGROVET " S.A., suma veniturilor care are drept corespondent n anii analizati productia marfa si ncasata, reflecta att dinamica activitatii fizice ( volumul fizic al productiei ), ct si influenta preturilor, determinate de inflatie si alti factori conjuncturali ai timpului si pietei. n perioada diagnosticta, pe baza informatiilor prinvind gestiunea patrimonial-financiara, situatia veniturilor se prezinta astfel: Tabelul nr.2 Dinamica veniturilor (1997 - 1999) Nr. Indicatori Crt. 1 Venituri totale 2 din care: exploatare 3 4 5 financiare exceptionale Ponderea veniturilor din exploatare TOTAL % 1997 738361 736200 2161 99,71 % 1998 57266564 55808831 1430676 27057 97,45 % 1999 97700137 94616329 2960614 123194 96,84 % mii lei % fata de 1997 1998 13232 170,6 12852 169,5 137002 206,9 455,3 -

22

ncepnd din anul 1997, potrivit noilor reglementari, veniturile totale sunt structurate pe 3 mari categorii: a) venituri din exploatare, provenite din vnzari de marfuri, productia vnduta, imobilizata si stocata, subventii de exploatare, alte venituri din exploatare, reprezentnd creante recuperate de la clienti si diversi debitori. b) venituri financiare ( dividente ncasate, dobnzi aferente creantelor imobilizate, venitul net realizat din vnzarea titlurilor de plasament, diferente de curs valutar ); c) venituri exceptionale ( donatii primite, drepturi de personal sau anulari de provizioane ). Din datele prezentate n tabelul nr.2 rezulta ca veniturile au nregistrat cresteri spectaculoase fata de anul 1997 de aproape 97 miliarde, att pe seama cresterii veniturilor din exploatare ( + 93.880 miliarde ), ct si pe seama veniturilor financiare ( + 2958,4 miliarde ). Contributia cea mai mare la depasirea veniturilor totale a avut-o veniturile din exploatare, tinnd seama de faptul ca ponderea acestora este de 96,84% n totalul veniturilor. Sporirea veniturilor s-a datorat n principal efectelor inflatiei, prin nivelul preturilor de vnzare practicate, deoarece volumul fizic al productiei a nregistrat o dinamica relativ modesta. n anul 1999 veniturile au crescut cu 70,6% respectiv cu 40433 miliarde, ca urmare a cresterii veniturilor din exploatarecu 69,5% si dublarii veniturilor financiare ( + 106,9% ), care nsa au o pondere mica ( 3,16% ). Analiznd cauzele sporirii veniturilor din exploatare s-a constatat ca aceste rezultate favorabile s-au datorat cresterii ntr-un ritm mai rapid al desfacerilor fata de ritmul productiei. ntre cauze se nscriu: - ritmicitatea productiei, realizarea unor produse corespunzatoare din punct de vedere calitativ, fapt reflectat - de altfel - si de nivelul scazut al stocurilor de produse finite ( ce reprezentau la 31.XII.l996 0,18% din activele societatii ) si binenteles inflatia, care a diminuat puterea de cumparare a populatiei si inundarea pietei interne cu produse importate, mai ieftine, dar de slaba calitate, care a ngreunat activitatea de desfacere, ducnd la crearea stocurilor n general si a stocurilor de produse finite n special. Cresterea ntr-un ritm mai lent a veniturilor din exloatare a determinat modificari strucutrale n ceea ce priveste ponderea ocupata de categoriile de venituri n totalul acestora. Astfel, a crescut ponderea veniturilor financiare de la 2,55% la 3,16% si a veniturilor exceptionale de la 0,13% la 0,45% scaznd corespunzator ponderea veniturilor din exploatare de la 97,45% la 96,84%

23

3.1.2 ANALIZA CIFREI DE AFACERI Introducerea n analiza diagnostic a indicatorilor " cifra de afaceri cu care se opereaza ncepnd cu 1 ianuarie 1997, creaza noi valente n cuantificarea potentialului economic al societatilor comerciale. O societate nu poate supravietui, respectiv dezvolta, ntr-o economie libera si concurentiala dect n masura n care este capabila sa raspunda ntr-o maniera durabila nevoilor pietei. A raspunde nevoilor pietei presupune identificarea corecta a dorintelor clientilor, a motivatiilor reale ale acestora, respectiv asigurarea promta a unei oferte de produse si servicii adecvate, Totodata, functionarea stabila si eficienta a unei forme n sistemul economic de piata este conditionata de satisfacerea criteriului eficacitatii n alocarea si exploatarea potentialului intern ( material, uman, financiar ) al acesteia. Un rol deosebit n fundamentarea unei decizii n masura sa materializeze cerintele de mai sus, revine diagnosticului functional-strategic, caracterizat n evaluarea complet_aa activitatii si rezultatelor firmei, n corelatie cu conditiile pietei. In conditiile actuale, n care factorii pietei primeaza n sistemul de variabile care explica rezultatele unei firme, analiza cifrei de afaceri este esentiala pentru aprecierea locului acesteia In sistemul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta, diferite activitati, ntr-o masura profitabila pe piata. Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor provenite din operatiuni comerciale efectuate de o firma ntr-o perioada de timp determinata, fara a include veniturile financiare si exceptionale, fiind socotit indicatorul fundamental al volumului activitatii agentului economic si evident nu lipseste din nici un sistem de indicatori folositi n diagnosticarea si evaluarea economica a ntreprinderii, de estimare a eficientei managementului practicat. Interesul oricarui ntreprinzator vizeaza o crestere a cifrei de afaceri, pentru obtinerea unui profit ct mai mare sau a unuia moderat, dar cu un grad ridicat de certitudine n viitor. Pe baza informatiilor financiar-contabile ale anilor 1997-1999, cifra de afaceri, determinata n functie de metodologia practicata de la 1 ianuarie 1997,sa nregistrat urmatoarele valori: 1993 = 736.200 mii lei 1997 = 55.578.715 mii lei 1999 = 94.201.025 mii lei Se remarca curba ascendenta a cifrei de afaceri la 31.XII.1999, nregistrndu-se o crestere a acesteia de 12 ori fata de anul 1997 si cu 69,5 fata de anul precedent.

24

Pentru evaluarea potentialului economic al societatii este de subliniat ca cifra de afaceri evolueaza pozitiv, n aceasta evolutie regasindu-se si influenta cresterii productiei fizice vndute. Analiza cifrei de afaceri trebuie sa se raporteze permanent la pozitia startegica a ntreprinderii. O ntreprindere care dispune de o pozitie strategica puternica va fi mai dinamica si mai profitabila dect alte ntreprinderi din acelasi domeniu, iar o ntreprindere fara forta strategica, va avea, mai devreme sau mai trziu, rezultate negative sau mediocre. 3.1.3 VALOAREA ADUGATA_ Prin continut, indicatorul valoarea adaugata exprima cresterea ( plusul ) de valoare care se obtine prin activitatea tehnico-productiva a firmei n cadrul producerii de bunuri sau servicii. Acest indicator permite aprecierea structurii si metodelor de productie ale ntreprinderii, prin intermediul gradului de integrare ( ca raport Intre valoarea adaugata si productie corespunzatoare sau cifra de afaceri ) precum si dezvoltarea sau regresul activitatii firmei. Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru caracterizarea factorilor de productie ( munca, capitalul ), iar n cadrul fiscalitatii reprezinta baza de calcul a impozitului datorat statului ( TVA ). Valoarea adaugata ( VA ) se poate stabili prin 2 metode: a) metoda sintetic_ potrivit careia din productia globala se scad cheltuielile cu materialele ( Mt ) VA = Qe-Mt unde: cheltuielile cu materialele cuprind: cheltuielile cu materii prime, materiale, energie, apa, servicii prestate de terti. b) metoda de repartitie sau aditiva, care are n vedere nsumarea urmatoarelor elemente:cheltuielile cu personalul salariat, impozite si taxe, cheltuielile financiare, amortizarea si profitul. Potrivit acestei abordari, valoarea adaugata este formata din remunerarea aferenta tuturor factorilor si anume: salariati, statul, cei ce acorda credite, proprietarii, etc. n activitatea practica, studierea complexa a valorii adaugate prezinta importanta ntruct furnizeaza structurilor decizionale informatia referitoare la performantele proprii n raport cu cele realizate n perioadele anterioare sau cu cele ale firmelor comerciale. Aspectele principale implicate de analiza structurilor a valorii adaugate, rezulta pe baza informatiilor din tabelul urmator. Tabelul nr.3 Analiza structurii valorii adaugate

25

Nr .cr t. 1 2 3

Indicatori Chelt. cu personalul Amortizment e Alte chelt. de natura VA (impozite, taxe) Cheltuieli financiare Rezultatul exploatarii (profit)

1998

1999

Structura 1998 1999 6,75 1,70 5,99 2,02

% -0,76 0,32

494582 124435

1116860 376730

34631 1729033

200448 8276900

0,47 23,61

1,07 44,36

0,60 20,75

4 5 6

4940795 7323476

8686718 18657656

67,47 100

46,56 100

-20,91 -

Se remarca o crestere a valorii adaugate cu 154,8% fata de anul precedent, situatia apreciata ca pozitiva. n totalul valorii adaugate, ponderea cea mai nsemnata ( 46% ) o detine profitul realizat, desi fata de anul 1998 nregistreaza o scadere de -20,9% Cheltuielile cu personalul salariat, desi n scadere ca pondere fata de 1998, reflecta nivelul salariilor tarifare negociate, la care se adauga indexari legale, precum si sistemul de contributii calculate n conditiile cadrului legal existent. Amortizarea activelor corporale ( mijloace fixe ) ca pondere au crescut cu 0,32% Cu caracter de consecinta, urmarea cresterii procentului dobnzii la creditele acordate si diferentelor de curs valutar, au crescut si cheltuielile financiare ale societatii att ca volum, ct si structural. Un rol deosebit n cresterea valorii adaugate l are profitul brut, care masoara ratiunea de a fi a unei societati. Evolutia ascendenta a acestuia trebuie apreciat n conditiile date ale economiei romnesti sub impactul inflatiei si a sistemului de preturi practicat. n functie de situatia concreta din ntreprindre, concluziile formulate constituie suportul deciziilor care trebuie luate. Asociind pentru evaluare rata valorii adaugate fata de cifra de afaceri, situatia se prezinta astfel: 1998:13,18% 1999:19,81% Se poate concluziona ca societatea dispune de potential tehnico-economic, evident n modernizare, pentru crearea de valoare si inclusiv pentru reproducerea factorilor de productie si protectia sociala. Evident, n aprecierea valorii adaugate 26

ca indicator de rezultate - trebuie tinut seama de corelarea sistemului economic sub impactul inflatiei pentru a sesiza limitele reale ale cresterii ei. 3.1.4 MARJA FINANCIARA n conditiile date ale sistemului contabil operant, n diagnosticul rezultatelor sintetice se foloseste si indicatorul marja financiara, determinat ca diferenta ntre veniturile si cheltuielile totale ale societatii. n cadrul societatii analizate marja financiara nregistreaza urmatoarele valori: Tabelul nr.4 Dinamica marjei financiare Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Indicatori Venituri totale Cheltuieli totale Marja financiara Ponderea in marja financiara : - a profitului brut -a impozitului pe profit 1997 738361 650587 87774 100 % 1998 57266564 92710557 4556007 78,57 % 21,43 % 1999 97700137 94451440 3248697 71,56 % 28,44 %

Suma marjei financiare acrediteaza aprecierea ca societatea ntruneste o conditie esentiala a performantei economico-financiara si anume profitabilitatea. Asa cum se observa, n marja financiara profitul detine peste 2/3.

