PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMNIA APARE S~MB|TA WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.

RO

LANSARE DE CARTE

Poezia e forma cea mai cinstit\ de crea]ie

Robert B\lan Eu cred c\ asta am fost `ntotdeauna: poet. E, poate, o declara]ie banal\ pentru o lansare de carte. Cum ea vine de la un debutant, nu-i nici o surpriz\. Lucrurile se schimb\ `ns\ atunci c`nd debutantul este un foarte important editor [i critic literar.

1,5 LEI
ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013 S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i Ziarul de Ia[i supliment@polirom.ro

pag. 2

Mihai Iov\nel:

Mi-ar pl\cea s\ v\d `n continuare destructurarea, `nc\ [i mai radical\, a modelelor canonice din poezia romn\

Cronic\ de carte

Din c`nd `n c`nd, un poet

Bogdan-Alexandru St\nescu De fapt, mi-a[ dori foarte mult s\ fiu contemporan cu Vlad Moldovan. A[ vrea s\ [tiu c\ undeva, `ntr-un ora[ cu turle [i str\du]e pavate medieval, tr\ie[te un om care nu-[i prive[te existen]a dec`t ca pe o continu\ autoanaliz\, ca pe o scriere care se propag\, s\raca, pe spezele unei existen]e l\sate `n umbr\. Din nefericire, Vlad Moldovan are foarte pu]ine [anse de a exista cu adev\rat.

pag. 11

Datul `n spectacol

N\pasta, versiune glossy

Olti]a C`ntec Radu Afrim a p\truns `n liga I a teatrului romnesc dup\ ce l-a reinterpretat, cu trupa de la Sf. Gheorghe, de la Andrei Mure[anu , pe Cehov [i cele Trei surori ale lui.

pag. 7 Avanpremier\

Mihai Iov\nel face parte dintre criticii literari care scriu bine, interesant, cu nerv, cu spectaculoase [i uneori de-a dreptul inhibante manevr\ri ale limbajului. Toate aceste calit\]i, plus `nc\ multe altele, care confirm\ c\ Mihai Iov\nel este [i un cercet\tor serios [i pasionat. Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologic\ este un moment de v`rf al eseisticii romne[ti `n anul care se apropie de final.
Citi]i un interviu realizat de Elena Vl\d\reanu `n paginile 8-9 Urm\toarea edi]ie a Suplimentului de cultur\ va ap\rea pe 5 ianuarie 2013

Salman Rushdie Sur`sul jaguarului

Suplimentul de cultur\ public\ `n avanpremier\ un fragment din Sur`sul jaguarului, de Salman Rushdie, care va ap\rea `n cur`nd la Editura Polirom, `n colec]ia Biblioteca Polirom , `n traducerea din limba englez\ a Danei Cr\ciun.

LA MUL}I ANI!

pag. 12-13

2 actualitate

Lectur\ public\ Bogdan-Alexandru St\nescu la Libr\ria Bastilia A

Poezia e forma cea mai cinstit\ de crea]ie

Eu cred c\ asta am fost `ntotdeauna: poet. E, poate, o declara]ie banal\ pentru o lansare de carte. Cum ea vine de la un debutant, nu-i nici o surpriz\. Lucrurile se schimb\, `ns\, atunci c`nd debutantul este un foarte important editor [i critic literar. Chiar un recenzent foarte de temut, ca s\ citez o prezentare pe care am g\sit-o pe Internet. {i, atunci, de ce s-a apucat tocmai de poezie?
Robert B\lan Bogdan-Alexandru St\nescu m\rturise[te c\ are contacte vechi cu poezia , c\ scrie din liceu [i c\ a fost stabil `n op]iunile sale. A debutat `n revista Luceaf\rul cu cinci sau [ase poeme foarte lungi [i foarte proaste . A f\cut-o la insisten]a redactorului-[ef al revistei, Marius Tupan. El nici m\car nu [i-a cump\rat num\rul din Luceaf\rul `n care au ap\rut aceste texte. Al]ii au decis s\ `i acorde [i un premiu. {i dac\ atunci nu era mul]umit de rezultatul muncii lui, acum criticul, editorul, scriitorul BogdanAlexandru St\nescu spune c\ `i place ce face. Ba mai mult, lucreaz\ deja la urm\toarea carte [i e convins c\ va fi chiar mai bun\ dec`t cea pe care a publicat-o de cur`nd.

Mai mult discu]ie amical\ dec`t lansare

Despre viitoarea sa oper\ monumental\ , St\nescu a pomenit la lansarea volumului de poezie Apoi, dup\ b\t\lie, ne-am tras sufletul, publicat `n 2012 la Cartea Romneasc\. De fapt, n-a fost o lansare. Nu de tipul tradi]ional, cel cu discursuri [i critici literari. Evenimentul, care a avut loc la mijlocul lui decembrie la Libr\ria Bastilia din Bucure[ti, a fost mai mult pretextul unei discu]ii amicale pornite de la aceast\ carte. Dar criticii n-au lipsit. Primul e chiar autorul, care a deschis seara cu lectura unor poeme din carte, dar [i cu bonus track-uri din volumul la care lucreaz\. Al doilea e Marius Chivu, un alt critic literar care `n 2012 a publicat o carte de poezie. {i bine`n]eles c\ n-au lipsit opiniile despre experien]a de critic-poet. Dac\ Marius Chivu spune c\ a `nv\]at din postura de poet c\, cel mai probabil, formula nu-mi pas\ ce se scrie despre cartea mea e neadev\rat\, Bogdan-Alexandru St\nescu m\rturise[te c\ experien]a de critic literar (de[i nu-i place s\ se autodenumeasc\ a[a) l-a `nv\]at cum s\ se fereasc\ de anumite gre[eli.

Bogdan-Alexandru St\nescu `mpreun\ cu Marius Chivu

Dac\ e[ti ipocrit, `n poezie se simte

Volumul directorului editorial de la Polirom a fost scris `n timp ce lucra la teza de doctorat. Subiectul: un tip de nereg\sit [i nepotrivit

pentru cultura romn\ , poetul [i actorul Emil Botta. Majoritatea poe]ilor importan]i cu care St\nescu a vorbit consider\ c\ acesta ar fi fost un ipocrit , pentru simplul fapt c\ era [i actor. Pentru el, `ns\, poetul care a murit singur, a tr\it singur, a b\ut singur, a murit b`nd e un exemplu de autenticitate. Iar f\r\ sinceritate, poezia nu e poezie. Poezia e forma cea mai

cinstit\ de crea]ie. Dac\ e[ti ipocrit, `n poezie se simte. ~n roman po]i s\ mai maschezi un pic , spune coordonatorul colec]iei Biblioteca Polirom . ~n poezie se simte: e[ti sau nu e[ti, e poezie sau nu e poezie. La debut, ce f\ceam nu era poezie , a spus el. Dar pornirile sincere nu produc neap\rat opere de valoare. St\nescu poveste[te c\, `ntr-o noapte, `n vremea studen]iei, a scris un poem pe care a sim]it nevoia s\-l transcrie cu un marker pe peretele garsonierei `nchiriate. Pornirea a fost sincer\ [i timp de c`teva zile nu mi-am dat seama c\ poemul e chiar prost. Apoi a venit proprietarul: B\, b\iete, ce-ai f\cut, m\, pe peretele meu. Asta-i poezie? Tu asta cite[ti? .

S-a ab]inut s\ publice 12 ani

Apoi, dup\ b\t\lie, ne-am tras sufletul nu reprezint\ un statement , de[i, ca cititor, autorul m\rturise[te c\ s-a plictisit de descrieri ale parcursului spre alimentar\ [i `napoi . Chiar dac\ are referiri la mitologie, nu crede c\ i se poate repro[a c\ a scris o poezie foarte cult\. Referin]ele s`nt la personaje pe care le [tim cu to]ii din Legendele Olimpului. Iar volumul e pur [i simplu ce s-a construit `n jurul acelei imagini centrale a femeilor care spal\ rufele l`ng\ zidurile Troiei. E o imagine din care s-a n\scut o c\ldur\ sufleteasc\ pe care am reu[it s\ nu o pun ca atare `n pagin\, ci s-o diseminez `n mai multe poeme , spune Bogdan-Alexandru St\nescu. Dac\ va fi sau nu privit ca poet, St\nescu spune c\ nu-l intereseaz\. Dup\ 12 ani `n care s-a ab]inut s\ publice, se bucur\ dac\ poezia `i este apreciat\, dar nu are nevoie de confirm\ri. ~l intereseaz\ s\ scrie, nu s\ fie receptat. C`t despre intrarea `n circuit , declar\ c\ [i-o dore[te, dar cu modera]ie , pentru c\ nu are prea multe zile de concediu. {i poate, atunci c`nd va avea timp liber, va putea s\ `[i termine [i volumul de proz\ scurt\ la care lucreaz\.
www.suplimentuldecultura.ro

Dac\ va fi sau nu privit ca poet, St\nescu

spune c\ nu-l intereseaz\. Dup\ 12 ani `n care s-a ab]inut s\ publice, se bucur\ dac\ poezia `i este apreciat\, dar nu are nevoie de confirm\ri. ~l intereseaz\ s\ scrie, nu s\ fie receptat. SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

actualitate 3

Lansare de carte: Sanda Budi[ Fata tatei [i mama fetei

O bomb\ energetic\ de 86 de ani

La `mplinirea v`rstei de 85 de ani a organizat o petrecere la care a purtat pantofi cu tocuri de 10 centimetri. ~n 1992, a venit singur\ din Elve]ia cu o ma[in\ plin\ de afi[e electorale. Pe Coposu l-a sf\tuit s\-[i fac\ o injec]ie cu silicon sub pleoape. L-a sabotat pe Petre Roman la o conferin]\ `n Elve]ia. {i-a r\pit socrii de la domiciliul for]at. A tr\it `n Romnia `n comunism, a emigrat `n anii 70 [i dup\ 1989 s-a `ntors. Este Sandra Budi[, un scriitor debutant la 86 de ani.
Robert B\lan Arhitecta Sanda Budi[ este fiica unui important general `n armata romn\. Alexandru Budi[ a fost un apreciat profesor la Academia Militar\ [i autorul a 23 de c\r]i. Ziua de 23 august 1944 l-a prins pe front lupt`nd `mpotriva sovieticilor. A ajuns prizonier `n URSS, iar mai t`rziu a fost de]inut la Jilava. Sanda Budi[ este [i mama unui personaj important `n dezvoltarea societ\]ii civile din Romnia dup\ 1989, Sandra Pralong, cea care a pus bazele Funda]iei Soros [i altor proiecte importante. Despre via]a sa `n Romnia `nainte de 44, atunci c`nd era fata tatei , despre revenirea `n ]ar\ dup\ 89, c`nd a devenit mama fetei , despre primii ani ai comunismului [i fuga din ]ar\ `n 1972 poveste[te Sanda Budi[ `n cartea sa de memorii ap\rut\ recent la Editura Polirom. Nu lipsesc detaliile intime [i istoriile, uneori pline de umor, alteori tragice, `n care apar personalit\]i din Romnia sau personaje cunoscute ale exilului romnesc.

O carte din care se mai pot scoate cel pu]in `nc\ dou\ c\r]i
Fata tatei [i mama fetei. Istoria unei vie]i `ntre Romnia [i Elve]ia este o carte construit\ `n jurul celor mai semnificative momente din via]a arhitectei care acum are 86 de ani. E povestea familiei sale, o poveste legat\ str`ns de ceea ce s-a petrecut `n Romnia din perioada interbelic\ p`n\ `n zilele noastre. E o poveste a unei doamne care, chiar dac\ a petrecut aproape 30 de ani `n afara Romniei, a muncit pentru ]ar\ . Dac\ aici trebuia s\-[i ascund\ m`inile pe sub mas\ , acolo a putut s\ stea la mas\ [i

unei E o poveste achiar doamne care, dac\ a petrecut aproape 30 de ani `n afara Romniei, a muncit pentru ]ar\. Dac\ aici trebuia s\-[i ascund\ m`inile pe sub mas\, acolo a putut s\ stea la mas\ [i s\ discute de la egal la egal cu str\inii [i s\ ajute astfel Romnia.

s\ discute de la egal la egal cu str\inii [i s\ ajute astfel Romnia. E o carte din care se mai pot scoate cel pu]in `nc\ dou\ c\r]i a spus criticul Dan C. Mih\ilescu la lansarea care a avut loc la Caf Verona de sub Libr\ria C\rture[ti din Bucure[ti. A fost o lansare la care, `n ciuda vremii neprietenoase, a participat mult\ lume. A fost [i una dintre pu]inele lans\ri de carte la care au venit oameni din categorii diferite de v`rst\, de la liceeni p`n\ la persoane de peste 80 de ani. Invita]i s\ vorbeasc\ au fost Dan C. Mih\ilescu, Elisabeta L\sconi [i Florin Diaconu. Nu putea s\ lipseasc\ fiica, Sandra Pralong, cea care a fost `n spatele proiectului acestei c\r]i [i care a pus-o la treab\ pe Sanda Budi[. {i ar fi bine ca [i alte femei din genera]ia mamei sale s\[i scrie memoriile, spune Pralong, pentru c\ e o genera]ie care se pierde [i odat\ cu ea se pierde tipul de educa]ie pe care acestea au primit-o, un tip de educa]ie care nu se mai reg\se[te ast\zi `n societatea romneasc\.

Ac]iuni m\runte, dar care conteaz\

Sanda Budi[, Sandra Pralong, Elisabeta L\sconi, Dan C. Mih\ilescu [i Florin Diaconu

Fata tatei [i mama fetei este o carte cu un personaj fabulos , un

personaj cum de pu]ine ori `nt`lnim `n c\r]ile de fic]iune, a spus la lansare Elisabeta L\sconi. E o poveste care se poate citi `n patru feluri (istorie `n biografie, expunere a vie]ii, confesiune feminin\ sau m\rturie despre lumea romneasc\) din care, probabil, un scriitor de fic]iune ar fi scos tomuri `ntregi . E o carte care omagiaz\ [i o tradi]ie nu prea existent\ `n spa]iul mioritic, respectul fa]\ de `nainta[i, dar [i pentru cei care vin din urm\. ~]i spune c\, p`n\ la urm\, po]i s\ nu dezarmezi , a spus despre volum Florin Diaconu, un pesimist , dup\ cum se autodenume[te. Impresionat de ac]iunile m\runte, dar care conteaz\ (Sandra Budi[ poveste[te cum primul lucru pe care l-a f\cut la arestarea socrilor a fost s\ plece dup\ ei cu 15 kilograme de m`ncare `n spinare), Diaconu apreciaz\, `n primul r`nd, energia pe care o transmit acest volum [i autoarea lui. De altfel, to]i vorbitorii au fost de acord c\ energia de care d\ dovad\ autoarea la 86 de ani [i energia de care a dat dovad\ `n episoadele biografice pe care le poveste[te `n carte reprezint\ unul din lucrurile care i-au impresionat cel mai mult. {i to]i au fost de acord s\ o numeasc\ pe Sandra Budi[ o bomb\ energetic\ .

Despre optimismul care rezult\ din carte a vorbit [i Dan C. Mih\ilescu. Acesta a apreciat [i felia de romnism din carte, pe care nu l-a mai `nt`lnit de la coresponden]a Piei Pillat. Sandra Budi[ este cea mai frumoas\ nuc\ `n peretele sufletului romnesc de azi, un suflet bolnav care e incapabil s\ mai vad\ ceva bun , declar\ Mih\ilescu, care a amintit [i c`teva dintre detaliile intime care fac din autoarea acestui volum un personaj [i mai interesant.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

www.suplimentuldecultura.ro

4 opinii Idei pe contrasens

George Onofrei
la cale regionalizarea, prin crearea unor suprastructuri care s\ preia o serie de atribu]ii de la Consiliile Jude]ene, nu e exclus ca atunci transferul de la centru spre regiune a acestor institu]ii s\ capete un sens. P`n\ atunci, e bine s\ ne amintim c\ teatrele sau casele de cultur\ abia mai func]ioneaz\ din cauza finan]\rii locale precare. A imagina func]ionarea unui Na]ional din fondurile unui Consiliu Jude]ean, spre exemplu, ]ine de exotism. Dup\ cum de exotism ]ine [i planul domnului Marga de a avea ICR-uri regionale de la 1 ianuarie 2013 la Ia[i, Timi[oara, Craiova [i Cluj. Nu numai c\ acestea nu au momentan sediu sau finan]are asigurat\, dar nici m\car un cadru legislativ legea de func]ionare a ICR a r\mas neatins\. Deocamdat\, aceste ICR-uri exist\ doar pe site-ul institu]iei, ca declara]ii de inten]ie. Prin urmare, nici Apocalipsa nu s-a produs, dar nici diviziile locale ale Institutelor Culturale Romne nu figureaz\, momentan, `n calendarul maya[. Oric`t de mult l-am fi ironizat pe Adrian Iorgulescu `n timpul mandatului s\u, proiectele mari ale ministerului au r\mas acelea[i, creionate `n acei ani. ~ntre acestea, construirea s\lii de spectacole care s\ g\zduiasc\ evenimente de amploare, precum Festivalul Enescu, r\m`ne stringent\. Dincolo de aceasta, aproape dou\ din cele trei pagini pe domeniul Cultur\ cuprins `n programul de guvernare transmis Parlamentului `n aceast\ s\pt\m`n\ con]in elemente de consolidare a politicilor privind patrimoniul na]ional. Preocuparea lui Daniel Barbu este realist\, pentru c\ sensul existen]ei acestui minister tocmai aici este: administrarea competent\ a monumentelor [i siturilor arheologice, func]ionarea institu]iilor de spectacole din subordine. De crea]ie se ocup\ creatorii `n[i[i, iar de stimularea actului artistic se pot ocupa, `n condi]ii normale, prin finan]are, Administra]ia Fondului Cultural Na]ional, Centrul Na]ional al Cinematografiei, dup\ cum exportul cultural ]ine de misiunea Institutului Cultural Romn. Noul ministru propune `nfiin]area unei noi structuri: Fondul Patrimoniului Na]ional, care s\ administreze, conserve [i restaureze monumentele. ~nfiin]area de structuri noi sau de suprastructuri pare s\ fie `n s`ngele oric\rui ministru cu ambi]ii, f\r\ a se fi dovedit, de-a lungul timpului, [i eficacitatea unor asemenea demersuri. C`t\ vreme exist\ un secretar de stat pentru patrimoniu cu un `ntreg aparat specializat pe acest domeniu, probabil c\ alegerea persoanei potrivite s-ar dovedi suficient\. Daniel Barbu mai propune `nfiin]area unui Muzeu al Comunismului, sus]inerea particip\rii romne[ti la evenimentele culturale de talie interna]ional\ (e dat\ drept exemplu Bienala de la Vene]ia nu se specific\ despre care dintre ele e vorba, Arhitectur\ sau Art\? ICR sus]ine deja de ani buni, `n parteneriat cu Ministerul Culturii, participarea romneasc\, o putem trece la capitolul bifat ), dezvoltarea parteneriatului public-privat `n domeniul industriilor artistice (termenul exact, `ncet\]enit la nivel mondial, este industrii creative ), clarificarea legislativ\ [i sporirea rigorii reglement\rilor `n materia propriet\]ii literare [i artistice (]inta este enun]at\ prea vag pentru a `n]elege dac\ se dore[te o nou\ lege a drepturilor de autor, av`nd `n vedere c\ precedenta dateaz\ din 1996, dar a fost

Misiune imposibil\ la Ministerul Culturii. Planurile lui Daniel Barbu

Ministerul Culturii nu are o strategie. {i nici nu a avut. Declara]ia, aparent [ocant\, `i apar]ine de-acum fostului ministru al Culturii, Puiu Ha[otti, cel care a sacrificat Parlamentul pentru a prelua portofoliul de la Mircea Diaconu. A[ spune c\, mai degrab\, domnul Ha[otti nu a avut [i nici nu va avea o strategie privind cultura.
~n primul r`nd, predecesorul s\u a trebuit s\ p\r\seasc\ fotoliul `n urma unei decizii a justi]iei privind incompatibilitatea cu func]ia. Diaconu reu[ise `n c`teva interviuri s\ schi]eze o serie de planuri, legate `n primul r`nd de politicile privind patrimoniul, reorganizarea Direc]iilor de Cultur\ [i eficientizarea institu]iilor de spectacole. E la fel de drept c\, la `nvestirea Guvernului Ponta I, programul de guvernare pe sectorul Cultur\ era o ciorn\ scris\ `n grab\. Ce-ar fi f\cut Diaconu la Cultur\ va r\m`ne un mister, la fel ca [i `n ceea ce o prive[te pe Mona Musc\, un alt ministru... incipient. Domnul Ha[otti a apucat totu[i s\ exprime ni[te g`nduri `n interviul acordat Suplimentului de cultur\ `n octombrie poate singurul pe teme de administra]ie cultural\ pe care l-a acordat `n scurtul s\u mandat. ~ntre acestea, unul recurent la mini[trii Culturii: descentralizarea institu]iilor na]ionale de spectacole, respectiv p\strarea la centru doar a Operei Na]ionale Romne din Bucure[ti [i a Teatrului Na]ional Bucure[ti. Institu]iile din capitalele regionale ar urma s\ treac\ `n subordinea Consiliilor Jude]ene. C`nd am deschis noul program de guvernare, Ponta II, am c\utat s\ v\d dac\ noul ministru, Daniel Barbu, a p\strat ideea at`t de drag\ predecesorilor Adrian Iorgulescu [i Puiu Ha[otti. Nici m\car printre r`nduri nu se poate citi o atare inten]ie. De la inten]iile puse pe h`rtie `nainte de `nvestirea unui Cabinet `n Parlament [i p`n\ la execu]ia bugetar\ intervin multe schimb\ri, simpla omisiune nereprezent`nd, `n mod real, o garan]ie. ~n contextul `n care se pune

permanent rectificat\, completat\...), precum [i sus]inerea industriei cinematografice romne[ti pentru a-[i `nt\ri competitivitatea pe plan interna]ional (va trebui g\sit\, `n primul r`nd, o cale de dialog cu cei mai importan]i cinea[ti romni ai momentului, care au adresat cuvinte grele noului establishment pentru epurarea de la ICR, institu]ie care i-a sus]inut consistent `n mandatul lui Horia-Roman Patapievici). Cum spuneam, s`ntem la nivelul declara]iilor de inten]ie. Daniel Barbu va avea, `ns\, aceea[i misiune imposibil\: s\-[i conving\ colegii finan]i[ti [i primul-ministru c\ acest Minister al Culturii merit\ mai mult dec`t firimiturile din PIB aruncate `n ultimele decenii.

Romnia, Crin\ [i pedeaps\

Sf`r[itul lumii nu a venit, chit c\ am `nt`lnit romni care-mi explicau, cu un discurs `n registru grav semidoct [i parc\ `mprumutat din c\r]ile lui Pavel Coru], cum st\ treaba cu calendarul maya[ [i cu alinierea planetelor. Unora am `ncercat s\ le spun c\, [i dac\ va veni, oricum nu l-am observa: semne ale Apocalipsei s`nt, `n Romnica noastr\, `n fiecare zi, de cel pu]in [aizeci de ani `ncoace. Dac\ ar fi [tiut maya[ii ce popor urma s\ se nasc\ la un continent [i-un ocean dep\rtare de ei, sigur ar fi f\cut o [edin]\ `n care ar fi analizat riscurile cioplirii `n piatr\ a unei asemenea groz\vii. Pentru cei ce cred `n previziunile maya[e, ar fi trebuit ca acel calendar s\ fie scos `n format tabloid [i, `n loc de semne ciudate, s\ aib\ c`t mai multe fotografii cu Oana Z\voranu [i cu mama ei. Sau cu doamna Carmen Harra, de profesie clarv\z\toare , care le tot explic\ cititorilor ce obosesc dup\ un text de 400 de semne care e semnifica]ia datei de 21 decembrie 2012. Cei care cred, vorba c`ntecului, c\ sf`r[itul nu-i aici pot citi mai jos. Unele s`nt fapte reale urmate de constat\ri amare, altele s`nt pur fictive, de[i posed\ [i un mic s`mbure de adev\r. }ara noastr\ vesel\ este printre pu]inele care poate produce apocalipse la comand\: de S\rb\tori, Victor Ponta va merge `n pelerinaj la Muntele Plagiathos; dup\ principiul divide et impera [i a[a mul]umim pe toat\ lumea , Guvernul Ponta va separa Ministerul Educa]iei `n alte dou\ mai mici: Ministerul Edu [i, logic!, Ministerul Ca]iei; `n formarea guvernului, liderii USL au hot\r`t s\ ]in\ cont de p\rerile altor minorit\]i dec`t cea maghiar\; primii consulta]i din lista l\rgit\ au fost turcii [i rromii; drept urmare, el se va numi, simplu, Rahat cu perje ! s\pt\m`na trecut\ era s\ se lanseze postul Guvern TV: Niels Schnecker, un domn care vorbe[te mult, g\te[te prost (l-am v\zut acum vreun an, `ntr-un reality show culinar la Prima TV), era c`t pe ce s\ ajung\ [ef la CFR; la curbe, [inele pocnesc! Guvernul USL [i-a scos deja ghearele; `n Ajun,

La loc TELEcomanda
Alex Savitescu

membrii de Cabinet [i tabinet `l vor trimite `n locul lui Mo[ Cr\ciun pe Santa CLAWS; cresc taxele [i impozitele cu 16%; s\ sper\m c\ domnul dottore Ponta nu `[i va plagia propria crea]ie; altfel, vom ajunge la o cre[tere de 32%; Copilul lui Cristian Cioac\ a fost g\sit la [coala unde `nva]\ , relateaz\ domnii redactori de la gandul.info; domnii `n cauz\ nu [tiu sau au uitat ce e aia o [tire; v\ da]i seama c`te emisiuni

f\ceau domnul M\ru]\ [i doamna Gherghe dac\ televiziunile ajungeau acolo c`nd copilul era [i el, ca b\ie]ii, la o ]igar\ `n WC-ul a[ez\m`ntului cultural? {tefan Hru[c\ va lansa hitul Eu iarna nu dorm ; noul s\u nume de scen\ este Conect-Ler.

Majorit\]ii `i place s\ pun\ punctul pe i. Mie `mi place s\-l a[ez sub semnul exclam\rii! S\ ave]i S\rb\tori lini[tite!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

www.suplimentuldecultura.ro

opinii 5 Romnii e de[tep]i:

Radu Pavel Gheo
V-a]i g`ndit oare c\ lumea a `nceput deja s\ se autodistrug\ [i noi nici nu ne d\m seama? Unii cercet\tori (aceast\ minunat\ sintagm\, unii cercet\tori ) sus]in c\ timpul deja curge mai repede [i c\ la ora actual\ tr\im `n [aisprezece ore ceea ce ar fi trebuit s\ tr\im `n dou\zeci [i patru. Vinovat\ ar fi o anumit\ frecven]\, numit\ oscila]ia Schumann a planetei, care s-a modificat radical `n ultimii treizeci [i cinci de ani (de la 8 la 13 hertzi), dup\ ce vreme de zece mii de ani r\m\sese constant\. A[a c\ nu v\ mai mira]i c`nd vi se pare c\ nu mai ave]i timp s\ face]i tot ce trebuie s\ face]i `ntr-o zi. Nu e de vin\ ritmul tot mai gr\bit al civiliza]iei occidentale, ci oscila]ia Schumann, c\reia nici n-ai ce s\-i faci, fiindc\ nu te joci cu [tiin]a. Ba chiar, la un moment dat, timpul nu va mai exista, ceea ce `nseamn\ c\ va veni sf`r[itul lumii un altul sau acela[i, nu am priceput foarte bine. Dar, conform articolelor care `mpr\[tie aceast\ veste, nu e vorba tocmai de un sf`r[it al lumii; omenirea va trece pur [i simplu `ntr-o alt\ dimensiune. Trecerea asta sun\ interesant [i tare a[ vrea s\ o apuc [i eu. M\ tem `ns\ c\, dac\ tocmai a fost sf`r[itul lumii dup\ calendarul maya, n-o s\ mai apuc\m s\ prindem [i noua dimensiune, dup\ oscila]ia Schumann. M\car de-am prinde Cr\ciunul, ca s\ nu se strice at`ta amar de carne [i de c`rna]i din cauza ambi]iei proste[ti a unor amerindieni mor]i de mult, care vor s\ ne vad\ [i pe noi pe n\s\lie tocmai `nainte de s\rb\torile de iarn\. Mai ales c\ [ti]i ce zic romnii `ntr-o glum\ (nu chiar nejustificat\) despre ei `n[i[i: c\ s`ntem at`t de `napoia]i, `nc`t dac\ o fi s\ vin\ sf`r[itul lumii, la noi o s\ ajung\ abia dup\ vreo sut\ de ani. Hai c\-i bine. {i c`nd ne-o fi mai r\u, a[a s\ ne fie!