3.1.5.Profitul brut si net al societatii Societatea comerciala, ca patrimoniu distinct are ca obiectiv final obtinerea unei rentabilitati ridicate. Rentabilitatea presupune obtinerea unor venituri mai mari decat cheltuielile, in urma vinderii si incasarii productiei fabricate. Rentabilitatea reflecta deci, capacitatea societatii de a produce profit, oglindind intr-o forma sintetica eficienta intregii activitati economice a societatii. Din punct de vedere al modului de exprimare, rentabilitatea apare in forma absoluta ca masa a profitului (indicativ de volum), iar gradul in care capitalul sau folosirea resurselor societatii comerciale aduc profit, este reflectat in rata rentabilitatii (indicator al marimii relative a rentabilitatii).
27

In cazul profitului, problema care se ridica pentru teoreticieni este privitoare la natura si continutul acestuia, iar pentru agentii economici de a stabili raportul in care se gaseste cu celelalte venituri (salariul, dobanda, renta) si mai ales, modalitatile prin care se poate asigura maximizarea lui. Referitor la continutul categoriei de profit, distingem doua mari curente teoretice, unul dupa care veniturile (deci si profitul) apar ca o recompensa a factorilor de productie si altul, conform caruia profitul este munca insusita gratuit de cel ce poseda capital, pe seama celui care isi inchiriaza (vand) capacitatea de a muncii. Profitul, in sens larg, reprezinta castigul obtinut din desfasurarea unei activitati. In sens restrans reprezinta venitul ce revine posesorului de capital drept recompensa a utilizarii acestora in calitate de factori de productie. Profitul este scopul si ratiunea oricarei activitati economice, mobilul principal al investirii capitalului, criteriu de apreciere a eficientei economice, a rentabilitatii. Maximizarea profitului constituie motivatia agentului economic de a actiona intr-un anumit domeniu de activitate, criteriu de fundamentare a obtiunii sale privind orientarea capitalului si restructurarea productiei. Profitul stimuleaza eforturile agentului economic in vederea perfectionarii activitatii sale, cultiva spiritul de economisire. In acelasi timp, profitul prezinta o importanta pentru societate, pe seama prelevarii unei parti a acestuia la bugetul statului. Punctul de plecare in stabilirea rezultatelor financiare il reprezinta veniturile si cheltuielile, de nivelul carora depinzand volumul profitului sau pierderile. Modele ce pot fi folosite in analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri sunt:
a) Pb = qvp - qvc b) Pb = CA x r = CA c) Pb = Ae x E x K x r = Ae x

unde: Pb = rezultatul (profit sau pierdere) aferent cifrei de afaceri qv = volumul fizic al productiei vandute; p = pretul de vanzare pe produs (exclusiv TVA); Qm = productie marfa fabricata; c = cost complet de produs; CA = valoarea productiei vandute (cifrei de afaceri); r = rata medie a rentabilitatii (profitul la un leu cifra de afaceri); Ae = valoarea activelor de exploatare (imobilizate si circulante); E = Eficienta folosirii mijloacelor economice, stabilita dup aformula (productia marfa la un leu active de exploatare) K = raportul statistic intre productia vanduta si fabricata repsectiv gradul de valorificare al productiei marfa fabricate si a stocurilor de produse finite.
28

cv = costurile variabile de produs; qvcv = suma cheltuielilor variabile aferente cifrei de afaceri; chf = suma cheltuielilor fixe; m = venitul marginal pe produs (p - cv); T = numarul mediu de personal sau timpul total de munca; W = productivitatea muncii stabilita pe baza productiei obtinute destinata livrarii ( productia marfa fabricata ) pe o persoana sau pe o unitate de timp W=Qn/T); G = gradul de inzestrare tehnica a muncii ( G = Ae/T). Tabel nr.5. Dinamica si structura profitului net Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Simbo l Venituri din exploatare Ve Cheltuielile de exploatare Che Rezultatul exploatarii (1- RE. 2) Venituri financiare Vf Cheltuieli financiare Cf Rezultatul curent al Rc exercitiului (1+4-2-5) Venituri exceptionale Vex Cheltuieli exceptionale Cex Rezultatul exceptional ( 7- Rex 8) Rezultatul brut al Pb exercitiului (profit brut)( 6+9 ) Profitul impozabil Pi Impozit pe profit Ip Rezultatul exercitiului Pn (profit net) sau pondere (10-11) Profit net (pierdere)la Pn1000 1000 lei venituri Indicatori 1998 55808831 50868036 4940795 1430676 1729033 -298357 27057 113488 -86431 4556007 4556007 976236 3579771 62,51 - mii lei 1999 94616329 85929611 8686718 2960614 8276900 -5316286 123194 244929 -121735 3248697 3248697 924043 2324654 23,79

29

Modelul de analiza Pn = Ri - Ip - Ri - Vt Ve (venituri din exploatare) - Vf (venituri Financiare) - Vex (venituri exceptionale

- p /1000 lei V - gi (structura veniturilor) - pi (profit / 1 leu pe categorie de venituri) - Ip (impozit / profit)

Cuantificarea influentelor Pe baza datelor cuprinse in tabelul nr.5, s-au determinat factorii care au contribuit la modificarea profitului net in perioada curenta fata de cea precedenta, cu ajutorul metodologiei de analiza a substituirilor in lant. Pn = Pn1 - Pn0 = 2.324.654 - 3.579.771 = - 1.255.117 mii lei din care datorita: - 1. Modificarii sumei rezultatului exercitiului (profit brut) Ri = Ri1 - Ri0 = 3.248.697 - 4.556.007 = - 1.307.310 mii lei - 1.1 Modificarii sumei veniturilor totale
1 97.700.137 x 62,51

Vt =
=

______ 1000

Vt0 p0 - Vt0p0 _________________ 1000

3.527.465 =

6.107.236 - 3.579.771 = 2.527.465 mii lei

1 _______ 1000

- 1.2 Modificarii veniturilor din exploatare Ve1p0 - Ve0p0 = 94.616.329 x 62,51 - 55.808.831 x 62,51 =
1000 1000

Ve =

= 5.914.467 - 3.488.610 = 2.425.857 mii lei - 1.3 Modificarii veniturilor financiare

30

Vt =

1 _______

Vf1 p0 - Vf0 p0 =

_______________________________________

2.960.614 x 62,51

1.430.676 x62,51

1000

1000

= 185.068 - 89.432 = 95.636 mii lei - 1.4 Modificarii veniturilor exceptionale Vex =
1 _______ 1000

Vex1p0 - Vex0 p0 =

123.194 x 62,51 ________________ 1000

27.057 x 62,51 ______________ 1000

= 7.703 - 1.691 = 5.972 mii lei Ve + Vf + Vex = 3.579.771 mii lei - 2. Modificarii profitului la 1000 lei venituri p = ________ Vt1 p1 - Vt1 p0 = __________________ - 6.107.236 = - 3.782.582 mii lei
1000 1000 1 97.700.137 x23,79

= 2.324.654

Cunoscand ca p este medie aritmetica ponderata intre structura veniturilor pe categorii (gi) si profitul la 1000 lei venituri pe fiecare categorie (pi), au rezultat urmatoarele: p = ______________ 100
(gi x pi)

din care:

- 2.1 Influenta modificarii veniturilor pe categorii. gi =

1 ________ 1000

Vt1 pR - Vt1 p0

Profitul mediu la 1000 lei venituri recalculat in functie de structura veniturilor (pR) este egal cu : (gi pi ) 96,84 x 88,5307 3,03 x(-208,5425) 0,13 + (-3194,4044) = + __________________ + ____________________ 100 100 100
_________________

P =

1 0 _____________

100

31

= 85,73 - 6,32 - 4,15 = 75,26 mii lei / 1000 gi =

97.700.137 x 75,26 ____________________

- 6.107.236 = 7.352.912 - 6.107.236 = 1.245.676 mii lei

100 - 2.2 Influenta modificarii profit / 1000 lei pe categorii de

venituri pi =
1 _______ 1000

Vt1 p1 - Vt1 pR = 2.324.654 - 7.352.912 = - 5.028.258 mii lei

gi + pi = 1.245.676 - 5.028.258 = - 3.782.582 mii lei Vt + p = 2.527.465 - 3.782.582 = 1.307.310 mii lei - 3.Modificarii impozitului pe profit. Ip = - (Ip1 - Ip0) = - (924.043 - 976.236) = 52.193 mii lei Ri + Ip = - 1.307.310 + 52.193 = 1.255.117 Sinoptic, influentele factorilor directi si indirecti asupra modificarii profitului net se prezinta astfel: -V=2.527.465 mii -Ve=4.425.857mii lei lei -Vf=95.636 mii lei -Vex=5.972 mii lei Pn=-1.255.117 Ri=-1.307.310 -p=-3.782.582 mii -gi=1.245.676 mii lei mii lei mii lei lei -pi=-5.028.258 miilei Ip=52.193 mii lei Nerealizarea profitului net s-a datorat scaderii profitului la 1000 lei pe categii de venituri; urmarea pierderilor inregistrate la activitatea financiara de 121.735 mii lei, deoarece suma cheltuielilor a depasit de doua ori suma veniturilor (478, 7% > 206, 9%). Intre cauze enumeram : diferentele nefavorabile de curs valutar, depasirii cheltuielilor cu dobanzile la creditele contractate. De asemenea s-au inregistrat pierderi din activitatea exceptionala atat in anul 1998, cat si in anul 1999 (- 86, 4 mil. respectiv - 121,7%) Din activitatea de baza s-a obtinut o sporire a profitului cu 75,8% fata de anul precedent, spor care s-a datorat cresterii veniturilor din exploatare cu 69,5% fata de o crestere de 68,9% a cheltuielilor de exploatare. Tinand seama de ponderea insemnata a activitatii de baza (96,84%) s-au diminuat cu 2425,8 mil. lei nerealizarea profitului net pe seama cresterii veniturilor din exploatare. Suma veniturilor obtinute reflecta modul de gestionare a factorilor de productie, randamanetul acestora, ce au condus la cresterea masei bunurilor si serviciilor vandute. Trebuie precizat ca in suma veniturilor este
32

preluat si efectul preturilor formate sub impactul pietei (inclusiv inflatia) precum si al politicii de marketing promovate de intreprindere. Asa dar ,in contextul diagnosticarii pe seama profitului , se poate concluziona ca societatea nu se incadreaza intr-un cadru normal al performantelor economico-financiare , tinind seama ca nerealizarea cu -35,1 % a profitului net s-a desfasurat in totalitate factorului intensiv, calificativ , ce tine de efortul propriu al societatii.

3.1.6.Excedentul brut al exploatarii (E.B.E) Incepand cu 1.01.1997, excedentul brut al exploatarii reprezinta un non indicativ al potentialului financiar , care se determina pe baza elementelor din contul de profit si pierdere. Acest indicativ reflecta rezultatul economic brut al firmei determinat numai de activitatea de exploatare, nefiind influentat de sistemul de amortizare si de provizioane, politica fiscala si de modul de distribuire a dividendelor Excendentul brut al exploatarii este suplusul monetar potential degajat de catre activitatea de exploatare, deoarece poate fi eterminat si ca diferenta intre veniturile din exploatare care implica plati (imediate sau ulterioare). Veniturile din exploatare urmate si de incasari sunt formate din vanzari si subventii de exploatare. Cheltuielile de exploatare care implica plati sunt formate din: costul de cumparare al marfurilor vandute, consumurile provenite de la terti, impozitele, taxele si varsamintele asimilate si cheltuielile cu personalul (cheltuieli cu salariile si cele cu asigurarile si protectia sociala). rezultatul brut al exploatarii este primul sold intermediar de gestiune cu semnificatie in termeni de rentabilitate, care indica contributia exploatarii la formarea rezultatelor si evidentiaza performantele economice ale unei firme. Potrivit metodologiei actuale de determinare ( insumarea profitului brut al exploatarii si a sume amoritzarii mijloacelor fixe), excedentul brut al exploatarii a inregistrat in perioada analizata urmatoarele valori.

Tabelul nr. 6 Situatia excedentului brut al exploatarii

33

Nr. crt. 1. 2. 3.

Indicatori Profit brut Amoritzarea mijloacelor fixe

1998 4.556.007 127.956

1999 3.248.697 473.284 3.721.981

Excendent brut al exploatarii 4.683.963 (1 + 2)

Analiza marimii si dinamicii excedentului brut al exploatarii permite nu numai aprecierea rentabilitatii si performantelor economice ale firmei, dar si eficientei politicii sale de autofinantare. Comparativ cu anul precedent marimea excedentului brut al exploatarii inregistreaza o scadere cu aproape 962 mil. lei (- 20,5%).

3.2.

Diagnostic al gestiunii resurselor materiale

Dupa cum este cunoscut cele doua mari parti ale bilantului contabil sunt cunoscute sub denumirea de activ si pasiv. Principalele grupe bilantiere corespunzatoare celor doua structuri patrimoniale - activ si pasiv - sunt:
A) in cadrul activului: 1) active imobilizate 2) active circulante 3) conturi de regularizare si asimilare 4) prime privind rambursarea obligatiunilor B) in cadrul pasivului: 1) capitalurile proprii; 2) provizioanele pentru riscuri si cheltuieli; 3) datorii;

34

4) conturi de regularizare si asimilare;

Pe subdiviziuni grupele contin mai multe posturi bilantiere a caror structura este urmatoarea: graficul nr. 4 ACTIV
I. Active imobilizate 1. Imobilizari necorporale 2. Imobilizari corporale 3. Imobilizari financiare II. Active circulate 1. Stocuri 2. Alte active circulante

PASIV
I. Capitaluri proprii 1. Capital social 2. Rezultatul exercitiului 3. Fonduri 4. Subventii si investitii 5. Provizioane reglementate

Ordinea de dispunere a indicatorilor in activul si pasivul bilantului este stabilita, avand in vedere urmatoarele trei principii:
principiul destinatiei mijloacelor si surselor principiul lichiditatii activelor (a posibilitatii de transformare a

patrimoniului in numerar);
principiul exigibilitatii pasivelor (al scadentei de plata a datoriilor.

Dupa cum se remarca in activ se regaseste totalitatea mijloacelor economice de care dispune o firma, deci activul reflecta modalitatea de utilizare a resurselor. Din acest punct de vedere se disting:
utilizari permanente - reprezentate de activul imobilizat (terenuri,

cladiri, titluri de proprietate);

35

 utilizari temporare - reprezentate de activul circulant (stocuri,

disponibilitati banesti);
pierderi - generate de o activitate deficitara.

In raport de forma pe care o imbraca in cadrul circuitului economic, activele circulante se grupeaza in:
active circulante materiale; active circulante banesti; active circulante in decontare (creante);

Ansamblul resurselor formeaza pasivul bilantului care sunt grupate in trei categorii: resurse permanente (capital propriu); resurse temporare (credite); profitul firmei. Intr-o viziune ecxonomica activul reprezinta formele concret functionale de alocare si utilizare a resurselor sau a valorilor mijloacelor de munca, obiecte ale muncii, produse ale muncii, mijloace banesti, creante, in calitatea lor de conditie materiala a activitatii economico-financiara.
3.2.1.

Activele imobilizate de exploatare

Activele imobilizate de exploatare sau activele fixe, denumite si capital fix, imobilizari, cuprind toate acele valori economice a caror perioada de rotatie este mai mare de un an. Ele alcatuiesc baza si mijloacele de actiune ale firmei. Ca bunuri economice, activele fixe se caracterizeaza atat prin durata si durabilitatea lor mai indelungata cat si prin repetata lor participare la circuitul economic. Functia acestor bunuri este fixata in activitatea economica si sociala a firmei, fara ca prin destinatia lor sa se delimiteze ca bunuri destinate comercializarii. In consecinta, ele nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima lor utilizare. Urmarind rotatia imobilizarilor in activele fixe in anul 1999 in comparatie cu anul 1998 au rezultat urmatoarele: Tabel nr. 7 Nr Indicatori Simbol 1998 1999 %

36

1. 2. 3.

Vanzari (CA) V Imobilizari mijloace fixe MF Rotatia imobilizarilor Ri 1:2

55578715 12757224 4,36

94201025 19633902 4,80

169,5% 153,9% 110

Modelul de analiza MF Ri = CA / MF CA Cuantificarea influentelor factorilor Ri = Ri 1- Ri 0 = 4,80 - 4,36 = +0,44 rotatii din care, pe seama :
1) modificarii mijloacelor (activelor )fixe

MF = CA0 / MF1 - CA0 / MF0 = - 1,53 rotatii

2) modificarea cifrei de afaceri (volumul activitatii)

CA = CA1 / MF1 - CA0 / MF1 = 4,80 - 2,83 =1,97 rotatii MF + CA = - 1,53 + 1,97 = 0,44 Din analiza acestui indicator observam ca s-a inregistrat o crestere a numarului de rotatii de la 4,36 la 4,80. Aceasta crestere este rezultatul cresterii volumului de activitate intr-un ritm mai rapid de cat a mijloacelor fixe (169,5% > 153,9%) Evaluarea eficientei activelor imobilizate in cazul dat pe baza unor indicatori sintetici se prezinta astfel:

Tabel nr.8 Evolutia indicatorilor de eficienta ai folosirii activelor fixe (1998 - 1999)
37

Nr. crt 1 2 3 4 5

Indicatori Productia exercitiului/1000 lei AF Cifra de afaceri/1000 lei AF Valoarea adaugata/1000 lei AF Venituri/1000 lei AF Profit brut/1000 lei AF

Simbol 1000 Qe 1000 CA 1000 VA 1000 V 1000 Pb

1998 83,42 6557,80 864,11 6756,96 299,10

1999 245,92 6752,27 1337,37 7003,09 232,87

Constatam ca s-a inregistrat o crestere sensibila a folosirii activelor fixe in anul 1999 productie obtinuta si vanduta la 1000 lei active fixe fiind mai mare cu 162,5 lei aceasta se explica prin cresterea activelor fixe cu 53,9 % fata de anul anterior, in conditiile cresterii productiiei intr-un ritm mai rapid (385,2 %). Cresterea moderarii imobilizarilor corporale in totalul activelor de exploatare de la 39,92 % (1998) la 41,54 (1999) a redus posibilitatea firmei de a manevra propriul capital, situatie care a generat greutati de trzorerie. De evidentiat insa faptul ca efortul investitional facut de societate s-a concretizat - cum este normal - in cresterea productiei, respectiv a vanzarilor. Productia exercitiului a marcat o crestere cu 385,2 % fata de anul anterior si de 69,5 % la productia vanduta. Valoarea adaugata la 1000 lei active fixe a inregistrat o crestere cu 246,13 lei (+3,64 %), crestere determinata in cea mai mare parte cresterii volumului productiei exercitiului, determinata atat de cresterrea productiei muncii, cat si a sporiri numarului de personal. Cheltuielile materiale la 1leu productie au crescut diminuand posibilitatea de sporire a valorii adaugate la 1000 lei active fixe. Profitul brut la 1000 lei active fixe s-a redus cu - 66,23 lei , ca urmare a scaderii profitului cu - 28,7 % in conditiile cresterii activelor fixe cu 164,6 %. Cauza principala a scaderii eficientei activelor fixe o constitue depasirea cheltuielilor materiale, a cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajului, a indexarii salariilor si alte cheltuieli.

3.2.2.

Activele circulante de exploatare

Obiectivele circulante de exploatare, denumite si capital circulant, valori circulante, valori mobiliare, mobilizari sau mijloace circulante, cuprind toate
38

valorile economice sub forma stocurilor,comenzilor in curs de executie, creantelor titlurilor de plasament, instrumentelor de trezorerie si disponibilitatilor banesti. Din punct de vedere economic si financiar, activele circulante se afla intr-o continua fluenta valorica, ele isi schimba forma materiala si functionala (marfa creante - bani) in cadrul circuitului economic al patrimoniului. Cu ocazia finalizarii fiecarui ciclu de exploatare diferitele forme de active circulante sunt inlocuite continu cu exemplare noi de aceeasi speta. Astfel, in faza de aprovizionare mijloacele sub forma de bani se transforma in stocuri de materii prime si materiale. In faza de productie stocurile de materii prime si materiale se consuma integral, rezultand stocuri de productie in curs de fabricatie, care - dupa ultima operatie de prelucrare - devin produse finite, iar in faza de desfacere sunt vandute clientilor, operatie care genereaza drepturi fata de acestia, fie sub forma creantelor asupra clientilor, daca decontarea se realizeazaintr-un termen mai mare, fie imediat, sub forma efectelor comerciale de primit. Sub aspectul lichiditatii, caracteristica de baza a activelor circulante este aceea ca perioada de rotatie este mai mica de un an. Ele intra si ies din firma de mai multe ori sau cel putin o singura data in timpul unui exercitiu financiar. De aceea aceasta categorie de active este definita si prin valorile economice care prin natura si destinatia lor nu au calitatea de a servii de o maniera indelungata activitatea firmei. Analizand dinamica si structura acestor active (cu caracter ciclic al rotatiilor) pe baza datelor sintetizate in tabelul nr.9, au rezultat urmatoerele concluzii: Tabelul nr.9 Dinamica si structura activelor circulante mii lei Nr Indicatori crt 1 Stocuri 2 3 Creante 1997 suma % 221 0,03 69037 0 87,28 1998 suma % 2261944 17,7 3 7855886 61,5 8 2639394 12757224 53,15 % 4,36
39

1999 suma % 4362364 22,22 1299625 66,19 1 2275287 11,59 1966390 2 50,74 % 4,80 100 -

4 5 6

Disponibilitat i banesti si plasamente 10040 1 TOTAL active 79099 circulante 2 Pondere in 54,65 total activ % Rata rotatiilor AC 0,93