Biblioteca din Petrila

Ion Barbu

Cum v-a]i petrecut sf`r[itul lumii?

Dac\ ajunge]i s\ citi]i acest text, `nseamn\ c\ a]i trecut cu bine de sf`r[itul lumii, care, conform calendarului maya, ar fi trebuit s\ vin\ `n 21 decembrie. Dac\ nu `l citi]i, `nseamn\ c\ interpre]ii calendarului au avut dreptate, a[a c\ degeaba scriu eu acum ce scriu.
De[i `ntotdeauna mai exist\ speran]\. Dac\ n-ar fi a[a, n-ar fi crescut a[a de tare v`nz\rile la alimente conservate, lanterne, saci de dormit termoizolan]i [i ad\posturi individuale sau de familie. Nu la noi, `n Romnia, unde tr\im `ntr-o fervoare vesel-sp\imoas\ de c`nd ne [tim ( {i c`nd ne-o fi mai r\u, a[a s\ ne fie! ) [i unde abia ce s-au t\iat porcii, a[a c\ mai avem de m`ncat c`rna]i [i sl\nin\, ci `n restul lumii, c\reia ne-am obi[nuit s\-i spunem civilizat\ . Unii dintre cei care vor cu tot dinadinsul s\ scape pl\nuiesc s\ se duc\ `n de-acum faimoasa localitate francez\ Bugarach, `n mun]ii Pirinei, loc `n care umbl\ vestea c\ ai putea sc\pa de inevitabila apocalips\ maya, c\ ai trece `n alt\ dimensiune sau cam a[a ceva, `n timp ce restul fraierilor vor disp\rea din peisaj. Ce n-am priceput eu e cum s-a combinat profe]ia calendarului maya cu zvonul despre Bugarach-ul francez. O fi scris vreun preot maya la sf`r[itul calendarului lor, ca un fel de not\ de final: Dar dac\ vre]i s\ sc\pa]i, dragi maya[i, merge]i `n 2012 `n Bugarach, [ti]i voi, un s\tule] din Fran]a, colo-[a, peste ocean, [i sta]i acolo. A bon entendeur, salut. Semnat: popa Maya . {i m\ mai `ntreb cum Dumnezeu o civiliza]ie at`t de avansat\, care va fi fost `n stare s\ prevad\ cu exactitate c`nd va veni sf`r[itul lumii, n-a putut s\-[i prevad\ tocmai propriul sf`r[it [i nu s-a putut preg\ti pentru asta. Dar probabil c\ atunci c`nd e[ti preocupat de lucruri a[a de m\re]e, cum e sf`r[itul lumii, nu mai bagi `n seam\ toate fleacurile, cum ar fi n\vala unor r\zboinici de pe un alt continent, care `]i fac praf toat\ societatea [i sistemul ei ierarhic, `]i fur\ aurul [i te cre[tineaz\. De[i poate r\u fac c\ `mi bat joc de cele sfinte. Mai ales c\ pericolele care ne amenin]\ traiul nostru p\m`ntean s`nt mult mai numeroase.

Suplimentul lui Jup:

Ce n-am priceput eu e

cum s-a combinat profe]ia calendarului maya cu zvonul despre Bugarach-ul francez. O fi scris vreun preot maya la sf`r[itul calendarului lor, ca un fel de not\ de final: Dar dac\ vre]i s\ sc\pa]i, dragi maya[i, merge]i `n 2012 `n Bugarach, [ti]i voi, un s\tule] din Fran]a, colo-[a, peste ocean, [i sta]i acolo. A bon entendeur, salut . Semnat: popa Maya.
www.suplimentuldecultura.ro

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

6 muzic\ Rockin by myself

Dumitru Ungureanu

O carte, un muzician

Alex Vasiliu: Crea]ia lui Storm Corrosion Richard Oschanitzky

Mult timp dup\ ce-am ascultat acest disc n-am izbutit s\ m\ apropii de el [i s\-l repun `n player. Rar s-a `nt`mplat ca vreo pies\ nou auzit\ s\ m\ cucereasc\ din prima, s\-mi umble la [uruburile min]ii, sl\bindu-le pe cele prea str`nse, ung`ndu-le pe cele ruginite. {i, of, Doamne!, la c`te piuli]e creierale am blocate, mi-ar trebui cel pu]in `nc\ un veac de singur\tate dinaintea boxelor audio, s\ las muzica s\mi cure]e mecanismul! Desigur, nu doar minunatul disc al lui Mikael kerfeldt & Steven Wilson, publicat `n luna mai 2012, la Roadrunner Rec., a c\rui valoare se dezv\luie f\r\ efort, `n toat\ splendoarea lucrului bine f\cut [i-n str\lucirea compozi]iilor inspirate. Receptarea a fost ca `n piesatitlu: Hold back the tears in my comfort/We move forwards/In these pauses the storm corrodes . De fiecare dat\ c`nd am vrut s\ reascult discul, ceva mi se punea de-a curmezi[ul `n minte, inim\ sau desuet cuv`nt suflet. Omul e predestinat s\ suporte o cantitate imens\ de suferin]\, dar este incapabil s\ duc\ `n c`rc\ tot at`ta fericire. Frumuse]ea nu produce totdeauna bucurie, nici nu aduce automat [i permanent beatitudine. Vorbind numai despre muzic\, se dovede[te c\, tr\itori `n marile ora[e, s`ntem imuni la cacofonia zilnic\, la vacarmul cotidian. Dar dac\ am auzi continuu Oda Bucuriei, oare n-am ajunge s\-l detest\m pe Beethoven, cu toat\ m\re]ia lui? Al]ii or fi `n stare s\ reziste la asemenea tratament, eu nu. Probabil [i asta e o cauz\ a fricii de-a m\ confrunta cu muzica lui kerfeldt & Wilson. Pentru c\ am [tiut, am sim]it, am `n]eles de-ne`n]elesul, `n ora c`nd, sub cupola unei zile de var\, a[tept`nd o ploaie ce nu se mai anun]a, m-am topit la coliziunea cu, vorba lui Salieri, frumuse]ea pur\ . Ce se poate spune despre o asemenea realizare? Este un album foarte cinematic, impresionist [i imersiv , `l descrie Steven Wilson. Imersiv (de la englezescul immerse) aici are sensul de ceva care se afund\ `n sine, te afund\ `n tine , ceva diferit de introspec]ie sau autoanaliz\ . {i Wilson dest\inuie cum s-a petrecut declicul compozi]iilor: Ne-am a[ezat al\turi `n camera studio [i deodat\ totul s-a rev\rsat toren]ial . Din ei, `n ei? Misterul crea]iei. Dorin]a de-a compune `mpreun\ era mai veche, de c`nd Wilson a supervizat albumul Opeth Blackwater Park. Etapele produc]iei la studioul No Man s Land, lista pieselor (pe care o consider inutil\, albumul av`nd o continuitate impecabil\), orchestra]iile, imprimarea p\r]ilor de coarde [i pian cu London Session Orchestra, tobele cu Gavin Harrison, iconografia bazat\ pe o pictur\ din 1969 a lui Hans Arnold, toate astea s`nt detalii nu prea interesante pentru ascult\tor, cel mult pentru vreun rocker dornic s\ afle cum se lucreaz\ profesionist. Este de mult bine [tiut c\, f\r\ seriozitatea muncii de studio, obscur\ [i anost\ ore `n [ir, sclipirea genial\ a oric\rei compozi]ii se transform\ `n e[ec. Tot Wilson (a c\rui amprent\ e decisiv\ pe tot albumul, kerfeldt fiind mai mult un pretext) spune despre muzicieni, despre arti[ti `n genere, c\ nu trebuie s\ fac\ (art\) pe gustul celorlal]i. Proced`nd astfel, ei `nceteaz\ s\ mai fie arti[ti, devin animatori, actori de estrad\ (sau, `n muzic\, l\utari). E, poate, ideea ce nutre[te indirect videoclipul Drag Ropes, pe care Jess Cope l-a desenat/filmat pentru piesa omonim\. O viziune `ntunecat\ [i trist\ despre ce `nseamn\ intoleran]a, bigotismul [i fanatismul religios, pus\ pe ecran ca un spectacol de teatru al umbrelor, o pictur\ mi[c\toare ciudat\ [i sinistr\, poveste `ncheiat\ s`ngeros ca o tragedie medieval\. A reveni s\pt\m`nal asupra discului `nseamn\, pentru mine, a reintra `n epicentrul uraganului, al furtunii ce m\ purific\.

Dispari]ia recent\ a lui Dave Brubeck, pianist, compozitor, aranjor celebru, figur\ legendar\ a jazzului american postbelic, m-a dus cu g`ndul, `ntre altele, la un set de discuri [i la o carte, primite amical `n cursul acestui an, la Ia[i, [i a c\ror semnalare am tot am`nat-o. Ambele s`nt rodul unei pasiuni [i poart\ semn\tura unui cercet\tor serios [i mig\los `n domeniul muzicii, ca pu]ini al]ii dup\ 1989, Alex Vasiliu.
Cartea sa, intitulat\ simplu Crea]ia lui Richard Oschanitzky. Tr\s\turi stilistice, a ap\rut anul acesta la Editura Muzical\ [i este urmarea unor preocup\ri de ani de zile `n studiul jazzului, al celui romnesc cu predilec]ie, materializate `n articole de pres\ [i `ntr-un extraordinar set de dou\ discuri, Memorial Richard Oschanitzky, vol. I, publicat `n 2006 sub eticheta mie, practic, necunoscut\ 7dreamsrecords. ~nregistr\ri ale marilor interpre]i de jazz romni, dat`nd din anii 1967, 1970-71, cu Oschanitzky la pian, {tefan Berindei [i Dan Mndril\ la saxofon, Johnny R\ducanu, Bogdan Cavadia, Wolfgang Gttler bas, Ion Cristinoiu, Adrian Ciceu, Eugen Gondi percu]ie, prefa]ate inteligent de Alex Vasiliu, m-au cobor`t `n timp `ntr-o lume mai mult sau mai pu]in minunat\, cea a studen]iei mele, c`nd i-am putut asculta inclusiv `n jam session, la un club de pasiona]i, g\zduit de o cas\ de cultur\ altfel anonim\ din Bucure[ti, pe {tirbei Vod\... Numai un blestem al ineficien]ei, combinat\ cu suficien]\ [i cu acel complex de superioritate malformat, pe care le eviden]iaz\ at`t de bine Lucian Boia, fac `n continuare ca CD-urile amintite (de ce nu o mai fi ap\rut [i vol. II, am omis s\ mai `ntreb), `mpreun\ cu pu]inele cu Jancsi Krssy, s\ r\m`n\ circumscrise lumii romne[ti, incapabile s\ p\trund\ pe pia]a interna]ional\, a[a cum ar merita-o, indiscutabil. Oric`t suflet, swing [i originalitate au `nregistr\rile [i selec]ia prezentat\ de

Scrisoare pentru melomani

Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

Alex Vasiliu o dovede[te din plin , ele nu pot p\trunde singure, nepromovate, `n lume... Numele lui Richard Oschanitzky `l poart\ azi o strad\ la Timi[oara, un Club de muzic\ din Ia[i activ, cum o sugereaz\ Zilele Clubului, desf\[urate anul acesta `ntre 12 [i 14 decembrie, la Casa de Cultur\ a Studen]ilor [i, mai nou, monografia semnat\ de Alex Vasiliu. Un volum meritoriu, dintre pu]inele ap\rute `n Romnia ultimilor 20 de ani, de recuperare real\ a unei figuri culturale de excep]ie [i a punerii ei, `n mod echilibrat, f\r\ pasiuni r\zboinice, `n contextul anilor de regim comunist. N\scut `n 1939, la Timi[oara, Richard Oschanitzky provenea dintr-o familie bine implantat\ `n lumea muzical\, tat\l [i primul dasc\l al compozitorului av`nd studii la Viena, Leipzig [i Wrzburg [i, `ntre profesorii de compozi]ie, pe Arnold Schnberg. O [tiin]\ transferat\ fiului s\u care, `ntre anii 1955 [i 1959, student `n clasa lui Mihail Jora la Conservatorul din Bucure[ti, `i uimea pe cei din jur ca pianist, gra]ie unor calit\]i evocate de Gheorghe Firca `ntr-o convorbire cu Alex Vasiliu: Se putea adapta oric\rui stil [i, astfel, putea improviza `n orice stil. Poate numai Constantin Silvestri `l dep\[ea `n acei ani... . Pentru istoricul din mine, evoc\rile personajului [i ale epocii, la care Alex Vasiliu [i-a incitat de-a lungul anilor de jurnalism partenerii de discu]ie, au o valoare deosebit\. Acela[i muzicolog, Gheorghe Firca, relata: Mai to]i studen]ii clasei de compozi]ie voiau s\ dep\[easc\ bariera proletcultismului, a `ndoctrin\rii st`ngiste, care se afla `nc\ sub influen]a jdanovismului sovietic. Fiecare `ncerca s\-l [ocheze pe maestrul Jora... [care le replica] spun`nd ei, `n tinere]e, `nainte de r\zboi, noi le-am fumat pe toate astea, dar voi acum da]i cu nasul prin ele, [i o s\ v\ echilibra]i singuri... Nu s-au echilibrat, au mers `nainte pe ideea modernist\, avangardist\... Astfel s-a n\scut o `ntreag\ genera]ie de compozitori care au fost, mai mult sau mai pu]in, colegii lui Richard Oschanitzky,