12,69 100 -

20,6 9 100 -

(nr.rotatii) In totalul activelor circulantede exploatare creanteledetin o pondere determinanta (ca medie a perioadei analizate peste 71,7%). Stocurile care detin 22,2 % din totalul activelor au inregistrat o crestere de 65,4 % in dinamica acestora reflectandu-se influenta preturilor de evaluare, ele insele sub impactul inflatiei. Disponibilitatile banesti si plasamentele, ca principal element de caracterizare a trezoreriei unui agent economic, au scazut cu 13,8 %, fapt ce reflecta o inrautatire a starii de sanatate financiara a societatii, gradul de asigurare cu disponibilitati banesti marcand o scadere de la 20,69 % la 11,59 %. Din practica economica a anilor anteriori a reiesit ca cca. 3 - 5 % din activele circulante asigura necesitatile curente de disponibilitati banesti ale societatii. Rezulta ca SC AGROVET se incadreaza in limitele normale. Urmarind rotatia stocurilor, cu ajutorul modelului de calcul: Rs = V/S unde Rs = rotatia stocurilor V = volumul vanzarilor S = volumul stocurilor

din datele bilantiere a rezultat: 1998 Rs = 24,57 rotatii 1999 Rs = 21,59 rotatii Se constata o incetinire cu 2,98 rotatii datorita cresterii volumului vanzarilor cu 69,5%, in conditiile cresterii stocurilor cu 92,9 %. Firma va trebui sa actioneze pt a-si dimensiona eficient stocurile, astfel incat sa evite imobilizarea de resurse financiare in stocuri. Asemanator activelor imobilizate de exploatare, se poate evidentia si eficienta activelor circulante de exploatare pe baza indicatorilor: venituri, productia exercitiului, cifra de afaceri, valoarea adaugata, profitul brut la 1000 lei active circulante. Tabel nr.10 Indicatori de eficienta ai folosirii activelor circulante in perioada 1998 - 1999 Nr. Indicatori crt. 1 Venituri/1000 lei active circulante (V:AC) x1000 2 Productia exercitiului/1000 lei AC (Qe:AC) x1000 3 Cifra de afaceri/1000 lei AC (CA:AC) x1000 4 Valoarea adaugata/1000 lei AC (VA:AC) x1000 5 Profit brut/1000 lei AC 1998 4488,95 55,42 4356,65 574,06 1999 4976,09 174,74 4797,88 950,28

40

(Pb:AC) x1000 357,13 165,5 Toti indicatorii de eficienta atesta ca activele circulante au fost folosite eficient,deoarece acestea au crescut cu 53,9 %, in conditiile depasirii intr-un ritm superior a tuturor indicatorilor valorici. In evaluarea eficientei utilizarii activelor circulante se poate utiliza si vitaza de rotatie a acestora (ca durata a unei rotatii sau ca numar de rotatii). Din punct de vedere metodologic in analiza duratei unei rotatii (in zile) a activelor circulante de exploatare s-a utilizat relatia: V = (S x T) / CA In care: V = durata in zile a unei rotatii a AC CA =veniturile totale (exclusiv cele financiare) S = sold mediu al activelor circulante de exploatare

Numarul de rotatii (Nr.) = CA / S Din calculele efectuate a rezultat durata unei rotatii ale activelor circulante ( zile). Nr. rotatii 1998 82,63 4,57 1999 75,03 4,80

Remarcam ca durata unei rotatii ale activelor circulante de exploatare a scazut de la 82,63 la 75,03 zile, ceea ce echivaleaza cu o acceleratie a acesteia cu 7,6 zile, ca urmare a cresterii intr-un ritm mai rapid a cifrei de afaceri fata de cresterea soldului mediu al activelor circulante (169,5 % > 153,9 %). Consideram ca desi cresterile valorice ale stocurilor, respectiv soldurile de active circulante sunt consecinta directa a preturilor de aprovizionare practicate, in continua crestere sub impactul inflatiei, societatea dispune totusi de suficiente rezerve in directia cresterii eficientei resurselor materiale si valorificarea superioara a acestora. Acest aspect este evident daca avem in vedere si situatia creantelor , care au crescut atat ca pondere in totalul activelor circulante ( de la 61,58 % la 66,19 %), cat si ca volum, respectiv cu 65,43 % . Pe baza datelor bilantiere s-a calculat durata de recuperare a creantelor, comparativ cu anul precedent, rezultand urmatoarea situatie:

41

Tabelul nr. 11. Durata de recuperare a creantelor

Nr. crt. 1 2 3 4

Indicatori Vanzari Vanzari medii zilnice Debitori Durata de recuperare a creantelor (3:2) zile

1998 55578715 15438531 7855886 50,88

1999 94201025 2616695 12996241 49,67

% 169,5 169,5 165,4 97,62

Durata medie de recuperare a creantelor prezinta la sfarsitul anului 1999 o situatie mai buna fata de anul precedent, ritmul de crestere a volumului vanzarilor fiind mai accentuat decat a creantelor cu 4,1 %, ducand la scaderea duratei de recuperare a creantelor cu - 1,21 zile. Volumul mare de creante pe care le are firma este confirmat si de faptul ca disponibilitatiile la banca sau in casa ale SC AGROVET nu sunt la nivelul la care ar fi putut sa se situeze. Vor trebui luate masuri, printre care, recuperarea creantelor de la diferiti clienti sa se realizeze mai rpid, in acest scop fiind necesare imbunatatiri ale relatilor de decontare. 3.3. Diagnostic al gestiunii resurselor umane In conceptul modern al intreprinderii, resurselor umane sau capitalului uman li se atribuie un rol deosebit in asigurarea performantelor economicofinanciare ale acestora. In consecint, abordarile complexe din punct de vedere cantitativ, al randamentelor si motivatiilor sunt in prezent larg raspzndite. Se vorbeste chiar de miza umana a intreprinderii . Ca atare si analiza diagnostic a activitatii intreprinderii, gestiunea resurselor umane reprezinta un segment de esenta. In diagnosticarea gestiunii umane se foloseste un sistem de indicatori privind, pe de-o parte, asigurarea resurselor umane (numarul de salariati, calificarea, structura personalului, mobilitatea, etc.), iar, pe de alta parte,utilizarea acestora (sub aspectul timpului de munca utilizat si al eficientei utilizarii). Dinamica efectivului de salariati pe total si pe categorii, are menirea sa evidentieze o dimensiune a potentialului tehnico-productiv legata de un factor de baza al productiei-munca. O asociere insa a dinamicii se face numai in corelatie cu productivitatea muncii si tinand seama de cresterea actuala si probabila a acesteia.
42

In perioada analizata personalul SC AGROVET a inregistrat urmatoarea structura profesionala:

Tabel nr.12. Structura personalului in perioada 1998 -1999 Nr. crt. 1 2 3 4 5 Indicatori Total personal, din care: -TESA Muncitori si maistri din care: - muncitori calificati - muncitori necalificati 1998 64 5 59 51 8 1999 85 5 80 69 11 % 132,8 100 135,1 135,3 137,5

Referitor la potentialul uman in ceea ce priveste latura cantitativa nu se ridica probleme care sa afecteze nefavorabil activitatea societatii, peste 80 % se incadreaza in intervalul 30 -50 ani, care echivaleaza cu un solid potential format din cunostinte si experienta. Evident masurile ce trebuie luate urmeaza sa acopere cresterea previzibila a productiei si ca urmare a productivitatii muncii, sa conduca chiar la o reducere relativa a numarului muncitorilor. Eficienta utilizarii resurselor umane Eficienta resurselor umane este relevata prin intermediul urmatorilor indicatori: Tabel Nr.13. Nr. crt. 1 2 Indicatori Productivitatea muncii mii lei venituri/salariat valoareadaugata/salariat Profitul/salariat 1998 4360065 572145 355940 1999 5565665 1097510 191100

43

3 4 5

Venituri/1000 lei chelt.cu personalul Valoarea adaugata /1000 lei chelt. Cu personalul Profitul brut/1000 lei chelt.cu personalul

564200 74035 46060

423580 83525 14540

Dupa cum rezulta din cele de mai sus, veniturile pe un salariat inregistreaza cresteri sensibile, deoarece in ele se reflecta si dinamica preturilor produselor comercializate. In aceste conditii acesta nu se identifica cu productivitatea muncii, similar prezentandu-se si situatia valorii adaugate. Scaderea profitului pe un salariat, in conditiile sporirii veniturilor pe salariat, evidentiaza influenta negativa a costurilor de productie care au inregistrat o crestere de 68,9 % fata de anul precedent ,datorita cresterii cheltuielilor materiale, salariale, etc.- care a diminuat sporul profitului. Curba ascendenta a valorii adaugate reflecta fenomenul cunoscut in economie al asigurarii corelatiei productivitate - salariu mediu (iw >is).

3.4. Diagnostic al gestiunii resurselor financiare

3.4.1.Patrimoniul net Ca reflectare a starii patrimoniale,bilantul contbil incheiat la sfarsitul periodei de gestiune, descrie separat elementele de activ si de pasiv ale intreprinderii. Pentru ca un patrimoniu, ca forma de administrare si gospodarire a avutiei unei intreprinderisa existe, sunt necesare doua elemente intrdependente, unul in persoana fizica sau juridica - ca subiect de drept - si altul in valori materiale si banesti, ca obiect al relatiilor de drepturi si obligatii. Daca valorile materiale si banesti formeaza substanta economica a patrimoniului, in schimb relatiile de drepturi si obligatii reprezinta expresia; pe plan juridic, a relatiilor sociale pe care le implica valoarea. Definit din acest punct de vedere,patrimoniul reprezinta totalitate drepturilor si obligatiilor ce pot fi exprimate in bani; apartinand unei persoane fizice sau juridice, ale caror nevoi le satisfac; precum si bunurile la care se refera. Diferenta dintre activul total bilantier si datoriile totale contractate da o prima si principala evaluare (contabila) intreprinderii la data incheerii exercitiului.Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda situatia neta a intreprinderii(patrimoniul net), respectiv averea neta a actionarilor (activul net neangajat in datorii).
44

Situatia neta (patrimoniul net) este cel mai adesea pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiuni sanatoase.Aceasta situatie marcheaza de fapt atingerea obiectivului major al gestiunii financiare si anume maximizarea volorii capitalurilor proprii, a activului net finantat de respectivele capitaluri. In conditiile noului sistem contabil practicat de la 1.01.1997, cresterea situatiei nete poate fi consecinta unei parti din profitul net si altor elemente de acumulari: provizioane reglementate,raporturi din exercitiul precedent, subventii, etc. Componenta semnificativa a potentialului financiar, patrimoniul net, determinat ca diferenta intre activele certe ale societatii si obligatiile curente de plata, a inregistrat urmatoarele dimensiuni: Tabel nr.14. Situatia patrimoniului net Nr. crt. 1 Indicatori Elemente de activ active imobilizate active circulant Total active nete Elemente pasive obligatii credite pe termen scurt datorii Patrimoniu net 1998 8475200 12463444 20938644 16799498 928963 17728461 3210183 1999 13951006 18831496 32782502 26984702 325928 27310630 5471872 % 164,6 151,1 156,6 160,6 35,1 154 170,4

Sporirea patrimoniului net s-a datorat sporirii activelor nete cu 58,2 % in conditiile cresterii datoriilor cu numai 15,9 % deci un ritm mai lent de crestere a datoriilor. Din punct de vedere financiar, patrimoniul net este acoperit cu urmatoarele categorii de surse: Surse de acoperire a patrimoniului net Nr. crt. 1 2 3 4 Indicatori Capital social Fonduri proprii Rezerve Patrimoniu net 1998 645400 2435703 129080 3210183 1999 4102700 1740092 129080 5971872

45

Capitalul social si fondurile proprii constituie in esenta sursele finantarii patrimoniului net. Cresterea ponderii capitalului propriu denota existenta premiselor formarii lor, respectiv profitul.