colegii mei... acea genera]ie din care au f\cut parte Tiberiu Olah, Anatol Vieru, {tefan Niculescu, Aurel Stroe, Theodor Grigoriu, Pascal Bentoiu etc. . Dar ce poate afla t`n\rul student de ast\zi `n afar\ de vorbe, c`nd discurile cu muzica unui Jora pot fi num\rate pe degetele unei m`ini, iar cele ale unui Filip Laz\r s`nt inexistente? Filip Laz\r, compozitorul care `i `nc`nta la Viena, `n anii 1920, prin modernism [i interpret`ndu-l pe Jora, pe directorul Editurii Universal sau pe Egon Wellesz, iar ulterior st`rnea laudele unui Hermann Scherchen. Pentru Oschanitzky a urmat perioada anilor de reinstalare a dogmatismului sever dup\ revolu]ia ungar\ din 1956, `n care, al\turi de al]i muzicieni [i arti[ti, a ajuns pe drumuri, exmatriculat din Conservator, `n 1959, pentru a nu-[i mai `ncheia studiile niciodat\. Pianist la barul Continental, aranjor [i orchestrator a zeci de melodii de succes, autor de muzic\ de scen\ [i film, compozitor [i al unor relativ numeroase piese de muzic\ clasic\, colaborator apreciat de radioul [i televiziunea est-germane etc., via]a lui Oschanitzky, `ntr-un sens pasionant\, din anii 1960-70 poate fi urm\rit\ `n detaliu `n volumul semnat de Alex Vasiliu. {i nu pot dec`t s\ v\ `ndemn s\-l citi]i, ascult`nd, dac\ le g\si]i prin minune, [i cele dou\ CD-uri Memorial..., ce ar fi meritat reeditate [i ata[ate c\r]ii.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

www.suplimentuldecultura.ro

teatru 7 Datul `n spectacol

Olti]a C`ntec
FOTO: Adi Bulboac\

N\pasta, versiune glossy

Radu Afrim a p\truns `n liga I a teatrului romnesc dup\ ce l-a reinterpretat, cu trupa de la Sf. Gheorghe, de la Andrei Mure[anu, pe Cehov [i cele Trei surori ale lui. Intrarea `n lumea consacra]ilor s-a f\cut cu o selec]ie `n Festivalul Na]ional de Teatru, cu mult scandal, c\ci tradi]ionali[tii s-au cutremurat de at`ta `ndr\zneal\. Precaut atunci, a a[ezat ca subtitlu indica]ia adaptare (ne)firesc de liber\, ceea ce [i era, mai pu]in (ne)-ul. ~n bastionul establishment-ului autohton
Revalorizarea clasicilor, rescrierea scenic\ a operelor lor prin metatexte regizorale, c\utarea prin pliurile ac]iunii, `n profilurile personajelor [i `n rela]iile dintre ele s`nt obiceiuri contemporane. Ele au f\cut din regizor, aceast\ figur\ proeminent\ a ultimului secol, un nou autor, emanat de spectacolul teatral, autorul unei crea]ii rezultate din opera]iunea de resemantizare a unui text. Obiecte ale acestui tip de inven]ie scenic\ s`nt lucr\rile canonice, transformate voit, trecute prin filtrul actualit\]ii, al tendin]elor, conceptelor [i a[tept\rilor prezentului. Revenind la Radu Afrim, el nu a fost interesat predilect de acest tip de demitizare, de extragere din efigie a unor dramaturgi [i lucr\ri general acceptate ca valoroase. A preferat lucr\rile contemporane, cu subiecte ce abordeaz\ marginalitatea uman\ [i social\ `n toate variantele ei, preocupat s\ evalueze cu mijloacele esteticului familia, cea mic\, de acas\, [i cea mare, societatea, care ne `nglobeaz\. Dintre cei ajun[i `n manuale, s-a ocupat numai de Cehov, Lorca [i Shakespeare, iar acum, `n An Caragiale, s-a apucat de N\pasta, `n bastionul establishment-ului autohton, Teatrul Na]ional I.L. Caragiale Bucure[ti. Pe scena de la Sala Media, una modern\, nou\nou]\, cu intrare din spatele edificiului care, dup\ renovare, va fi un adev\rat multiplex teatral.

Textul e spus ca-n Caragiale

S`nt lucruri foarte frumoase [i inspirate `n viziunea lui Radu Afrim. ~n primul r`nd, p\m`ntul negru din spa]iul de joc, simbol al mor]ii [i al `ntregului conflict dramaturgic. Simbolistica lui e foarte puternic\, e [i un contrast izbitor cu interiorul alb, imaculat, de secol XXI, perioad\ `n care e adus\ trista poveste. Textul e spus ca-n Caragiale [i se potrive[te perfect acestor tineri care par c\ vin din anturajul spectatorilor. Cuplul face parte din high-life, dup\ felul cum arat\ locuin]a, cum se `mbrac\ [i cum se comport\ ei, un high-life pe care `l vedem cu to]ii `n jur, cu interioare luxoase, obiecte kitsch, plasm\, cu spoial\ cultural\ concretizat\ `n minibiblioteca cu c\r]i scumpe [i reviste, toate glossy. ~n aceast\ lume `n care ambalajul, adic\ aparen]ele conteaz\ infinit mai mult dec`t con]inutul, [i personajele lui Caragiale se metamorfozeaz\. Anca e designer, la final asist\m [i la o parad\ de mod\, cam lung\, colec]ia ei e, fire[te, `ns`ngerat\. Dragomir pare f\r\ job. ~nv\]\torul e tatuat [i nu e deloc cuminte. Un entertainer presteaz\ mici numere de magie. C`nd autorul real al omorului e dezv\luit, s`nt chema]i paparazzii. Ironic, anun]ul eliber\rii lui Ion din ocn\ e difuzat la [tiri, de Andreea Esca, `n forma unei informa]ii despre o lege a gra]ierii. Tot ironic, a poant\, dar [i a citat cultural, pe unul din canalele TV pe care, plictisit, le tot schimb\ Gheorghe, apare o secven]\ din filmul omonim realizat `n anii 80 de Alexa Visarion. N\pasta lui Afrim e o mizanscen\ eclectic\: combin\ realismul cu expresionismul [i onirismul, romnescul cu importurile formale, credin]a `n valoarea moral\ cu superficialitatea, rezolv\rile inspirate cu secven]ele care reu[esc doar s\ umple. M\ refer la prezen]a creaturii

O N\past\ sut\ la sut\ afrimian\

Oricine a auzit de Radu Afrim [tie c\, atunci c`nd vine vorba despre un proiect al s\u, nu te po]i a[tepta la ceva cuminte, ortodox. Afrim revolu]ioneaz\ tot ce atinge, merge `n contra curentului, dar o face cu program estetic, serios, profund. A reu[it ca `n scurt timp unui anumit stil de a face teatru s\ i se asocieze un adjectiv derivat din numele s\u, afrimian, ceea ce nu-i deloc pu]in lucru. Tinerii `l ador\, are un fan club demn de o vedet\, actorii, nu numai cei la `nceput de drum pe sc`ndur\, ci to]i cei care iubesc provocarea profesional\, vor s\ lucreze cu el, teatrele, de fapt managerii, fac orice ca s\-l scrie pe afi[, iar speciali[tii `l urm\resc cu aten]ie critic\. Lucreaz\ mult, chiar foarte mult, temeinic, cu talent, cu o creativitate inepuizabil\, cea mai mare parte a produc]iilor lui s`nt reu[ite [i foarte reu[ite. Nici o carier\ nu-i un mar[ triumfal exclusiv ascendent! Dup\ infla]ia de mont\ri Caragiale, `n fel [i chip, din ultimul an [i jum\tate, toat\ lumea teatral\ era curioas\ s\ vad\ premiera aceasta. Evident, a fost cu totul altfel, sut\ la sut\ afrimian\. Spre mijlocul reprezenta]iei, unul dintre interpre]ii personajului colectiv foileteaz\ [i apoi cite[te c`teva pasaje dintr-un tom pe coperta c\ruia e scris cu litere de-o [chioap\ Caragiale, cuprinz`nd cu volumul capul Anc\i, indic`nd ie[irea din carte, p\r\sirea ei.

din mintea lui Ion, spectaculoas\ vizual, dar ilustrativ\, `ntr-un moment scenic expediat, la fel ca fantoma facil\ ca solu]ie. Obiectul de art\ decorativ\ reprezent`nd un Christ s`ngeriu cu cunun\ de spini argintie, iluminat din interior, e prea evident; `n egal\ m\sur\, tabloul vivant din final, tot cu sugestii christice. Du[ul pe care `l face Anca nu e, nici el, vital pentru spectacol.

Un spectacol cu bune [i rele

Registrul dramatic e atins de tu[e ale deriziunii, de un tragism colorat cu umorul negru caracteristic mentalit\]ilor [i filosofiilor prezentului, c`nd via]a nu mai reprezint\ valoarea suprem\, iar violen]a [i moartea/omorul s`nt luate adesea `n zeflemea. Interpretarea eu am v\zut-o pe Crina Semciuc `n Anca e inegal\ [i lipsit\ de misterul care s\ ]in\ privitorul tensionat p`n\ la final. Cel pu]in Anca [i Dragomir (Mihai C\lin) devin liniari [i previzibili foarte rapid, oferind personaje neconving\toare, care nu evolueaz\. Ion al lui Marius Manole e precipitat [i profilat de linii ad`nci, iar Gheorghe-Emilian Oprea e, pe partitura lui, atipic. Un element c`[tigat e muzica live sus]inut\ de Luiza Zan [i Valentin Luca, c`teva prelucr\ri vocal-instrumentale dup\ c`ntece populare romne[ti [i o singur\ bucat\ `n englez\, op]iune pe care nu am `n]eles-o, probabil e o citare a anglofiliei [i anglofoniei actuale. Cum se `nt`mpl\ de obicei la Afrim, N\pasta va segrega publicul: o parte va adula propunerea regizoral\; al]ii vor sus]ine c\ artistul se repet\, c\ vrea s\ scandalizeze cu orice chip. Cei ca mine, dac\ o mai fi cineva, care am v\zut un spectacol [i cu bune [i cu rele, vor revolta ambele tabere. Asta e!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

www.suplimentuldecultura.ro

8 interviu

Mihai Iov\nel:

Mi-ar pl\cea s\ v\d `n continuare destructurarea, `nc\ [i mai radical\, a modelelor canonice din poezia romn\
Nu s`nt mul]i critici literari pe care s\-i po]i citi de pl\cere. Ve]i spune probabil c\ aceasta, critica literar\ adic\, este un gen de ni[\, dac\ te intereseaz\, bine, dac\ nu, nu. Cuv`ntul pl\cere nu ar avea ce c\uta `n acest context. Eu nu cred deloc `n aceast\ variant\ steril\ de critic\ literar\, [i acest gen trebuie s\ dea m\sura talentului [i a artei scrisului. Revenind, Mihai Iov\nel face parte dintre ace[ti critici literari care scriu bine, interesant, cu nerv, cu spectaculoase [i uneori de-a dreptul inhibante manevr\ri ale limbajului. Toate aceste calit\]i, plus `nc\ multe altele, care confirm\ c\ Mihai Iov\nel este [i un cercet\tor serios [i pasionat, fac din Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologic\ un moment de v`rf al eseisticii romne[ti `n anul care se apropie de final.
Elena Vl\d\reanu evoluat `n raport cu momentul `n care, ah!, nu aveam volum . Important pentru un critic e s\ scrie c\r]i nara]iuni ample, care s\ mi[te, s\ provoace [i s\ testeze concepte, care s\-l extrag\ din fragmentarismul accidental [i buimac al scrisului. Genera]ia mea de critici ar trebui s\-i fie recunosc\toare lui Andrei Terian pentru c\ i-a oferit, prin cartea G. C\linescu. A cincea esen]\, un sistem de referin]\. Cine vrea s\ joace `n aceea[i lig\ cu Terian trebuie s\ `ncerce s\ fie la fel de bun sau mai bun dec`t el. Cine nu, e liber s\-[i vad\ de ping-pong sau de micile pasien]e dar s\ nu-[i fac\ iluzii. pentru c\ nu trebuie compara]i cei doi, ci felul `n care i-am tratat. Or, `n am`ndou\ cazurile am procedat mai cur`nd `n cheie conceptual-ideologic\ dec`t literar\. De[i, `n cazul lui Sebastian, aveam ca subiect un scriitor, am investigat mai mult orizontul ideatico-ideologic al epocii lui dec`t semantica metaforelor sau hermeneutica florilor de salc`m (ceea ce, desigur, poate fi o lips\). Ruptura nu a fost brusc\ [i pentru c\ `ntre licen]\ [i doctorat m-am ocupat [i cu altele: am scris o diserta]ie despre Cristian Popescu, am `nceput [i am abandonat o tez\ de doctorat despre kitsch `n opera lui M. Eminescu, am scris vreo doi ani, s\pt\m`nal, `n revista Prezent [i `n cotidianul G`ndul , aproape exclusiv despre literatur\ de consum, am publicat cronici literare `n Adev\rul literar [i artistic [i `n Cultura; nu `n ultimul r`nd, am participat, la Institutul de Istorie [i Teorie Literar\ G. C\linescu , unde s`nt cercet\tor, la c`teva proiecte precum Dic]ionarul General al Literaturii Romne (7 volume, 2004-2009), Cronologia vie]ii literare romne[ti. Perioada postbelic\ ([apte volume ap\rute `ncep`nd din 2010; `nc\ patru s`nt `n curs de publicare) [i Dic]ionarul Literaturii Romne (2 volume, 2012). Evreul improbabil este un titlu bizar (sau provocator, cum `l consider\ Paul Cernat). Chiar m\ intereseaz\ de ce ai optat pentru acest titlu [i nu a[tept un r\spuns de genul: r\spunsul se g\se[te `n carte. Titlul face sinteza unui raport ironic `ntre caracterul heterotopic al calit\]ilor cumulate de Sebastian de-a lungul vie]ii [i felul predictibil `n care fiecare dintre aceste calit\]i a fost produs\. Dac\ nu-]i place r\spunsul \sta, am [i altul: e doar un titlu, nu `nseamn\ nimic, important e s\ sune bine. mi-a fost sugerat\ de dna Elena Zaharia-Filipa[, care a vrut s\ m\ scoat\ din blocajul cu Kitschul la Eminescu. Nu-mi d\duse niciodat\ prin cap s\ scriu despre Sebastian, din care nu citisem, cred, dec`t jurnalul [i c`teva articole. Dar am acceptat imediat propunerea din dou\ motive: 1. De teza cu Eminescu m\ cam s\turasem (o redactasem `n cap [i g\seam plictisitor s\ o transcriu pe curat); 2. ~n anul al doilea de facultate, dna Zaharia-Filipa[, care preda literatur\ interbelic\, mi-a dat nota 3 (trei): deci am presupus c\ `mi cunoa[te mai bine posibilit\]ile dec`t mi le cunosc singur. C\ subiectul Sebastian are un poten]ial de risc `mi d\deam seama, dar nu a contat ca argument, oric`t m-ar excita riscurile. Dar n-a[ vrea s\ ocolesc subiectul zonei de risc . De fapt, de unde vine acest risc? Empiric, se poate observa c\ `n ultimii 15 ani mai mul]i intelectuali a[a-zic`nd de frunte s-au ales cu etichete infamante dup\ ce s-au referit mai mult sau mai pu]in `n trecere la Sebastian [i, prin el, la lucruri sensibile precum Holocaustul. Dar asta nu `nseamn\ c\ vina este neap\rat a lui Sebastian, care, `n fond, a fost folosit de mul]i ca simplu ustensil: vina a fost discut c`teva cazuri `n carte mai cur`nd a utilizatorului. ~n concluzie, Sebastian poate c\ reprezint\ un subiect riscant, dar nu `n m`inile oricui.

Cum ai caracteriza momentul `n care criticul literar devine autor la r`ndul s\u. E comod? La ce te a[tep]i?
A[tept critici c`t mai bine articulate. S`nt singurul lucru util, singurul lucru care face lucrurile s\ mearg\ `nainte.

Erai undeva ironizat pentru debutul tardiv. Este at`t de important pentru un critic literar s\ aib\ volum? De ce?
Nu cred c\ v`rsta de 33 de ani m\ calific\ drept fat\ b\tr`n\, cu emergen]\ tardiv\ , cum ai zice tu. Dar sigur c\ e important pentru un critic s\ aib\ volum. Depinde `ns\ ce fel de volum: doar un volum sau o carte? Dac\ a[ fi str`ns `ntr-o plachet\ c`teva eseuri sau cronici risipite ici [i colo, nu cred c\ a[ fi

Cum de ai f\cut aceast\ trecere de la Richard Rorty (teza de licen]\) la Mihail Sebastian (doctorat)?
~ntre Rorty, un filosof soft, [i Sebastian, un scriitor soap, ruptura nu a fost tocmai spectaculoas\,

`mi De pild\, dac\str`ng propun s\-mi `ntr-un volum toate cronicile scrise p`n\ acum, o pot face cu u[urin]\, iar volumul va fi exhaustiv. Dar dac\ `mi propun s\ str`ng `n volum toate cronicile importante? Aici deja intervine un impas, dat\ fiind interpretabilitatea cuv`ntului importante.

Cartea are [i o dimensiune u[or demonstrativ\. Unii ar spune c\ e ceva tipic pentru un debut. Ai vrut s\ provoci [i pe cine?
A[ zice c\ e mai cur`nd tipic pentru felul `n care func]ioneaz\ mintea mea.

Mihail Sebastian `nseamn\ o zon\ riscant\ `n cultura romn\ postdecembrist\. Cum ai ajuns aici?
Am ajuns din `nt`mplare. Dup\ cum povestesc `n prefa]\, tema

Care crezi tu c\ s`nt punctele nevralgice ale demersului t\u, unde vei fi atacat?
Vezi pagina 350, nota 4.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

www.suplimentuldecultura.ro

interviu 9
{i Paul Cornea, `n prezentarea de pe coperta a IV-a, [i Paul Cernat, `n cronica din 22 , remarc\ bibliografia aproape exhaustiv\. Ce `nseamn\ pentru un cercet\tor s\ fie exhaustiv? Este posibil?
Exhaustivitatea am luat-o ca pe un compliment, dar orice istoric literar [tie c`t de relativ este un astfel de cuv`nt relativ `n sens literal, adic\ o chestiune de raport `ntre ceea ce `mi propun, ceea ce ob]in [i timpul pe care mi-l acord. De pild\, dac\ `mi propun s\-mi str`ng `ntr-un volum toate cronicile scrise p`n\ acum, o pot face cu u[urin]\, iar volumul va fi exhaustiv. Dar dac\ `mi propun s\ str`ng `n volum toate cronicile importante? Aici deja intervine un impas, dat\ fiind interpretabilitatea cuv`ntului importante . Eu pot socoti c\ am 20 de astfel de texte, dar oricine `mi va putea repro[a apoi c\ selec]ia mea nu a fost exhaustiv\, `ntruc`t am l\sat afar\ trei texte extrem de importante. Sau: un comentariu la Zdrean]\, `ndr\gita poezie a lui Arghezi, poate fi remarcabil [i exhaustiv, dar va r\m`ne cu toate acestea un fleac. Presupun`nd c\ un critic `i va dedica `ntreaga via]\, public`nd `n cele din urm\ un tom impozant pe subiect, un elogiu precum Cartografierea lui Zdrean]\ se dovede[te exhaustiv\ va fi mai pu]in un compliment [i mai mult o batjocur\. Revenind la cartea mea despre Sebastian, a[ t\lm\ci complimentele lui Paul Cornea [i Paul Cernat astfel: bibliografia este satisf\c\toare pentru scopul [i timpul limitate pe care le-am acordat proiectului.

O tr\s\tur\ pregnant\ a lui Mihail Sebastian `n carte este [i r\m`ne p`n\ la sf`r[it oportunismul (remarc\ [i Gabriela Gheorghi[or `n Romnia literar\ ). Un autor minor [i oportunist, mai exact. Spune, te rog, [i ceva pozitiv despre Mihail Sebastian.
Ce `nseamn\ oportunism? A[ zice c\ acest cuv`nt face gre[it sinteza raporturilor de tip cauz\-efect pe care le descriu `n cartea mea. S\ lu\m cazul unui ins care iese `n ploaie f\r\ umbrel\ [i, evident, se ud\. Descris\ strict `n ace[ti termeni, este o propozi]ie neutr\ [i prea deschis\ interpret\rilor pentru a permite cuiva s\ emit\ judec\]i relevante pe seama con]inutului ei (putem presupune c\ [i-a uitat umbrela, c\ nu `[i permite o umbrel\ sau c\ este o ploaie de var\ survenit\ `n plin\ canicul\, deci pl\cut\; plus `nc\ o mie de alte lucruri al c\ror raport cu adev\rul nu `l putem regla sau controla). Dar pe m\sur\ ce preciz\m contextul, propozi]ia `ncepe s\ capete un sens mai focalizat: dac\, de pild\, guvernul fascist a hot\r`t s\ confi[te toate umbrelele? Reprezint\ gestul unuia care iese `n ploaie un act de oportunism, care legitimeaz\ ac]iunea guvernului (avea ca alternativ\ s\ r\m`n\ `n cas\), sau, dimpotriv\, unul de curaj, semnal`nd ostentativ prin lipsa accesoriului umbrel\ abuzul pe care l-a suportat? Ei bine, ceea ce mi-am propus `n carte nu a fost s\ m\ joc cu adjectivele, ci s\ descriu c`t mai bine contextele. Tenta]ia de a fi judgemental este de regul\ puternic\ `n cazul secven]elor istorice foarte conotate precum fascismul sau comunismul dar pe mine sper c\ nu m-a contaminat. ~n fine, pentru c\ vrei ceva pozitiv despre Sebastian (de[i, `nc\ o dat\, un astfel de cuv`nt mi se pare limitativ): a fost un ins pentru care demnitatea conta.

Care au fost sursele cel mai dificil de consultat? Unde ai g\sit surprizele?
Cel mai dificil a fost s\ citesc romanul Ora[ul cu salc`mi. It s a tough one.

linia poe]ilor britanici pe care presupun c\ `i cite[te BAS). ~n 2012 au publicat lucruri de top Radu Vancu (Fr`nghia `nflorit\, de departe cel mai bun volum al lui) [i Dan Sociu (Poezii naive [i sentimentale). ~n rest, s`nt plictisit `n leg\tur\ cu linia neoexpresionist\ (cum i-a identificat Al. Cistelecan pe imitatorii lui Ion Mure[an), care s-a cam fumat; dar [i linia de poe]i deschis\ de Marius Ianu[ (`n fond, cam singura poezie care a f\cut istorie de-a lungul anilor 2000) s-a arhivat prin canonizare [i imitare, de[i autorii continu\ s\ publice lucruri de nivel. Ar trebui s\ apar\ ceva fundamental nou, probabil c\ `n cur`nd se va vedea ce anume. ~n ultimii ani mi-a pl\cut la nebunie Umilirea animalelor de val chimic; cum [tiam unele texte `nc\ de prin 2007, credeam pe atunci c\ va deschide un nou trend (ipotez\ eronat\ val chimic este prea bun\ pentru a putea fi imitat\; norocul ei). Mi-ar pl\cea s\ v\d `n continuare destructurarea, `nc\ [i mai radical\, a modelelor canonice din poezia romn\, intrarea poeziei pe ni[te coordonate mult mai parohiale (de tip folclor urban de ni[\ sau mai [tiu eu ce referin]e extracanonice parazitabile pot fi identificate). Dou\mii[tii au beneficiat de experien]a literarit\]ii nude a hip-hop-ului, a rimelor m\iestre, dar care nu coborau din Macedonski, ci din experien]a limbajului str\zii asociat\ cu ceva talent personal dar b\ie]ii de la RACLA sau de la Parazi]ii nu au intrat `n canonul poetic romnesc, de[i poate ar fi meritat-o. A[ vrea s\ v\d mai mult curaj, abandonarea pozi]iilor de confort minimalist-aseptic (uita]i-v\ ce poezie onorabil\ scriau [aptezeci[tii, dar n-a r\mas mai nimic din cei mai mul]i), o mai mare impredictibilitate; a[ vrea s\ v\d pus `n oper\ versul lui Eminescu: To]i se uit\ cu mirare [i nu [tiu de unde vine .

Scrii sau, m\ rog, scriai despre (aproape) tot ce ap\rea `n zona poeziei la noi. Cum ai caracteriza acest moment, cu tot mai multe edituri care public\ poezie contemporan\, cu mult\ poezie contemporan\? Ce autori ar trebui s\ urm\rim? (Recunosc, e o `ntrebare interesat\, pentru c\ am nevoie de un reper, s`nt total rupt\ de ce s-a mai `nt`mplat aici.)
Nu cred c\ e[ti total rupt\ ]i-am citit `ntr-un num\r trecut din SdC un interviu cu Vlad Moldovan [i p\reai s\ faci fa]\. Chiar, uite un autor care ar trebui urm\rit Vlad Moldovan. Cel mai recent volum care mi-a pl\cut foarte mult este cel al lui Bogdan St\nescu (Apoi, dup\ b\t\lie, ne-am tras sufletul neoclasicism distorsionat ironic `n

C`nd ai `nceput s\ scrii cronic\ literar\ [i de ce? Cine e de vin\ pentru asta?
Am `nceput s\ scriu `n ultimul an de facultate (pe atunci se f\ceau patru), `n 2001, la `ndemnul lui Daniel Cristea-Enache, un t`n\r critic pe care `ncepusem s\-l admir de prin 1998, citindu-i cronicile din Adev\rul literar [i artistic , [i care s-a nimerit s\ ]in\ seminarul la grupa mea. ~n primul meu articol, publicat `n ALIA (f\r\ nici o glum\: s\ scriu cronici la Adev\rul

literar [i artistic a fost singurul vis literar pe care l-am avut vreodat\; de melancolia c\ revista s-a desfiin]at `n 2005 nu m-am vindecat nici p`n\ azi), polemizam chiar cu Daniel Cristea-Enache pe marginea unei c\r]i a lui Alexandru Ecovoiu, Saludos. ~n lunile [i `n anii urm\tori, Daniel m-a `nv\]at s\ scriu (eram pe vremea aia sub influen]a stilului ezoteric al lui C.M.I.) [i mi-a oferit posibilitatea (adic\ spa]iul unde) s\ o fac, mi-a redactat articolele [i mi-a dat nenum\rate sfaturi bune. ~i voi r\m`ne mereu recunosc\tor pentru aceast\ generozitate.

E[ti `nscris la post-doctorat? Cu ce te ocupi?

La post-doctorat nu-s `nscris, dar `ncerc s\-mi `nchei afacerile deschise prin Sebastian lucr`nd la o carte despre Nae Ionescu [i chestiunea evreiasc\. De asemenea, proiectez o bro[ur\ despre romanul poli]ist pornind de la un volum de poeme al lui Mircea Iv\nescu (o parte deja am scris-o). Nu `n ultimul r`nd, m\ g`ndesc la o carte despre tema literar\ oferit\ de `nt`lnirea dintre insule & comori. P`n\ una-alta, recitesc Tintin.

literarit\]ii nude Dou\mii[tii au beneficiat de experien]adin Macedonski, ci a hip-hop-ului, a rimelor m\iestre, dar care nu coborau din experien]a limbajului str\zii asociat\ cu ceva talent personal dar b\ie]ii de la RACLA sau de la Parazi]ii nu au intrat `n canonul poetic romnesc, de[i poate ar fi meritat-o. A[ vrea s\ v\d mai mult curaj, abandonarea pozi]iilor de confort minimalistaseptic (uita]i-v\ ce poezie onorabil\ scriau [aptezeci[tii, dar n-a r\mas mai nimic din cei mai mul]i), o mai mare impredictibilitate; a[ vrea s\ v\d pus `n oper\ versul lui Eminescu: To]i se uit\ cu mirare [i nu [tiu de unde vine.
www.suplimentuldecultura.ro

Mihai Iov\nel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologic\, Colec]ia Critic\ [i Istorie literar\, Editura Cartea Romneasc\, 2012

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

10 carte

Autorii romni invita]i la Salon du Livre 2013

Lista oficial\ a invita]ilor la Salon du Livre 2013 de la Paris, la care Romnia este ]ar\ invitat\ de onoare, cuprinde 27 de autori romni, selec]ie operat\ `n martie 2012 de Centrul Na]ional al C\r]ii din Fran]a, cu consultarea Institutului Cultural Romn.
Programul autorilor invita]i va fi stabilit prin acordul organizatorilor romni [i francezi, iar costurile implicate vor fi `mp\r]ite egal `ntre ICR [i ReedExpo. Pe lista invita]ilor figureaz\ scriitorii: Gabriela Adame[teanu, Radu Aldulescu, Savatie Ba[tovoi, Mircea C\rt\rescu, Petru Cimpoe[u, Florina Ilis, Dan Lungu, Norman Manea, Marius Daniel Popescu, R\zvan R\dulescu, Adina Rosetti, Bogdan Suceav\, Lucian Dan Teodorovici, Dumitru }epeneag, Eugen Uricaru [i Varujan Vosganian (prozatori), Ana Blandiana [i Doina Ioanid (poete), Nicoleta Esinencu, Alina Nelega, Matei Vi[niec (dramaturgi), Lucian Boia, Gabriel Liiceanu, Andrei Oi[teanu, Andrei Ple[u (esei[ti), Ileana Surducan, Alex Tamba (autori de benzi desenate). Ministerul Culturii [i Patrimoniului Na]ional va participa ca partener, calitate `n care a invitat un num\r de nou\ autori romni: Horia B\descu, Gabriel Chifu, Riri Manor, Mircea Martin, Valentin Nicolau, Marta Petreu, Ioan Es. Pop, Eugen Simion, D\nu] Ungureanu. Institutul Cultural Romn va avea urm\torii invita]i: Constantin Ab\lu]\, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Al. C\linescu, Paul Cernat, Neagu Djuvara, Ioana Dr\gan, Teodor Dun\, Ileana M\l\ncioiu, D.R. Popescu, Stelian T\nase.