3.4.2.Fondul de rulment

Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent care participa la acoperirea financiara a unei parti din activele circulante (cu precadere stocurile),reprezentand marja de securitate a firmei pentru ca activele circulante sa aiba un volum mai mare decat datoriile pe termen scurt . Deci,fondul de rulment reprezinta necesarul de resurse financiare proprii pentru acoperirea a 2/3 din stocurile de active circulante. Fondul de rulment se stabileste ca nivel antecalculat (FRN) si nivel real (FRR). Fondul de rulment antecalculat (FRN) - care in literatura straina poarta diferite denumiri: fond de rulment planificat, previzionat, stabilit, permanent, ciclic, etc. - se stabileste ca diferenta intre necesarul de finantat (activele pe termen scurt) si datoriile de exploatare (pasive pe termen scurt). FRN = ATS - PTS Fondul de rulment real (FRR) se determina ca diferenta intre capitalul permanent (Kp) respectiv capitalul social (Ks) si fondurile proprii (Fd) si datoriile pe termen lung si mediu minus activele imobilizate (AI). FRR = Kp - AI Din compararea celor doua categorii de fond de rulment pot apare urmatoarele situatii: FRR >FRN = excedent de fond de rulment fata de cel ante calculat. FRR<FRN = gol de fond de rulment fata de cel antecalculat FRR=FRN = egalitate, care refletacorespondenta la momentul respectiv intre fondul de rulment real si prevederi In cazul in cand FRR> FRN, societatea comerciala este asigurata cu sursele necesare pentru demararea si continuarea activitatii.In caz contrar, FRR<FRN se apeleaza la alte surse.
46

Tabelul nr.15 Calculul fondului de rulment necesar (FRN) Indicatori 1) Active pe termen scurt ATS Stocuri (valoare de exploatare) S Debitori(creante) (valori realizabile) Cr. Disponibilitatibanesti (valori disponibile) Db. Total active pe termen scurt 2) Pasive pe termen scurt PTS. Imprumuturi bancare Cr. Obligatii pe termen scurt Ob. Total pasive pe termen scurt Fond de rulment necesar FRN 1998 2261944 7855886 2639394 12757224 3931437 16799498 20730935 - 7973711 1999 4362364 12996251 2275287 19633902 3263035 26984702 30247737 - 10613835

Se constata ca activele pe termen scurt sunt mai mici decit sursele atrase si imprumutate atat in anul 1998 cu -7973711 mii lei,si de - 10613835 mii lei Trebuie precizat ca in antecalculse are in vedere cu precadere si durata ciclului de fabricatie ,ponderea valorii adaugate si politica financiara a firmei . Totodata ,pentru un grad mai mare de siguranta trebuie sase adauge si un coeficient de siguranta pentru acoperirea riscului de depreciere a bvalorii activelor circulante , de acoperire a unor creante neachitate de unii clienti faliti etc.

Tabel nr. 16 Calculul fondului de rulment real (FRR) Indicatori 1998 1999

47

Capital permanent Active imobilizate Fond de rulment real

Kp AI FRR

6212657 8475200 -2262543

8908979 13951006 -5042027

Comparand fondul de rulment real cu nevoia de fond de rulment , au rezultat: Tabel nr.17 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Indicatori 1998 1999

Fond de rulmentreal FRR -2262543 -5042027 Nevoia de fond de rulment FRN -7973711 -10613835 Excedent (+) de fond de rulment Gol (-) de fond de rulment 10236254 15655862 Din calculele efectuate reiese ca atat in anul precedent,cat si in anul 1998 firma a avut olipsa de fond de rulment de 10,2 millioane ,respectiv de 15655,9. Pentru aducerea fondului de rulment la marimea optima, in concordanta cu cifra de afaceri din activitatea curenta a firmei sunt necesare masuri in directia accelerarii fluxului in incasari plati , deci a fluxului de trezorerie , pentru ca in functie de acesta , sa fie reglate si termenele de scadenta a rambursarii creditelor de catre clienti , a scadentei de plata a furnizorilor si creditelor acordate de acestia , a ritmului de aprovizionare (cu materii prime, materiale ,inclusiv a ritmicitatii aprovizionarii ) de reducere a stocurilor ,a folosirii etc. Ca urmare a celor mentionate , apreciem ca determinarea marimii fondului de rulment constituie pentru conducerea firmei un mijloc de fixare a politicii sale economico-financiare de supraveghere a variatiei indicatorilor de baza. Capitalul propriu

3.4.3.

Structura pasiva dupa criteriul exigibilitatii grupeaza posturile de pasiv in doua mari categorii:capitalurile proprii si datoriile. Capitalurile proprii au o exibilitate nula intrucat capitalul mobilizat de la asociatie sau conservat prin reinvestirea profiturilor este definitiv la dispozitia intreprinderii pe durata ei de viata. IN perioada supusa diagnosticarii ,capitalul propriu -ca indicator al potentialului financiar al S.C. AgrovetS.A.,determinat prin insumarea capitalului social si a fondurilor proprii, a inregistrat urmatoarele valori: Tabel nr.18 Nr. crt. 1. Indicatori Capital social 1998 645400
48

1999 4102702

2.

3.

Fonduri proprii din care: - fond de rezerva - alte fonduri - profit nevarsat si nerelevat Capital propriu(1+2)

2564783 129080 2435703 3210183

1869172 129080 1740092 5971872

Se constata o crestere a capitalului propriu cu 86 % fata de anul 1997 , datorita scaderii ponderii fondurilor proprii cu 27,2 %. Gradul de participare al diferitelor catregorii de surse la formarea capitalului propriu se prezinta astfel : Tabel nr.19 Nr. crt. 1 2 3 4 5 Indicatori Capital social Fonduri proprii fondul de rezerva alte fonduri Total (1+2) 1997 20,10 % 79,90 4,02 % 75,88 100 1998 68,70 31,30 2,16 29,14 100

La formarea capitalului propriu, participarea capitalului social si fondurile proprii este exclusiva, confirmandu-se inca o data existenta profitului ca sursa de formare a acestuia.

3.4.4. Capitalul permanent In cadrul SC AGROVET SA capitalul permanenteste format din: 1998 1999 Capitalul propriu: 3210183 5971872 Imprumuturi pe termen mediu si lung: 3002474 2937107 Total capital permanent: 6212657 8908979

49

Capitalul permanent a crescut cu 43,4% atat datorita sporiri capitalului propriu cu 86% .Imprumuturile pe termen mediu si lung s-au redus cu 2,16% fapt care se apreciaza pozitiv, deoarece a crescut ponderea surselor proprii la acoperirea activelor circulante .

3.4.5 Capital total de exploatare Ca o caracteristica complementara a potentialului financiar al unitatii, se poate avea in vedere si capitalul total de exploatare. Din punct de vedere metodologic capitalul total de exploatare se determina prin insumarea capitalului permanent cu creditele pe termen scurt si a creditelor de compensare /pentru lichidarea blocajului financiar, (la care de fapt nu s-a apelat ),astfel :

Tabel nr.20. Determinarea capitalului total de exploatare mii lei Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Indicatori Capital propriu Credite pe termen mijlociu. si lung Credite pentru investitii Capital permanent Credite pe termen scurt Credite de compensare Capital total de exploatare 1998 3210183 3002474 6212657 928963 7141620 1999 5971872 2937107 8908979 325928 9234907

In cazul dat capitalul permanent de exploatare in corelatie cu activele totale de exploatare se prezinta astfel:

Structura capitalului permanent de exploatare in acoperirea activelor totale de exploatare mii lei. Nr. crt. Indicatori 1997 1998

50

1 2 3 4

Active totale de exploatare Capital total de exploatare Diferenta (1 -2) Ponderea capitalului de exploatare

21232424 7141620 14090804 33,63 %

33584908 9234907 24350001 27,50 %

Se constata ca activele totale de exploatare sunt acoperite in medie in proportie de numai cu 27,5 % pe seama capitalului total de exploatare diferenta constituind-o obligatiile societatii. Ponderea mica pe care o detine capitalul total de exploatare in acoperirea financiara a activelor totale de exploatare nu constituie un aspect satisfacator. De aceea, utilizarea eficienta a activelor fixe si a activelor circulante de exploatare echivaleaza pentru societate cu o eficienta sporita a utilizarii capitalului.

3.4.6.

Diagnostic pe baza principalelor rate ale potentialului si echilibrului financiar

Bilantul contbil poate fii analizat si din punct de vedere structural, urmandu-se cu aceasta ocazie raporturile dintre diferite elemente patrimoniale si evidentierea principalelor mutatii calitative in situatia mijloacelor si surselor generate de actiunea factorilor endogeni si exogeni asupra patrimoniului, ca entitate distincta.

3.4.6.1.Rate de structura Ratele de structura constituie un instrument operational si eficient al analizei financiare. Acestea se stabilesc ca raport intre diferitele elemente, posturi sau grupe de posturi, comparativ cu elementele corespunzatoare sau cu totalul activului sau pasivului bilantier. Desi modalitatea de determinare a acestor rate este simpla, subliniem bogatul contiunut informational privind situatia financiara a intreprinderii sideschiderea pe care o imprima prin posibilitatea efectuarii unor comparatii in timp si spatiu, cu rezultatele intreprinderilor in domeniu sau cu propriile rezultate (analizate in dinamica). Ratele de structura ale activului

51

In sistemul ratelor de structura ale activului, in functie de elementele pe care acesta le contine, cele mai semnificative ca vloare informativa si totodata cele mai frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt: rata imobilizarilor si rata activelor circulante. Prin dimensiunea lor aceste rate reflecta preponderent natura activitatii desfasurate, aparenta sectoriala precum si aspecte de politica financiara.
a. Rata activelor imobilizate,

Rata activelor imobilizate (Ri) se calculeaza ca raport intre activele imobilizate (Ai) si activele totale (At). Ri = Ai / AT x 100 Mentionam ca atat activele imobilizate (imobilizari necorporale, corporale si financiare), cat si activul total (active imobilizate si active circulante) sunt aferente exploatarii. Dupa unii autori se poate calcula si o rata a imobilizarilor, prin raportarea activelor imobilizate la activele circulante. Tinand seama de componentele activelor imobilizate este utila si stabilirea unor rate complementare, astfel: a1. Rata imobilizarilor corporale, Rata imobilizarilor corporale (Ric) calculata ca raport intre imobilizarile corporale (Ic) si activul total (At). Ric = Ic / At x 100 Marimea acestui indicator este determinata, in primul rand, de natura activitatii. La o intreprindere cu o pondere ridicata a imobilizarilor corporale, opereaza mai dificil o conversie a activelor sale in disponibilitati. a2. Rata imobilizarilor financiare, Rata imobilizarilor financiare(Rif) exprima gradul de participare al intreprinderii in cadrul proceselor de investire sub forma plasamentelor financiare (If). Rif = If / At x 100
b. Rata activelor circulante,

Rata activelor circulante (Rac) reprezinta ponderea activelor circulante in totalul activelor. RAC = AC / At x 100

52

Intre rata activelor imobilizate si rata activelor circulante se formeaza relatia: RAI + RAC = 1 Ca si in cazul activelor imobilizate, pentru procesulde decizie sunt operationale ratele analitice ale activelor circulante: rata stocurilor rata creantelor, rata diponibilitatilor si plasamentelor b1 . Rata stocurilor (Rs). Rs = stocuri x 100 active totale Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector de activitate la altul, infunctie de natura activitatii: mai ridicate la intreprinderile din sfera productiei si distributiei de bunuri materiale si foarte scazute in sfera serviciilor. Interpretarea evolutiei in timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor necesita corelarea cu nivelul activitatii, admitandu-se ca ecuatie minimala de echilibru structural. ICA Is unde: ICA= indicele cifrei de afaceri Is = indicele stocurilor La randul lor, stocurile sunt formate dintr-o serie de elemente: materii prime, productie neterminata, produse finite, marfuri, ponderea lor in patrimoniul firmei si evolutia in timp, constituie informatii indispensabile formarii politicii comerciale. In acest scop se calculeaza : - Rata materiilor prime = x 100 active circulante
materii prime

- Rata productiei neterminate = Productia neterminata x 100 Active circulante - Rata stocurilor de marfuri = x 100 active circulante
marfuri

In functie de necesitatile analizei, ratele mai sus prezentate pot fi determinate luand ca baza de raportare si totalul activului bilantier.
53

b2 . Rata creantelor (Rc) Rc = x 100 Active totale

creante

Marimea acestei rate determinata de natura relatiilor intrprinderii cu partenerii externi din aval, de termenele de plata pe care le acorda clientelei sale. Pentru evidentierea unor aspecte analitice, dar cu implicatie asupra echilibrului intreprinderii este utile aprofundarea analizei creantelor, respectiv determinarea unor rate analitice, in functie de natura creantelor, certitudinea realizarii lor si termenul de realizare. b3 . Rata disponibilitatiilor banesti si plasamentelor (Rd) Rd = Disponibilitati + valori mobiliare de plasament x 100 Active totale Pentru o investigare mai analitica se pot determina doua rate distincte: rata disponibilitatilor si rata plasamentelor. Rata disponibilitatilor reflecta ponderea disponibilitatilor banesti in patrimoniul intreprinderii, informatiile furnizate de acest indicator necesitand o interpretare diferita de la caz la caz. O valoare ridicata a disponibilitatilor poate reflecta o situatie favorabila in termen de echilibru financiar, dar poate fi si consecinta detinerii unor resurse insuficient utilizate, a unor resurse neproductive. De asemenea disponibilitatile pot inregistra variatii de mare amplitudine in intervale foarte scurte. In cateva zile incasarile pot creste foarte mult, datorita unor intrari importante de fonduri sau dimpotriva sa scada ca urmare a unor plati foarte concentrate in timp. Pe baza datelor furnizate de catre societatea comerciala analizata, au fost determinateprincipalele rate de structura ale activului. Tabel nr.21 Determinarea activelor totale de exploatare

Nr. crt. 1

Indicatori Active imobilizante - mijloace fixe la valoarea de

1998 8475200 3962767

54

1999 13951006 7722657

inventar - mijloace fixe la valoarea ramasa - investitii in curs de executie Active circulante - stocuri -disponibilitati banesti -creante Active totale de exploatare(1+2)

3834814 4640389 12757224 2261944 2639394 7855886 21232424

7249373 6701633 19633902 4362364 2275287 12996251 33584908

Rate de structura ale activului Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Rate de structura ale activului Mijloace fixe la valoarea de inventar = Active imobilizate Mijloace fixe la valoarea ramasa = Active imobilizate Mijloace fixe la valoarea de inventar = Active totale de exploatare Mijloace fixe la valoarea ramasa = Active totale de exploatare Active circulante = Active totale de exploatare Stocuri = Active circulante Disponibilitati banesti = Active circulante Creante = Active circulante Stocuri = Active de exploatare Disponibilitati banesti =
55

1998 0,47 0,45 0,19 0,18 0,60 0,17 0,21 0,62 0,11 0,12

1999 0,55 0,52 0,23 0,22 0,58 0,22 0,12 0,66 0,13 0,07

11

Active de exploatare Creante Active de exploatare

0,37

0,39

Dupa opinia noastra, tinand seama de profilul activitatiisocietatii, ratele de structura ale activului sunt normale, oscilatiile unora, nefiind de natura de a constitui semnale critice ale situatiei. Avand in vedere conditiile in care societatea si-a desfasurat activitatea in anul 1999 se constata o scadere a nivelelor ratelor de structura. Dimensiunea activitatii si in consecinta, a rezultatelor inregistrate, o situeaza insa la un nivel ridicat de eficienta, materializat in cresterea productivitatii muncii, a gradului de folosire a capacitatii de productie, accelerarea vitezei de rotatie a nivelelor circulante.

Ratele de structura ale pasivului

Din punct de vedere principial, similar ratelor de structura ale activului, ratele corespunzatoare ale pasivului pot fi determinate, luand in calcul capitalul propriu, capitalul permanent, capitalul total de exploatare sau obligatiile in raport cu totalul pasivului. Literatura de specialitate in domeniu confera spatii largi constructiei ratelor de structura ale pasivului si rolul pe care il au in aprecierea stabilitatii si autonomiei financiare a intreprinderii.
a. Rata stabilitatii financiare (RSF) reflecta legatura dintre capitalul permanent

de care dispune intreprinderea in mod stabil, pe o perioada de un an si patrimoniul total. Rs = capital permanent (Kp) x 100 Pasive totale (PT) Kp = capital propriu + imprumuturi pe termen mediu si lung. Din punct de vedere tehnic se ridica problema separarii exacte a resurselor proprii si imprumutate cu caracter durabil, permanent de cele instabile, destinate a fii consumate pe termen scurt.
b. Rata autonomiei financiare globale (RAFG)

RAFG =

K propriu

x100
56

PT Diversitatea de conditii in care isi desfasoara activitatea intreprinderile face dificila stabilirea unor rate de referinta. Totusi se recomanda ca satisfacatoare pentru echilibrul financiar, situatia in care rata autonomiei financiare globale respectiv RAFG 1. Prin urmare, existenta unui capital propriu, egal sau mai mare cu o treime din pasivul firmei este premisa a autonomiei financiare a acesteia. Mai semnificativa decat precedenta, se poate determina rata autonomiei financiare la termen, ca raport intre capitalul propriu (Kpr) si capitalul permanent (Kp), fapt care permite aprecieri mai exacte, prin implicarea structurii capitalului permanent. Se apreciaza ca pentru asigurarea autonomiei financiare, considerata ca fiind primordiala pentru intreprindere, capitalul propriu trebuie sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul permanent. c.Rata de indatorare globala (Rig) masoara ponderea obligatiilor in patrimoniul intreprinderii. Rig =
Obligatii totale

x 100 Pasive totale

Rata de indatorare caracterizeaza dependenta financiara a intreprinderii si gradul de risc al politicii sale financiare. Aceasta rata trebuie sa fie subunitara (Rig < 1). Distantarea de 1 semnificand o reducere a indatorarii intreprinderii, respectiv o crestere a autonomiei financiare a acesteia. Pentru fundamentarea politicii financiare a intreprinderii se pot determina alte doua rate, ca raport intre obligatiile pe termen mediu si lung si capitalul permanent sau capitalul propriu. In analiza unor aspecte legate de asigurarea echilibrului financiar al intreprinderii, se pot determina si unele rate analitice, in functie de natura si scadenta obligatiunilor. Cand numitorul este capitalul propriu rata de indatorare, astfel determinata, are o semnificatie aparte, deoarece evidentiaza masura in care intrprinderea recurge la asa zisul efect de levier. Ea permite aprecierea capacitatii de indatorare a intreprinderii, capacitate care este saturata cand rata se apropie de 1. Luand in calcul structurile pasivului bilantier, reflectate prin datele de mai jos , ratele acestor structuri au inregistrat urmatoarele valori: Tabel nr.22 Structura pasivului Nr, Indicatori
57

1998

1999

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Capital social Fonduri proprii Capital propriu (1+2) Capital de investitii Capital permanent (3+4) Credite pe termen scurt Capital de compensare Capital total de exploatare (6+7) Obligatii Total pasiv (8+9) Rata de indatorare globala (Rig)

645400 2564783 3210183 3002474 6212657 928963 7141620 16859009 24000629 86,38 %

4102700 1869172 5971872 2937107 8908979 3259280 9234907 29459847 38694754 78,17 %

Tabel nr.23 Ratele de structura ale pasivului Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Ratele de structura Capital social = Capital propriu Fonduri proprii = Capital propriu Capital social = pasive totale Fonduri proprii = Pasive totale Obligatii = Pasive totale Credite totale = Pasive totale Capital propriu = Pasive totale Capital permanent = Pasive totale Capital total de exploatare = Pasive totale 1998 0,20 0,80 0,03 0,11 0,86 0,16 0,13 0,26 0,30 1999 0,69 0,31 0,11 0,05 0,78 0,08 0,15 0,23 0,24

58

Operand cu o macrostructura se observa ca incepand cu anul 1998 sursele proprii, care detin care detin in pasivul bilantier 15,43 %, respectiv o relativa stabilitate financiara a societatii. In desfasurarea activitatii productive societatea foloseste in principal surse atrase, desi nivelul obligatiilor curente si respectiv al creditelor, participa in proportii diferite (69,74 % fata de 8,43 %).

3.4.6.2 Rate de sinteza si echilibru financiar

a. Rata lichiditatii generale (Rlg) Rata lichiditatii generale (Rlg)(solvabilitatii)stabilita ca raport al activelor circulante fata de obligatiile curente (obligatii pe termen scurt), exprima garantia patrimoniala a onorarii acestora din urma.
la 31.XII.1998 la 31.XII.1999

Rlg = 13,73 Rlg = 60,24

Valoarea supraunitara a acestor rate confirma garantia stingerii obligatiilor fata de creditori si banci pe seama patrimoniului intreprinderii. Pentru a determina gradul de lichiditati al momentului respectiv se vor lua in calcul disponibilitatiile banesti si valorile realizabile certe, excuzand imobilizarile de active circulante. b.Rata lichiditatii imediate Rata lichiditatii imediate (Rli) se poate determina pe baza disponibilitatiilor banesti si a valorilor rapid realizabile, fie prin diminuarea activelor circulante totale cu soldul stocurilor si raportarea acestora la obligatiile curente (datori pe termen scurt). In perioada supusa analizei, rata lichiditatii imediate se prezinta astfel: - la 31.XII.1998 Rli = 10495280 - 2261944 =0,49 16799498

59

- la 31.XII.1999

Rli = 19633902 - 4362364 = 0,57 26984702

Aceasta este de fapt o rata a trezoreriei. Aceasta este mai mica decat 1 sau 100, fara a genera dificultati societatii,cu conditia ca aceasta sa dispuna de stocuri sigure si previziuni corecte in ceez ce priveste trezoreria. In cazul in care aceasta rata este subunitara , suntem determinati sa apreciem ca o parte din stocuri sunt acoperite din obligatii pe termen scurt. c.Rata solvabilitatii generale Rata solvabilitatii generale (Rsg), reflecta in mod cuprinzator capacitatea societatii de a garanta obligatiile curente pe seama intregului activ de exploatare. Se determina ca raport intre activele totale de exploatare si obligatiile curente. Pe baza calculelor efectuate, rata solvabilitatii generale a inregistrat urmatoarele valori:
la 31.XII.1998 la 31.XII.1999

Rsg = 21232424 = 1,02 20730935 Rsg = 33584908 =1,11 30247737

Ponderea de aproximativ 1/3 pe care este necesar sa o detina activele circulante in totalul activelor de exploatare reprezinta o garantie a solvabilitatii, ca urmare a posibilitatii transformarii unei parti a activelor circulante in lichiditatii (in conditii normale ale capacitatii de plata a beneficiarilor productiei). d.Rata autonomiei financiare Rata autonomiei financiare (Raf), se utilizeaza in sistemul de rate al potentialuluifinanciar, reprezentand raportul intre capitalul propriu si capitalul permanent.