Zile cu p\cat `n Nottingham

Bine a]i venit `n Nottingham, ora[ul acela unde toat\ lumea pare s\ lucreze la fabricile de biciclete [i de ]ig\ri, iar copiii lor au fost m\car o dat\ la Borstal, `nchisoarea pentru delincven]i juvenili. Cel mai cunoscut dintre ace[tia e Smith, t`n\rul alerg\tor din povestirea care d\ [i titlul volumului. Ne vorbe[te un b\iat m`nios (am fost nervos de c`nd m-am n\scut, admite el), sup\rat pe sistem, [i care tocmai de aceea nu vrea s\ fac\ pe plac reprezentantului s\u, guvernatorul `nchisorii, care, remarc`ndu-i talentele de alerg\tor, `l `nscrie `ntr-o curs\ pe care `i cere s-o c`[tige.
Florin Irimia Pentru Smith, `ns\[i prezen]a lui la Borstal reprezint\ un abuz al sistemului `mpotriva sa (nu are dreptate), iar faptul de a-l fi `ntemni]at pentru a-l pune acum s\ se manifeste ca un om liber este de neconceput. De aceea va refuza s\ c`[tige cursa, alerg`nd c`t s\ se bucure de sentimentul de putere pe care ]i-l ofer\ faptul de a fi mereu `n frunte, de a nu avea competitori, de a alerga f\r\ s\ te mai g`nde[ti c\ alergi, [i apoi oprindu-se sfid\tor la c`]iva metri de fini[. stare de bine care `ns\ nu va dura mult. Poli]ia intr\ pe fir [i-i ordon\ s\ stea departe de fete. A[a c\ Ernest n-are `ncotro [i se `ntoarce sp\[it la b\utur\. Morala: un viciu nu se poate t\m\dui dec`t printr-un alt viciu [i uneori b\utura e de preferat. De la fereastra clasei unde pred\, domnul Raynor, `nv\]\torul, prive[te peste drum, la magazinul de stofe `n vitrina c\ruia o fat\ nou\ aranjeaz\ marfa. E nou\ pentru c\ p`n\ de cur`nd aici lucrase o alta, care a murit. Domnul Raynor `i contemplase mult timp voluptatea trupului, decret`ndu-l cel mai atr\g\tor dintre toate. Timide et libertine, et fragile et robuste , `[i aminte[te el un vers din Baudelaire pe care trupul ei i-l inspira. Dar de-acu[i s-a ispr\vit , vorba altui poet. Realitatea aceasta `l face nervos. E ca [i cum `n tot acest timp ar fi acceptat s\ predea la ni[te pro[ti de copii numai ca s\ poat\ admira trupul acestei fete cu care la un moment dat maimai c\ ar fi intrat `n vorb\. N-a avut curaj, a l\sat un t`n\r s\ fac\ asta `n locul lui, i-a p\rut r\u, dar de-acum nu mai conteaz\. Drept r\zbunare, `l ia la b\taie pe unul dintre elevi, un b\d\ran prost [i obraznic cum `l nume[te el. B\d\ranul riposteaz\ [i pentru c`teva secunde e ca [i cum cei doi ar concura la lupte greco-romane. Apoi, domnul Raynor pare s\ se calmeze. Dar e doar o impresie. Nimic nu va mai fi ca `nainte f\r\ trupul voluptuos din vitrin\! Noroc c\ are la cine zbiera. apoi so]ia revine. ~i zice c\ zugravul cu care tr\ia a murit de o intoxica]ie cu plumb [i c\ de trei ani e singur\. Are unde locui, are unde munci, [i totu[i iat-o aici, cer`ndu-i fotografia cu barca la pescuit aflat\ pe perete `n acela[i loc din clipa c`nd a fost a[ezat\ acolo. C`nd `nc\ mai erau `mpreun\, f\ceau haz de necaz c\ e ultima din flot\, ramele celorlalte dou\ fiind sparte `n urma deselor certuri conjugale. B\rbatul i-o d\. A doua zi o vede expus\ `n vitrina unei case de amanet. O r\scump\r\ [i o a[az\ din nou pe perete. C`nd revine `n vizit\, femeia observ\ fotografia, dar nu zice nimic. De fapt, zice ea ceva, dar nu imediat. Zice c\-i place [i c\ ar dori s-o aib\ la ea acas\. Ca [i cum scena descris\ mai-nainte n-ar fi avut loc. Timp de cinci ani, c`t va ]ine r\zboiul de cur`nd `nceput, femeia `[i va vizita so]ul `n fiecare s\pt\m`n\, `n aceea[i zi de mar]i. De fiecare dat\, la plecare, b\rbatul `i va da ni[te bani. Femeia `i va lua, dar g`ndul ei va r\m`ne la fotografie. ~ntr-un final i-o va cere din nou. Chiar cu o zi `nainte s\ moar\, c\lcat\ de un camion. Se [tie c\ uneori via]a bate filmul. Este exact ceea ce se `nt`mpl\ `n S`mb\t\ dup\-amiaz\. Un copil, naratorul, ajunge f\r\ s\ vrea, dar nu [i f\r\ s\-i plac\, asistentul unui sinuciga[. Ar fi trebuit s\ fie la film [i, neduc`ndu-se, tr\ie[te acum cu sentimentul c\ are s\ se plictiseasc\, de unul singur, `ntr-o zi de s`mb\t\. Dar nu, planurile sinuciga[ului reconfigureaz\ farmecul zilei [i b\iatul se `nsufle]e[te subit c`nd este rugat ca la momentul potrivit s\ dea un [ut scaunului de sub picioarele nefericitului. Zis [i f\cut! {utul este dat, sinuciga[ul `ncepe s\ se zv`rcoleasc\ `n aer, dar doza electric\ de care fusese legat\ sfoara cedeaz\ [i trupul se pr\v\le[te la p\m`nt. E[ec total? Evident, dar numai pe moment. ~n Meciul, un oarecare Lennox, patruzeci de ani, mecanic auto, asist\ la `nfr`ngerea echipei sale de fotbal pe teren propriu, lucru care `i stric\ buna dispozi]ie, [i a[a destul de [ubred\. Ajuns acas\, la so]ia lui gras\ [i la cei trei copii pe care `i are cu ea, devine m`nios [i ajunge s-o pocneasc\. Nu e prima oar\, dar se pare c\ e ultima. Doamna `[i ia copiii [i-l p\r\se[te. S\rmanul Lennox va trebui s\-[i fac\ singur de m`ncare de acum `nainte. Sau s\ ia masa `n ora[.

Lumea lui Sillitoe: oameni m\run]i, destine m\runte, via]\ trist\ de provincie
Dizgra]ia lui Jim Scarfedale sau, a[ ad\uga eu, Ce se `nt`mpl\ c`nd e[ti dependent de m\mica ne prezint\ un caz tipic de pedofilie. Jim, care a stat prea mult sub fustele mamei, se c\s\tore[te t`rziu, este abuzat de so]ie [i se `ntoarce traumatizat acas\. Dup\ care se apuc\ s\ h\r]uiasc\ feti]e nevinovate pe alei `ntunecoase din cartiere `ndep\rtate. Vai ]ie, Scarfedale, vai ]ie, umanitate! ~n fine, Declinul [i pr\bu[irea lui Frankie Buller ne pune fa]\ `n fa]\ cu destinul trist, mizerabil al unui retardat care la dou\zeci [i ceva de ani `nc\ (se) mai bate (cu) copiii din ga[ca rival\, poreclit\ Sodoma. Dar oric`t de bully [i de periculos ar p\rea la prima vedere, Frankie r\m`ne p`n\ la urm\ o victim\ a propriilor sale limit\ri. Naratorul `l re`nt`lne[te la c`]iva ani dup\ r\zboi pentru a afla cu stupoare c\ s\rmanul Frankie, Goliatul copil\riei sale, a ajuns la spitalul de nebuni, unde i se fac [ocuri electrice. Nu c\ el ar fi foarte con[tient de ceea ce i se `nt`mpl\. Poate chiar e mai bine a[a. Iat\, deci, lumea lui Sillitoe. Oameni m\run]i, destine m\runte, via]\ trist\ de provincie. Unde s`nt tinerii furio[i, dezam\gi]i de limit\rile impuse de sistem? Au plecat, s-au dus `n Londra sau direct pe lumea ailalt\. Dar s\ nu ne deprim\m. Via]a nu e `n c\r]i. ~n plus, Cr\ciunul bate la u[\ [i eu ascult colinde. Din Nottingham-ul nostru v\ urez S\rb\tori fericite!
l Alan Sillitoe, Singur\tatea alerg\torului de curs\ lung\, traducere de Ciprian {iulea, Colec]ia Biblioteca Polirom. Proz\ XX, Editura Polirom, 2012

Un viciu nu se poate t\m\dui dec`t printr-un alt viciu

~n Unchiul Ernest, un b\rbat pe nume Ernest Brown, fost lupt\tor `n Primul R\zboi Mondial, acum un ins singur, deprimat [i f\r\ nici un scop `n via]\, se `nsufle]e[te subit c`nd `n via]a lui apar dou\ feti]e s\race care `l las\ s\ le cumpere de m`ncare. Alma [i Joan nu s`nt altceva dec`t dou\ mici profitoare, iar el [tie asta. Totu[i, prezen]a lor `n pubul unde alt\dat\ bea p`n\ c\dea sub mas\ `i d\ o

Via]a bate filmul

~n Fotografia cu barc\ la pescuit, un b\rbat este p\r\sit de o so]ie ur`cioas\ care se mut\ cu amantul `ntr-un alt ora[. Trec zece ani,

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

www.suplimentuldecultura.ro

carte 11

Din c`nd `n c`nd, un poet

De fapt, mi-a[ dori foarte mult s\ fiu contemporan cu Vlad Moldovan. A[ vrea s\ [tiu c\ undeva, `ntr-un ora[ cu turle [i str\du]e pavate medieval, tr\ie[te un om care nu-[i prive[te existen]a dec`t ca pe o continu\ autoanaliz\, ca pe o scriere care se propag\, s\raca, pe spezele unei existen]e l\sate `n umbr\. Din nefericire, Vlad Moldovan are foarte pu]ine [anse de a exista cu adev\rat. E prea mi[to [i prea altfel pentru a fi, la modul romnesc al fiin]ei.
Bogdan-Alexandru St\nescu Are o aparent\ lejeritate `n a scrie poezie care nu poate fi dec`t rezultatul unei perfecte asimil\ri a realit\]ii, o filtrare a faptului [i o reasamblare `n instala]ia pe care ne `nc\p\]`n\m s-o numim poezie. {i aici se afl\ [i poietica lui Vlad Moldovan, `n deconstruirea religiozit\]ii puse `n slujba realului. Eu, personal, m-am s\turat de poezia care-mi poveste[te ce a f\cut geniul `ntre 12 [i 14, l\s`ndu-mi mie s\ percep treaba asta cam cum vreau eu. Poezia a devenit integral intentio lectoris, pentru c\, nu-i a[a, e mult mai simplu... Ce bine e s\ ]i se `nc\lzeasc\ sufle]elul de emo]ie c`nd poveste[ti cum ai f\cut baie sau cum te-ai `ndr\gostit de Gina de la 4! Dac\ mai vin [i vreo [ase cronici care s\ stoarc\ material poetic din asta, cu at`t mai bine! ~n Dispars, travaliul (vai!) poetic vine din maxima concentrare, din sintez\ [i dintr-o permanent\ polemic\ at`t cu valul pe care vine acest poet, c`t [i cu poetul `n sine. existen]ial, e un aliaj pervers (a se citi witty), care mi se pare a se `ncadra perfect `n aria larg\ a literaturii manieriste. Pentru cei care au r\mas cu impresia c\ manierist e r\u, prost, plictisitor, a se vedea Hocke. Manierismul `nflore[te `n perioade de criz\, atunci c`nd crea]ia se vede pus\ sub semnul `ntreb\rii `n chiar momentul imediat precedent existen]ei sale. C`nd arta se `ntoarce asupra-[i, c`nd metatextul devine la fel de important ca textul, `nseamn\ c\ cel pe care ne-am obi[nuit s\-l numim creator se `ndoie[te amarnic de aceast\ calitate pe care i-o atribuim. Vlad Moldovan se hr\ne[te din aceast\ `ndoial\, poezia lui `[i trage sevele din chiar rela]ia poetului cu propriile incertitudini [i idiosincrazii. Dialogul cu invizibilul, ca s\ fac o parafraz\ proast\, are loc prin sondarea semnalelor pe care acest invizibil le trimite, a[a cum [tie el mai bine: epidermic.

cei care au Pentrucu impresia c\ r\mas manierist e r\u, prost, plictisitor, a se vedea Hocke. Manierismul `nflore[te `n perioade de criz\, atunci c`nd crea]ia se vede pus\ sub semnul `ntreb\rii `n chiar momentul imediat precedent existen]ei sale.