Tabel nr.24 Nr.crt . Indicatori 1998 1999

60

1 2 3

Capital propriu Capital permanent Rata autonomiei financiare

3.210.183 6.212.657 0,52

5.971.872 8.908.979 0,67

In acest caz intreprinderea are asigurata autonomia financiara, confirmandu-se prin aceasta performantele economico-financiare, implicit credibilitatea fata de orice fel de parteneriat. e.Rata de finantare a stocurilor Rata de finantare a stocurilor(Rfs) se determina ca raport intre fondul de rulment si stocuri, si serveste la determinarea contributiei fondului de rulment, la acoperirea stocurilor de active circulante, in principal a stocurilor.
la 31.XII.1998 la 31.XII.1999

Rfs = - 2262543 = -1 2261944 Rfs = -5042027 = -1,16 4362364

Productia financiara mondiala considera normala situatia in care fondul de rulment contribuie cu cca. 2/3 la finantarea stocurilor. Din analiza datelor rezulta ca stocurile nu au fost acoperite din fondul de rulment nici in anul 1998 si nici in anul 1999. f.Rata capitalului propriu si a capitalului permanent fata de activele imobilizate de exploatare .Rata capitalului propriu (Rpr) si a capitalului permanent (Rp) fata de activele imobilizate de exploatare se determina ca raport intre capitalul propriu, respectiv capitalul permanent si activele imobilizate de exploatare si a inregistrat urmatoarele valori:
la 31.XII.1998 la 31.XII.1999

0,38 (fata de Kpr) 0,43 ( - // - )

0,73 (fata de Kp) 0,64 ( - // - )

Observam ca activele imobilizate de exploatare nu sunt acoperite integral pe seama surselor proprii, insa in ultimul an situatia s-a imbunatatit. 3.5 . Diagnostic al eficientei integrate a utilizarii resurselor
61

In diagnosticul general al potentialului si performantelor economico-financiare ale societatii un cadran special, cu mare putere probatorie, il reprezinta eficienta integrala a utilizarii resurselor, care practic - se circumscrie ca forme diferite de exprimare a profitabilitatii. In legatura cu corelatia dintre rentabilitate si eficienta economica trebuie avut in vedere ca eficienta economica , este mai cuprinzatoare decat rentabilitatea. Se apreciaza ca eficienta economica reprezinta cea mai generala categorie care caracterizeaza rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea (consum productiv, consum undividual, vanzare) sau economisirea unor rsurse (umane,materiale sau financiare) intrate sau nu in circuitul economic. In substanta sa, eficienta economica vizeaza minimizarea produselor ce revin pe o unitate de efect util. Rentabilitatea constituie una din formele de exprimre a eficientei economice, anume ca o forma sintetica realizata cu ajutorul categoriilor valorice. Pentru exprimrea ratei rentabilitatii se utilizeaza modelele cu putere informatica diferita care oglindesc eficienta diferitelor laturi ale activitatii economice a intreprinderii. Indicatorii construiti in functie de capitalul avansat sau ocupat, exprima predominant interesele investitorilor, in timp ce indicatorii construiti in functie de sursele consumate, exprima, in principal, interesele managerilor societatii comerciale. Principalii indicatori prin care se poate analiza rata rentabilitatii sunt: a) Rata rentabilitatii economice care reprezinta raportul dintre rezultatul exercitiului inaintea deducerii sarcinilor fiscale, respectiv dobanzilor si impozitelor si capitlul permanent , deci capitalul , independent de provenienta, respecta capitalul propriu si imprumutat pe termen mediu si lung. Re = Pb / Kp x 100, in care Kp =capitalul permanent Aceasta rata de rentabilitate reflecta performanta economica a intreprinderii , independent de modul de finantare si de sistemul fiscal. Mentionam ca in lucrarile de specialitate rata rentabilitatii economice se mai intalneste si sub forma : Re = Pb / Ae x 100 inainte de impozitare in care: Pb = profitul exercitiului

b)Rata rentabilitatii financiare care reprezinta raportul dintre profitul net (Pn) si capitalul propriu (Kpr).
62

Rata rentabilitatii financiare este in functie de structura capitalurilor permanente, adica de proportia care exista intre capitalul imprumutat, respectiv datoriile (D) si capitalul propriu (Kpr). Raportul D/Kpr este si un coeficient numit parghie financiara, care influenteaza rata rentabilitatii financiare. Costul capitalului imprumutat se masoara prin rata medie a dobanzilor la capitalul imprumutat, respectiv la datoriile financiare. Rf = Dn / Kpr x 100 Sd = suma dobanzilor (componenta a cheltuielilor financiare) D = datorii financiare (imprumuturi si credite bancare) Rata rentabilitatii resurselor consumate, (Rc) care reprezinta raportul intre rezultatul aferent cifrei de afaceri a intrprinderii, profitul brut (Pb) si costul productiei vandute ( qvc).
c)

Rc = Pb / qvc x 100 In model apar urmatorii factori asupra ratei rentabilitatii: structura productiei vandute, costurile de productie si preturile de vanzare (exclusiv TVA). Volumul productiei nu influenteaza direct deoarece modifica concomitent si numitorul si numaratorul fractiei in aceeasi proportie , avand insa o influenta indirecta, prin reducerea cheltuielilor fixe pe unitatea de produs si deci a costurilor unitare. d) Rata rentabilitatii capitalului avansat sau ocupat, (Rav) se stabileste ca raport intre rezultatul curent al exercitiului (Rc) si capitalul avansat - fix (AF) si circulant (AC). Rav = Rc / (AF + AC) x 100 Acest model este asemanator cu rata rentabilitatii economice, deci reflecta performanta economica a intreprinderii si in consecinta interesele investitorilor sunt legate in mod deosebit de acest model. e) Rata rentabilitatii comerciale (vanzarilor) determinata ca raport intre rezultatul exercitiului (RE) si cifra de afaceri evaluata in preturi de vanzare (minus TVA). Rv = RE / qvp x 100
63

f) Rata rentabilitatii resurselor avansate (ocupate),(Rac) Rac = Qf / (AF + AC) x CA / Qf x Pb / CA x 100 Raportul Qf / (AF + AC) reprezinta productia ce se obtine la un leu (100, 1000 lei), capital avansat, deci eficienta economica a resurselor avansate (ocupate). Raportul CA / Qf reflecta gradul de realizare a productiei marfa fabricate (raportul static dintre productia vanduta si cea fabricata). Acest raport permite sesizarea influentei stocurilor de produse nerealizate. Raportul Pb / CA exprima rata rentabilitatii comrciale. Acest model are avantajul de a permite imbinarea eficientei utilizarii capitalului avansat (ocupat) cu gradul de realizare a productiei fabricate si a stocurilor si cu rata rentabilitatii comerciale. Indicatorii eficientei integrate, au la baza tipuri variate de eforturi si respectiv efecte ca de exemplu: costurile, capitalurile, activele fixe si circulante de exploatare, profitul brut si net, veniturile. In functie de elementele luate in calcul, eficienta integrata a resurselor se prezinta astfel:

Tabel nr.25 Indicatori ai eficientei integrate

Nr. crt. 1 Indicatori Rr activelor totale de exploatare Rr financiare Relatia de calcul 1998 16,86 % 1999 6,92 %

Pb x 100 At Pn x 100 Kpr

141,92 %

54,40 %

Rr resurselor consumate Rr comerciale

8,96 %

3,78 %

Pb x 100 Ct Pb x 100 CA

8,20 %

3,45 %

64

Rr economice

57,62 %

36,46 %

Pb x 100 Kp
unde : Pb =profitul brut Kpr = capitalul propriu Kp = capitalul permanent CA = cifra de afaceri At = active totale de exploatare Ct = costuri totale aferente veniturilor. Toate ratele situeaza societaea in limitele normale ale eficientei utilizarii resurselor respectiv potentialului financiar, pus in evidenta prin capitalul propriu si permanent. Pe baza indicatorilor care reflecta eficienta integrata a resurselor se poate concluziona asupra activitatii societatii in ansamblu. Gospodarirea eficienta a resurselor materiale , financiare si umane s-a materializat in cresterea cifrei de afaceri, care s-a reflectat in nivelul relativ de eficienta prezentate. Comparativ insa cu 1998 rata rentabilitatii a scazut, fapt ce denota ca exista rezerve in directia utilizarii corespunzatoare a activelor fixe de exploatare, reducerii costurilor, pentru a se obtine un profit sporit.

Cap.4. STRATEGIA ACTIVITATII SOCIETATII COMERCIALE PRIVIND CRESTEREA EFICIENTEI ECONOMICE A ACTIVITATII

Analiza eficientei economice efectuata s-a bazat pe cele patru categorii de indicatori: indicatori economico-financiari, calculati ca raport intre efect si efort (rata rentabilitatii veniturilor sau a cifrei de afaceri) indicatori economico-financiari, calculati ca raport intre efort si efecte (rata de eficienta a cheltuielilor la 1000 lei venituri/cifra de afaceri). indicatori economico-financiari calculati ca raport intre efort si efort (structura eforturilor; Ex:gradul de indatorare al societatii comerciale, etc.) indicatori economico-financiari, calculati ca raport intre efecte si efecte (structura veniturilor , a cifrei de afaceri, ponderea profitului brut din activitatea de baza in profitul brut total).
65

Situatia generala a indicatorilor de eficienta economico-financiara

Analiza situatiei generale a indicatorilor de eficienta economico-financiara, stabilita in baza bilantului contabil si anexelor sale la SC AGROVET SA Bucuresti, a evidentiat urmatoarele: SC AGROVET SA este o societate pe actiuni cu capital privat, autohton Capitalul subscris este de 645 400 mii lei In conformitate cu obiectul de activitate societatea a facut importuride ierbicide, fungicide, insecticide, medicamente veterinar, combine, tractoare, aparatura si instalatii de aplicare a produselor de uz fitosanitar si de igiena publica necesara agricultorilor din Romania iarpentru a-si asigura sursele de plata valutare, a facut exporturi de produse agricole. Astfel, au fost exportate in mai multe tari, cum ar fi : Germania, Anglia,Elvetia, Turcia, Polonia, Cehia, Ungaria, Estonia, Letonia, urmatoarele cantitati de produse: ulei - 6 582 tone srot - 11 985 tone miere - 757 tone mere - 1700 tone carne - 205 tone acizi grasi - 880 tone porumb - 572 tone La realizarea programului de export societatea a avut ca parteneri firmele HEINZ din Elvetia, ATALANTA din Anglia, PROMOX din Germania, SC AGROVET SA fiind cunoscuta pe piata externa ca fiind cel mai mare exportator din Romania pppentru urmatoarele produse: ulei brut din soia si miere de albine. Pe piata intern in anul care s-a incheiat firma AGROVET SA a comercializat en-gros produse de uz fitosanitar, medicamente veterinare, concentrate proteice, aparate si instalatii de aplicare a produselor de uz fitosanitar provenite din importuri, realizate in baza relatiilor de cooperare tehnicocomerciala, cu firme cu prestigiu in domeniu din Germania, Elvetia,SUA, Franta, Japonia. Numarul de produse comercializate in anul 1999 de societate a fost de 301, fiind cumparate de un numar de 615 clienti interni, organizati ca persoane juridice si de numerosi clienti persoane fizice. Activitatea de comercializare a produselor s-a desfasurat in nume propriu si prin cele cinci sucursale, doua filiale si sapte puncte de lucru ale societatii. Activitatea desfasurata in perioada analizata a fost sustinuta de un puternic program de investitii. Cheltuielile pentru achizitionarea unor noi active imobilizate a fost de 7948 mil.lei, in 1998 din care 2724,9 mil.lei mijloace fixe, si de 6746,2 mil.lei in
66