Din actant, poetul devine observator feroce

F\r\ dr\gosteli f\r\ sex/ ambalaje `ntre vreascuri `ntre/ mucuri `ntre c`rpe `ntre/ s`rme, fire de cablu/ sacrificat la montaj `ntre/ suluri de cauciuc/ `ntre cioburi [i canistre./ Pe toate le adun\m/ [i le arunc\m/ `n t\ciunii care ne sus]in. C`t de frumoas\ e poezia asta! Cum deconstruie[te, construind, ultimul vers... C`nd ai spune c\ e o simpl\ [i comun\ critic\ a unui consumerism universal, vin acei t\ciuni, care ard tot. Ironia jucat\ gratuit nu are valoare, singura ironie valabil\ e cea care se hr\ne[te din melancolie. Iar melancolia este motorul acestui volum: nu neap\rat un spleen cum am mai v\zut jucat, ci mai cur`nd o pasivitate `n fa]a vie]ii care transform\ poetul din actant `n observator feroce. Vede, aude, asimileaz\, filtreaz\ totul prin acest organ perceptor monstruos care este melancolia: Unii au b\ut prea mult din vin al]ii din/ berea lor/ (la un moment dat ai r\mas singur [i/ masa tremura iar pe ea b\utura

`n sticle [i pahare/ te `ng`na se ondula lene[\ p`n\ te-ai speriat)// Dar to]i `n viermuiala de rubedenii/ ne-am minunat de ploaia limpede,/ de aerul greu/ pe care Domnul `l preg\tise azi `n Empireu .

Exemplul perfect de satir\ apocaliptic\

{tiu c\ am r\mas blocat `n categoriile lui Northrop Frye, `ns\ poezia lui Vlad mi se pare exemplul perfect de satir\ apocaliptic\: rade tot, cu lejeritatea pe care numai talia de uria[ ]i-o poate oferi. ~n acela[i timp, paradoxal, poezia lui e de o maxim\ generozitate: cu materia, cu arta, cu oamenii. Iar acesta mi se pare, din nou, un lucru mare: e mult mai greu s\ fii generos dec`t s\ pozezi `n geniu ne`n]eles al c\rui principal atu e egoismul. Din aceast\ generozitate iese, cred, [i ironia de bun\ calitate, pentru c\ e dezinteresat\: S`nt un tip pe care nu-l cuno[ti/ [i m\ mi[c `n fundul s\lii . Acest tip pe care nu-l cuno[ti TU, tocmai tu, `[i percepe epidermic existen]a, e atent la ansamblul de elemente care, puse cap la cap, `ntr-o ordonare cretin\, rezult\ `n ceea ce numim noi via]\. Poezia asta nu trebuie perceput\ textual, nici ca demers pur

Poezia trebuie s\ se autodistrug\ pentru a ie[i mai puternic\

Poate c\ mie `mi vine aceast\ poezie ca o m\nu[\, poate m\ `n[el, `ns\ cred c\ a[a trebuie scris, l\s`nd la o parte individualit\]ile creatoare, orgoliile scriitorice[ti: poezia trebuie s\ se autodistrug\ pentru a ie[i mai puternic\. T\ciunii cita]i s`nt foarte importan]i, tocmai pentru c\, a[eza]i unul deasupra celuilalt, `ntr-un imens foc de tab\r\, g\zduiesc, `n chiar inima acestei construc]ii fantaste, un foc pe care nu-l poate stinge ploaia imposturii. Un poet care vegheaz\ din `ntuneric, martor t\cut al jocului nostru, combinator de expresii, st\ri, amintiri, iluzii... Iat\ o strof\ pentru care mi-a[ da doi ani din via]\ ca s\-i fiu autor: Din c`nd `n c`nd/ [i nesilit de nimeni/ str\luce iadul toamna/ sub palid frunzi[ .
Vlad Moldovan, Dispars, colec]ia Poezie, Editura Cartea Romneasc\, 2012

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

www.suplimentuldecultura.ro

12 avanpremier\

Salman Rushdie Sur`sul jaguarului

Suplimentul de cultur\ public\ `n avanpremier\ un fragment din Sur`sul jaguarului, de Salman Rushdie, care va ap\rea `n cur`nd la Editura Polirom, `n colec]ia Biblioteca Polirom, seria de autor Salman Rushdie, `n traducerea din limba englez\ a Danei Cr\ciun. Fragment
Poe]i de Ziua Bucuriei La aniversarea celor [apte ani de c`nd Somoza `[i luase t\lp\[i]a cu cufere [i cop`r[eie, m\ g\seam al\turi de un bine-cunoscut poet, care se ducea s\ dea un telefon important. Poetul era Daniel Ortega [i probabil cea mai popular\ poezie a sa era N-am v\zut Managua `n fuste mini . Pe vremea c`nd tivurile Managuei s-au ridicat deasupra genunchilor, Ortega era `n `nchisoare. Pre[edintele Ortega sau comandante Daniel , cum i se spunea peste tot nu voia s\ mai vorbeasc\ despre experien]ele lui din `nchisoare. Poemul s\u intitulat ~n `nchisoare oferea o posibil\ explica]ie: ~n momentul de fa]\, principalul s\u efort literar era de a-[i convinge mini[trii [i reprezentan]ii s\ le vorbeasc\ limpede oamenilor. Recurgem prea des la un limbaj care `i `ndep\rteaz\, care creeaz\ o pr\pastie. Ar\ta ca un [oarece de bibliotec\ dup\ un curs de culturism. Atitudinea lui era un amestec `ntre un clipit de ochelarist cu o sfial\ blajin\ [i o `ncredere `n sine absolut deconcertant\. Acum nu s-ar mai fi legat nimeni de el. Dialogul cu oamenii era o prioritate pentru administra]ia sa. ~[i ducea deseori `ntregul cabinet la `nt`lniri cu cet\]enii `n pie]e publice, l\s`ndu-se tras la r\spundere `ntr-un fel `n care criticii s\i occidentali n-ar fi f\cut-o niciodat\. Am `ncercat s\ mi-i imaginez pe Ronald Reagan sau Margaret Thatcher consim]ind s\ se supun\ unui interogatoriu lunar din partea publicului [i n-am reu[it. Ast\zi `ns\ era vorba de o alt\ form\ de comunicare. Telefonul pe care urma s\-l dea Ortega reprezenta inaugurarea oficial\ a liniei de comunica]ii Inter-Sputnik dintre Nicaragua [i ]\rile blocului socialist. Am ajuns la antena parabolic\ a[ezat\ pe dealurile Managuei, nu departe de panoul de lemn cu ini]ialele FSLN, [i am ascultat discursurile demnitarilor ru[i. URSS pl\tise noua instala]ie [i Statele Unite o catalogau deja drept o baz\ de spionaj. Mie `mi p\rea un sistem de telefonie. ~n timp ce Daniel Ortega i-a telefonat mai `nt`i ambasadorului s\u de la Havana [i apoi trimisului Nicaraguei la Moscova, prostia politicii Statelor Unite a p\rut mai mult dec`t evident\. ~n Nicaragua puteai vedea la televizor filme vechi cu Jack Nicholson, companiei Coca-Cola `i mergea de minune, iar lumea o asculta pe Madonna c`nt`nd la radio Tr\im `ntr-o lume materialist\, iar eu s`nt o tip\ materialist\ . Jocul de baseball era o obsesie na]ional\ [i lumea vorbea cu m`ndrie despre juc\torii nicaraguani care ajunseser\ `n ligile mari din Statele Unite. Pe vremea lui Somoza, c`nd ziarele erau cenzurate, acestea tip\reau poze cu Marilyn Monroe [i alte vedete de la Hollywood `n locul articolelor interzise, cre`nd astfel o alian]\ probabil unic\ `ntre Hollywood [i ideea de protest radical. Influen]a american\ avea o importan]\ enorm\ [i `n literatura nicaraguan\. Poezia scris\ `n aceast\ ]ar\ fusese profund afectat\ de opera lui Walt Whitman [i Ezra Pound. Acum `ns\ exista blocada economic\. Un transport de macarale olandeze ce venea spre Nicaragua fusese sechestrat de autorit\]ile Statelor Unite `n zona american\ a Canalului Panama. IBM `[i retr\sese toate punctele de service din Nicaragua, oblig`nd aceast\ ]ar\, deja s\r\cit\, s\ cheltuiasc\ enorm ca s\ treac\ de la computerele IBM la alte modele, mai pu]in motivate ideologic. (M-am `ntrebat ce avea s\ se `nt`mple cu procesorul IBM pe care Sergio Ramrez mi-l ar\tase cu entuziasmul [i m`ndria tipice unui proasp\t `ndr\gostit de tehnologie.) De cur`nd, organiza]ia Oxfam America fusese `mpiedicat\ de Administra]ia Reagan s\ trimit\ `n Nicaragua o `nc\rc\tur\ de semin]e, sape [i echipamente agricole `n valoare de patruzeci [i una de mii de dolari. Nu puteai petrece nici m\car o zi `n Nicaragua f\r\ s\-]i dai seama de presiunea imens\ [i necontenit\ exercitat\ asupra ]\rii de uria[ul de la grani]a de nord. Era o presiune care se sim]ea `n fiecare minut al fiec\rei zile. Roger, caricaturistul cel mai de seam\ din Nicaragua, desenase pentru ziarul de diminea]\ un uria[ Unchi Sam aplec`ndu-se [i uit`ndu-se prin binoclu la o cas\ minuscul\ din Nicaragua, de dimensiunea [i forma cu[tii lui Snoopy. ~n balonul cu textul se putea citi: Da, v\d clar: e cert c\ se preg\tesc s\ invadeze . ~nt`mplarea face c\ Peanuts tocmai publicase ni[te benzi desenate cu o variant\ american\ pe aceea[i tem\. Linus, Snoopy [i, dac\ ]in bine minte, Lucy se uit\ la televizor, `mbr\ca]i `n uniforme de camuflaj. Ce mai zice? `ntreab\ fata. Linus r\spunde: Acela[i lucru ca [i ieri. Zice c\ `n lume exist\ oameni care vor s\ distrug\ modul nostru de via]\ . N-am `ncredere `n el , zice Lucy sau Patty sau cine-o fi fost. Serios? De ce? N-am `ncredere `n nimeni. Func]ionarii sovietici au stat al\turi de Daniel Ortega `n timp ce acesta a sunat la Moscova. The New York Times tocmai ce-i f\cuse stalini[ti pe sandini[ti `ntr-un editorial. Stephen Kinzer, trimisul ziarului la Managua, scrisese cu `nt`rziere un reportaj (f\r\ s\ fi fost la fa]a locului) despre cea mai recent\ atrocitate comis\ de for]ele Contra: minarea unei [osele din provincia Jinotega din nord, l`ng\ Bocay. Mina aruncase `n aer un autobuz [i omor`se treizeci [i doi de civili, inclusiv

Love[te-l a[a, uite-a[a, ~n coaie, `n fa]\, `n coaste. D\-mi fierul ro[u, ciomagul. Vorbe[te! Vorbe[te, jigodie, ~ncearc\ apa s\rat\, Vooorbe[teeee, nu vrem s\ te nenorocim.
Am `nceput s\-l `ntreb despre scris, dar a p\rut st`njenit de `ntreb\rile mele. ~n Nicaragua to]i s`nt poe]i p`n\ la proba contrarie, a spus el.

AUTORUL
Salman Rushdie s-a n\scut la Bombay (azi Mumbai) `n 1947. La v`rsta de treisprezece ani pleac\ `n Anglia, unde va studia istoria la prestigiosul King s College din Cambridge. Dup\ absolvire se

mut\ la Karachi, `n Pakistan. Are o scurt\ [i nefericit\ experien]\ `n televiziune, dup\ care se `ntoarce `n Anglia, unde `[i construie[te o carier\ de scriitor profesionist. Debuteaz\ `n 1975 cu Grimus (Polirom, 2008), dar romanul care l-a impus definitiv a fost Copiii din miez de noapte (1981; Polirom, 2005, 2007), distins cu Booker Prize `n 1981 [i The Booker of Bookers `n 1993. Au urmat volumele Ru[inea (1983; Polirom, 2001, 2008), Versetele satanice (1988; Polirom, 2007), pentru care a fost condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini `n 1989, Harun [i Marea de Pove[ti (1990; Polirom, 2003, 2008), Ultimul suspin al Maurului (1995; Polirom, 2002, 2010), P\m`ntul de sub t\lpile ei (1999; Polirom, 2003, 2008, 2011), Furie (2001; Polirom, 2012), Shalimar clovnul (2005; Polirom, 2006), Seduc\toarea din Floren]a (2008; Polirom, 2009, 2011), Luka [i Focul Vie]ii (2010; Polirom, 2010). Pe l`ng\ romanele men]ionate, a mai publicat culegerea de povestiri Orient, Occident (1994; Polirom, 2005, 2009) [i volumele de publicistic\ Patrii imaginare (1992; Polirom, 2008) [i Dincolo de limite (2002; Polirom, 2006). ~n toamna anului 2012 public\ simultan, `n mai multe ]\ri, un volum de memorii din perioada fatwei. Edi]ia romneasc\ a ap\rut la Editura Polirom, cu titlul Joseph Anton: Memorii. ~n 1999, Fran]a i-a acordat titlul de Commandeur dans l Ordre des Arts et des Lettres. ~n 2007 i-a fost decernat titlul de Cavaler al Imperiului Britanic, iar `n 2008 a devenit membru al American Academy of Art and Letters.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