1999 , din care mijloace fixe 4684,9 mil. si s-au concretizat, in principal in investitii cu destinatie productiva (respectiv: combine, pluguri, cultivatoare, terenuri, cladiri, constructii speciale, sporirea si diversificarea parcului de masini de transport marfuri.). De mentionat ca intreaga suma investit in aceste masini si utilaje reprezinta in fapt profitul firmei, neinvestit in productie. Pe plan intern, trebuie mentionat ca in perioada care a trecut, SC AGROVET SA a continuat cooperarea cu cel mai mare producator de substante fitosanitare din Romania - respectiv OLTCHIM Rm-Valcea, in directia producerii si comercializarii de noi produse. Facand o privire de ansamblu asupra activitatii societatii se constata ca indicatorii de baza referitori la eficienta economica au avut o evolutie descrescatoare fata de 1998,desi in comparatie cu1997 s-au realizat depasiri semnificative. Astfel indicatorii resurselor materiale, reflectate prin venituri la 1000 lei active fixe si active circulante(active patrimoniale) au scazut fata de anul 1998 cu 304,7 lei/1000 lei active fixe si cu 191,6 lei/1000 lei active circulante, desi fata de anul baza (1997) a crescut substantial (+72,6 %, respectiv , +49,1 %) . Societatea a avut rezultate satisfacatoare in directia utilizarilor activelor circulante. Folosirea eficienta a acestora fiind reflectata de accelerarea vitezei de rotatie cu - 311,8 zile fata de anul1997 si cu - 7,6 zile, fata de anul 1998, avand ca efect eliberari de active circulante, care s-au reflectat favorabil in situatia financiara a firmei. Analiza s-a efectuat in continuare pe baza indicatorilor de rentabilitate a patrimoniului si capitalului, rezultatele fiind inferioare celorlalti indicatori de eficienta, ca urmare a micsorarii profitului cu 28,7% comparativ cu anul 1998 desi fata de anul 1997 acrescut de 37 ori, demonstrand preocuparea societatii pentru imbunatatirea performantelor sale economice. Ratele de rentabilitate ale capitalului respectiv rata rentabilitatii ecvonomice si financiare prezinta evolutii favorabile fata de anul 1997 (+13,7%) , respectiv +357 %, in comparatie cu anul 1997 au sazut mai mult de jumatate datorita depasirii costurilor de productie ( in special cele materiale). Strategii de crestere a eficientei activitatilor In baza informatiilor de care s-a dispus si sesizarilor propriu ale unor tendinte, in cele ce urmeaza se contureaza un cadru strategic al dezvoltarii societatii. Faptul ca multe firme straine au fabricatii asemanatoare cu ale societatii, pentru cresterea competitivitatii produselor firmei, pentru indeplinirea pe viitor a previziunilor stabilite o importanta deosebita o are strategia de crestere a cifrei de afaceri,pe de o parte, si strategia sau modalitatea prin care profilul poate fi maximizat,pe de alta parte.

67

4.1

. Strategia de crestere a cifrei de afaceri

Pentru cresterea cifrei de afaceri pot fi utilizate o mare diversitate de modalitati. Importanta este clasificarea acestora in ordine descrescatoare, precum si stabilirea acelora care sunt perfect adaptabile realitatii de moment prin care trece firma. O influenta asupra cifrei de afaceri o au toti factorii care participa la formrea ei. Progresul tehnic este unul din factorii esentiali care actioneaza asupra cresterii cifrei se afaceri. El poate influenta numarul de salariati ai unei societati comerciale prin reducerea acestuia, ca efect al cresterii productivitatii medii anuale, prin introducerea unor utilaje moderne, de mare productivitate, ce permite obtinerea de economii relative de personal. Desi pe termen scurt,introducerea mijloacelor tehnice cu nivel ridicat implica si o crestere a cheltuielilor (a investitiilor ), dar pe termen lung aceste duc la cresterea cifrei de afaceri si la un nivel mai ridicat al productiei. Asadar calitatea productiei ,care reprezinta una din marile probleme cheie, fundamentale ale economiei de piata, este un alt element influentat direct de introducerea noilor cuceriri ale tehnicii si stiintei si care influenteaza la randul ei cifra de afaceri. Print-un nivel calitativ ridicat al productiei este asigurata o gama larga de contracte care impune un nivel superior al incasariilor realizate pe seama productiei vandute. Intre factorii de crestere ai cifrei de afaceri se pot mentiona: cresterea numarului si calificarea potentialului uman - astfel cresterea agentilor publicitari desi duc la o crestere a cheltuielilor salariale, angajarea de noi agenti publicitari , va duce la o puternica crestere a cifrei de afaceri. Aceasta cale de crestere a cifrei de afaceri se poate aprecia ca fiind una din cele mai eficiente ,deoarece alte cai a numarului de clienti si comenzi (de ex: publicitatea prin mijloacele mass-media , prin intermediul audio-vizualului,etc.) au un randament mai scazut in acest domeniu de activitate. calitatea superioara - a utilajelor, materilor prime, si materialelor au unpret mai ridicat , ceea ce se reflecta in pretul de vanzare al produsului finit si mai departe, in cifra de afaceri.Foarte important este ca aceasta crestere sa fie dublata de pregatirea si profesionalismul celor care formeaza mana de lucru ce utilizeaza aceste materiale.

4.2.Strategii de cresterea profitului Printre modalitatile de crestere a profitului se detaseaza progresul tehnic legat de investitiile productive, cresterea cifrei de afaceri si a productiei. Ca si in cazul cifrei de afaceri,introducerea progresului tehnic influenteaza direct modificarea profitului.

68

Acest lucru se poate evidentia cel mai bine prin efectuarea investitiilor productive. Asa cum am amintit , desi pe termen scurt acestea duc la o crestere a cheltuielilor,pe termen lung participa la cresterea profitului. In cazul SC Agrovet SA acest lucru se poate exemplifica prin utilizarea de aparate si instalatii de aplicarea produselor de uz fitosanitar si de igiena publica la cel mai inalt nivel, necesare agriculturilor din Romania (combine, tractoare, cultivatoare , diversificarea parcului de masini de transport marfuri) Aceste investitii vor permite duratei timpului de munca , cresterea productiei si a cifrei de afaceri, ce contribuie in final la cresterea profitului pe baza relatiei: (CA - Ca)pb unde : pb = profitul mediu la 1 leu cfra de afaceri Avand in vedere ca cifra de afaceri reprzinta totlitatea incasarilorunei firme, se subantelege actiunea directa a acesteia asupr cresterii profitului. Cu cat productia este mai mare si profitul aferent acesteia este mai mare. Dupa cum se oberva in capitolul 3.1.2.(Analiza cifrei de afacerii)cresterea cifrei de afaceri inanul1999 cu 38622 mil.lei respectiv cu 69,5 % a atras o crestere a profituluiaferent cat si o crestere a profitului la 1 leu cifra de afaceri. Astfel,la profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri de8,20 lei la 100lei cifra de afaceri, o crestere de 25 mil lei a cifrei de afaceri - posibila prinangajarea unui agent publicitar, ar fi dus la: ( 80579 - 55579) 8,20 = 2050 milioane , respectiv o crestere a profitului cu 40672 mil.lei , ca influenta a modificarii factorului cifrei de afaceri. In conditiile in care se prefigureaza pentru urmatorii 2 - 5 - 7 ani functiunea SC AGROVET SA se apreciaza ca se va realiza in urmatorul mecanism organizatoric: integrarea intr-un sistem de tip holding* cu intreaga autonomie implicata de statutul de asociat, cu compatibilizarea relatiilor indeosebi privind amortizarea cererii cucapacitatea de oferta. Inr-o relativa sistematica in favoarea functiunii organizatorice mentionate se retin: asigurarea pe un orizont de timp al tranzitiei,al formarii echilibrelor economico-financiare implicate de functionarea normala a economiei,a unei politicirationale si coerente in domeniul preturilor materilor prime indigene sau de import precum si al preturilor produselor finite, in functie de raportul dintre cerere si oferta, corelat cu posibilitatile populatiei. operationalizarea unei conceptii unitare privind modernizarea si dezvoltarea capacitatilor de productie si de depozitare ceea ce este posibil de subordonat scopului, respectarii distributiei produselor in concordanta cu cerintele consumatorilor (tinand seama si de posibilitati)la care se asociaza criteriul economicitatii, eficientei.

69

 luarea in considerarea variabilei de optimizare a transporturilor (tipuri si volum) ale caror tarife nu sunt de ignorat in formarea preturilor de vanzare al produselor. ca societate deplin independenta si in consecinta cu managementul propriu complet si complex, care sa cuprinda toate activitatile de la aprovizionare interna si externa pana la desfacerea catre consumatori(ceea ce presupune si formarea preturilor concurentiale,tip oligopol). In stadiul actual si in perspectiva urmatorilor ani nu credem ca vor exista conditii pentru o asemenea optiune (mentionam ca in acest caz independenta presupune formarea de societari mixte la nivelul teritorial respectiv) Concluzii si propuneri privind contributia in domeniu perfectionarea managementului Plecand de la premiza ca principala functie atat a stiintei managementului, cat si a managementului stiintific este cresterea competivitatii firmei, firma in cauza AGROVET S.A. demonstreaza ca in perioada studiata a avut o evolutie ascendenta. Orientarea acestei firme spre importurile de ierbicide, fungicide, insecticide, medicamente de uz veterinar, combine, tractoare, aparatura si instalatii de aplicare a produselor de uz veterinar, necesare agricultorilor a fost foarte benefica in dezvoltarea firmei deoarece piata romaneasca specifica acestui domeniu este destul de saraca. In esenta, esenta managementului firmei poate fi abordata si prin faptul ca aceasta i-si asigura necesarul de valuta prin exportul de produse agricole autohtone. Acestui lucru i se alatura un program activ de investitii concretizat in principal in investitii cu destinatie productiva (respectiv: combine, pluguri, cultivatoare, terenuri, constructii speciale, precum si diversificarea parcului de masini de transport marfuri). Pe plan intern trebuie mentionat ca in perioada precedenta S.C. AGROVET S.A. a continuat colaborarea cu cel mai mare producator de substante fitosanitare din Romania respectiv OLTCHIM Rm.-Valcea in directia producerii si comercializarii de noi produse. Contributia managementului nu se rezuma doar la latura economica. Asa cum arata si un cunoscut specialist francez, deosebit de importanta este si eficienta sociala, care se refera la aspecte necuantificabile direct, dar cu multiple consecinte asupra tuturor factorilor implicati in activitatile firmei si in primul rand, asupra factorului uman. Intre elementele evidentiate de acest specialist, calitatea climatului intern, fluiditatea relatiilor ierarhice, intensitatea si continutul motivarii personalului, intensitatea sentimentului de apartenenta la ineprindere etc.
70

Printre obiectivele care le are in vedere S.C. AGROVET S.A. este si cel de largire a gamei de produse (in prezent circa 301) si infiintarea de noi sucursale. Daca in anul 1994 existau 3 sucursale, in prezent numarul acestora este de 14 situate in principalele bazine agricole ale tarii(Romaniei). In contradictie cu marile probleme cu care se confrunta economia Romaniei in prezent, in special agricultura, S.C. AGROVET S.A. reuseste printr-un management eficient sa reziste si chiar sa se dezvolte, fapt cconfirmat si de prezenta ei in topul firmelor bucurestene. Strategia de viitor a acestei societati este bazatape o imbunatatire a legislatiei existente in domeniul agricol, pe un management eficient si, nu in ultimul rand, pe o seriozitate ridicata din partea colaboratorilor.

71