www.suplimentuldecultura.ro

avanpremier\ 13
c`]iva elevi. Reportajul lui Kinzer sugera c\ FSLN ar fi plantat mina acolo, `ntr-o `ncercare de a-[i atrage simpatia comunit\]ii interna]ionale. Presiune [i un telefon la Moscova. Du[manul du[manului meu `mi devine `n cele din urm\ prieten. ~n Managua nu se g\sea fasole. (Imagina]i-v\ o penurie de paste `n Italia.) Existau zile `n care abia se g\sea porumb pentru tortillas. Infla]ia ajunsese aproape la 500%, iar pre]urile o luaser\ razna. Te putea costa [ase vite ca s\-]i repari camioneta. Economia depindea enorm de importuri. Nicaragua nu producea nici sticl\, nici h`rtie, nici vreun metal. Era, de asemenea, foarte vulnerabil\ `n caz de atac. Economistul Paul Oquist mi-a descris-o drept o economie a unicatelor un singur port de mare ad`ncime, o singur\ rafin\rie, un singur aeroport interna]ional. Loviturile chirurgicale ale Statelor Unite ar putea paraliza foarte u[or `ntreaga ]ar\. Poate c\ de rafin\rie nu s-ar atinge, a zis Oquist, el `nsu[i un norteamericano, pentru c\ e administrat\ de Exxon. ~n cei cinci ani de r\zboi, economia Nicaraguei suferise pierderi estimate la dou\ miliarde de dolari. ~n 1985, totalul exporturilor ]\rii fusese evaluat la trei sute de milioane de dolari; importurile se ridicau la nou\ sute de milioane. Dou\ miliarde de dolari reprezentau aproximativ produsul intern brut pe un an. Deci Nicaragua pierduse `n ultimii cinci ani produc]ia unui an `ntreg, majoritatea daunelor `nregistr`ndu-se `n a doua jum\tate a acelei perioade. C`nd s-a pronun]at `mpotriva Statelor Unite, Curtea Interna]ional\ de la Haga a sus]inut [i preten]ia Nicaraguei c\ Statele Unite erau pasibile de plata unor compensa]ii pentru daunele economice. Curtea respinsese, de asemenea, argumentul american conform c\ruia Nicaragua era agresor regional [i c\, `n consecin]\, statele din zon\ aveau dreptul de a se ap\ra `mpotriva ei. (Judec\torii care au votat pentru verdictul majorit\]ii erau din Algeria, Argentina, Brazilia, China, Fran]a doi , India, Italia, Nigeria, Norvegia, Polonia [i Senegal. Cei trei care s-au opus proveneau din Statele Unite, Marea Britanie [i Japonia.) Administra]iei Reagan nu-i p\sa de justi]ia interna]ional\, cel pu]in nu atunci c`nd ap\r\torii acesteia se pronun]au `mpotriva Statelor Unite. Situa]ia era suprarealist\: ]ara care ac]iona de fapt ilegal, infractorul, lansa epitete de genul totalitar, tiranic [i stalinist asupra guvernului ales al unei ]\ri care nu `nc\lcase nici o lege. Banditul se d\dea drept [erif. Daniel Ortega [i-a terminat convorbirea cu Moscova [i a `nchis telefonul. Toat\ lumea ru[ii, nicaraguanii, escritor hind a `nceput s\ z`mbeasc\. ~n fond, era Ziua Bucuriei. Iar dup\ Zi, Noaptea. ~ntr-un imens cort verde de circ, donat de Cuba, muzicieni din `ntreaga Americ\ Central\ c`ntau `n cadrul festivalului de muzic\ contemporan\ Nueva cancin. Ritmurile de salsa alternau cu c`ntecele revolu]ionare. Managua devenise un centru important pentru muzicienii liberali americani. Pe l`ng\ arti[tii din Carpa Nacional, cortul de circ, de cur`nd mai concertaser\ aici Peter, Paul and Mary. Jackson Browne trecuse [i el pe aici. ~ntre timp, la cel\lalt cap\t al ora[ului, [apte poete recitau `n ruinele de la Grand Hotel. Acesta se pr\bu[ise `n mare parte `n timpul cutremurului. R\m\[i]ele o curte interioar\, cu balcoane de jur-`mprejur [i acum deschis\ spre cer func]ionau `n chip de centru cultural al ora[ului. Ruinele erau pline de iubitori de poezie. Nu cred s\ mai fi v\zut vreun alt popor care s\ pre]uiasc\ poezia at`t de mult ca nicaraguanii nici m\car `n India [i Pakistan, unde poe]ii erau venera]i. Cele [apte poete se adunaser\ laolalt\ [i se plimbau `ncoace [i `ncolo `n partea din spate a scenei, `mbr\cate la patru ace [i evident emo]ionate. Au venit pe r`nd `n fa]\, unde au fost prezentate de criticul Ileana Rodrguez, [i, imediat ce una din ele `[i termina lectura, se `ntorcea `n spate, unde celelalte din grup se adunau `n jurul ei, ca s-o `mbr\]i[eze [i s-o `ncurajeze. Din cele [apte poete, dou\ mi-au re]inut `n mod deosebit aten]ia: Vidaluz Meneses, o femeie sub]ire, serioas\, cu un stil de recitare at`t de calm, `nc`t era u[or impresionant, [i Gioconda Belli, c`[tig\toarea prestigiosului premiu Casa de las Amricas. Poezia ei era `n acela[i timp extrem de senzual\ [i direct\ din punct de vedere politic. Tat\l lui Vidaluz Meneses fusese general `n Garda Na]ional\ a lui Somoza [i fusese asasinat `n cele din urm\ `n Guatemala, `n 1978, de c\tre Armata de Gheril\ a S\racilor. (Venise `n Guatemala ca ambasador al lui Somoza.) Emo]ionantul ei poem O ultim\ carte po[tal\ pentru tat\l meu, generalul Meneses ar\ta cum opera `i devenise mai bogat\, dar [i mai dureroas\, ca urmare a ambiguit\]ilor situa]iei sale familiale. (~n momentul mor]ii tat\lui ei, ea colabora deja `n secret cu Frente de c`]iva ani. Tat\l ei a aflat [i rela]iile dintre cei doi au devenit, deloc surprinz\tor, destul de dificile.) Meneses a vorbit despre aceste ambiguit\]i `ntr-un interviu acordat lui Margaret Randall: N-am putut s\ ur\sc niciodat\ du[manul, dar m\ `ncearc\ o imens\ triste]e, pentru c\ o persoan\ pe care am iubit-o extrem de mult nu mi-a `mp\rt\[it idealurile. Iar aceasta, cred, este ideea central\ a operei mele... {i totu[i, `mi dau seama c\ `mi dezam\gesc mul]i prieteni cu poemul acela... Poate li se pare un text slab. Dar eu cred c\ poezia trebuie s\ fie autentic\ .

CARTEA
Sur`sul jaguarului a fost scris\ de Salman Rushdie `n urma unei c\l\torii `n Nicaragua [i este o prezentare plin\ de empatie a unei lumi aflate `ntr-o prefacere radical\ dup\ alungarea dictatorului Somoza [i instaurarea unui guvern revolu]ionar. Nicaragua anului 1986 e o ]ar\ fr\m`ntat\ [i surprinz\toare: guvernul sandinist poart\ un r\zboi de uzur\ cu gherilele Contra, `n Managua e penurie de alimente, `n timp ce [apte poetese recit\ versuri `n ruinele de la Grand Hotel, regiuni `ntregi s`nt afectate de atentate, fo[tii revolu]ionari au ajuns politicieni [i o mul]ime de voluntari str\ini vin s\ participe la reconstruc]ia ]\rii. Asum`ndu-[i masca jurnalistului, Rushdie izbute[te s\ reproduc\ o stare de spirit [i s\ reconstituie dintr-un mozaic colorat, de pove[ti, momente istorice, dialoguri [i detalii cu parfum local, o lume a contradic]iilor, a speran]elor [i dezam\girilor, a aspira]iilor [i provizoratului.

A vorbit despre apartenen]a la o genera]ie sacrificat\ , pentru care munca de reconstruc]ie na]ional\ devenea mai important\ dec`t nevoile artistice. Era genul de afirma]ie la care probabil c\ te a[teptai din partea unei femei a c\rei motiva]ie revolu]ionar\ era `n esen]\ religioas\, cum era `n mod clar cazul lui Meneses. Dar Gioconda Belli, o poet\ mult mai laic\, a f\cut declara]ii foarte asem\n\toare `n dialogul ei cu Margaret Randall. Tocmai luase hot\r`rea, a spus ea, s\-[i transforme munca (pentru revolu]ie) `n cel mai bun poem pe care l-a[ putea scrie .

Poeziile lui Belli au `ncheiat seara. Ea crease un soi de poezie de dragoste public\ care, din tot ce auzisem p`n\ atunci, reu[ea s\ exprime cel mai bine patimile Nicaraguei.

Curg r`uri prin mine, Trupul `mi e sfredelit de mun]i, Iar eu `ncep s\ m\ transform ~n geografia acestei ]\ri, ~n lacuri, h\uri, r`pe, P\m`nt pentru sem\nat iubire Ce se deschide ca o brazd\ {i m\ umple de dorin]a de-a tr\i, De-a o vedea liber\, frumoas\, Plin\ de z`mbete. Vreau s\ explodez de iubire...

SEMNALE
C\t\lin Mihuleac, Aventurile unui gentleman bol[evic, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia Proz\, Editura Cartea Romneasc\, 240 de pagini, 24.95 lei Dan Stanca, Craii [i mor]ii, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia Proz\, Editura Cartea Romneasc\, 216 pagini, 24.95 lei

C\t\lin Mihuleac, autorul cu cel mai mult umor din literatura romn\ de ast\zi cum l-a numit, pe bun\ dreptate, criticul literar Alex. {tef\nescu , reu[e[te chiar din titlul oximoronic, Aventurile unui gentleman bol[evic, s\ smulg\ primul z`mbet. Acest roman scris `n maniera satirei politice este dirijat cu ingeniozitate `n direc]ia grotescului, a fanteziei pure, a burlescului liric, `ntr-un v`rtej ame]itor de umor negru de aceast\ dat\. Ion Scutelnicu, gentleman bol[evic [i tovar\[ de n\dejde, orfan cu antecedente sadice, prime[te misiunea de a-l reeduca `n spiritul artei angajate pe t`n\rul pictor rebel, pasionat de nuduri licen]ioase, Emil Faure, care a avut naivitatea de a-l `nfrunta pe fiul Dictatorului. Primul pas va fi mutarea acestuia `ntr-un bloc-moloh antropofag, devotat sistemului. Metoda aplicat\ este plin\ de subtilitate [i cruzime, iar rezultatul va fi pe m\sur\.

Craii [i mor]ii este un roman vindec\tor, cum m\rturise[te `nsu[i Dan Stanca, scris cu speran]a `n for]a eliberatoare a cuv`ntului. Dup\ cum cei trei crai taumaturgi, veni]i de la R\s\rit, au reu[it s\ `nf\ptuiasc\ miracolul promis, [i scriitora[ul Horia Stanciu va spune o poveste uluitoare, cu ramifica]ii ezoterice, la sf`r[itul c\reia va ie[i din scen\, tot miraculos, rup`nd lan]urile unui trecut ignobil. To]i Diana, muz\ crud\, friz`nd sociopatia, cei trei crai de timpuri noi: Pa[adia, Pirgu, Pantazi..., tot trecutul vor r\m`ne sub domnia efemerului, iar el, sub mantia cavalerilor de Malta, va disp\rea f\r\ s\ i se mai dea vreodat\ de urm\. Scrisul lui Dan Stanca e act implacabil de supunere la o constr`ngere interioar\, un chin secret ce ]ine de o obscur\ predestinare de gen\. De aceea, talentul nu-i vine dintr-o virtuozitate c\p\tat\ prin exerci]iu, nici dintr-o ambi]ie doct\ hr\nit\ de vis\ri ad`nci: talentul `i vine din coerci]ia rasei pe care o poart\ `n vine, rasa unui scriitor pe care `l damn\m `n via]\, ca s\ ne l\ud\m cu el dup\ moarte. (Sorin Lavric)

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

www.suplimentuldecultura.ro

14 interna]ional

Coautorii, scriitorii din spatele brandurilor literare

Wilbur Smith este un autor britanic de bestselleruri care a v`ndut p`n\ acum peste 122 de milioane de c\r]i. La 79 de ani `ns\, abia mai poate face fa]\ valului constant de cereri pentru noi [i noi romane.
~n aceast\ toamn\, el a semnat un nou contract pentru [ase c\r]i cu editura HarperCollins, pentru frumoasa sum\ de 15 milioane de lire sterline. Dar, odat\ cu anun]ul semn\rii contractului, s-a precizat c\ aceste c\r]i vor fi scrise cu ajutorul unor coautori ale[i cu mare grij\ , ceea ce i-a f\cut pe cei de la BBC News s\ se `ntrebe c`t de comun\ este ast\zi aceast\ practic\. ~ntr-un interviu acordat BBC News `n 2009, Wilbur Smith declara c\ are multe idei, dar c\ `n ultimii ani am scris mai pu]in. Lucrez un an la o carte, dup\ care iau pauz\ anul urm\tor . Noul contract `ns\ presupune ca Smith s\ produc\ dou\ c\r]i pe an, ceea ce `nseamn\ c\ autorul va veni cu ideea pove[tii [i cu personajele, iar alt scriitor va lucra efectiv romanul. Dezv\luirea acestei tehnici n-a `nc`ntat mult\ lume `n Marea Britanie, dar ea nu este nou\, scrie BBC News. E veche de c`teva secole , spune agentul literar Anna Davis, care aminte[te de numele lui Alexandre Dumas, de autorii americani de thrilleruri James Patterson [i Tom Clancy [i chiar de artistul plastic Damien Hirst. Gra]ie coautorilor , de exemplu, James Patterson a devenit extrem de prolific: a publicat 14 titluri `ntre 2011 [i 2012 [i a c`[tigat, conform revistei Forbes , 94 de milioane de dolari. O astfel de colaborare poate fi fructuoas\ pentru colaborator. Unul dintre coautori , Michael Ledwidge, spune c\ Patterson l-a ajutat s\ publice primul s\u roman [i s\ devin\ autor profesionist. Cum prive[te publicul astfel de metode de lucru? Nu cred c\ reprezint\ o mare problem\ , spune Philip Stone de la revista The Bookseller , oamenii dau mai degrab\ bani pe un brand literar sau pentru un gen anume dec`t pe un autor. {i, dac\ un editor are un autor de succes, apeleaz\ la coautori pentru a men]ine brandul viu . {i directorul executiv de la HarperCollins, Victoria Barnsley, pare a fi de aceea[i p\rere: Wilbur Smith este un brand global [i merit\ banii pe care i-am oferit. Coautorii vor primi [i ei o parte din ace[ti bani . Nimeni nu [tie precis `ns\ c`t din carte este scris de autor [i c`t de colaboratorii s\i. Este o informa]ie pe care editorii nu se gr\besc s\ o fac\ public\ , explic\ Philip Stone. Toat\ lumea e de acord c\ se vorbe[te greu despre coautori [i c\, la urma urmei, decizia de a-i angaja r\m`ne la atitudinea scriitorului care `[i pune numele pe copert\. {i Wilbur Smith a admis c\ e dornic s\ `[i schimbe metodele de lucru pentru ca pove[tile pe care le am `n cap s\ treac\ mai repede pe h`rtie .

Nici unul dintre ace[ti coautori nu `[i vrea numele pe coperta c\r]ii , spune Victoria Barnsley. Mul]i dintre ei nu s`nt mari nume, dar au [i propriile cariere literare. Trebuie doar s\ g\seasc\ un mod de a-[i c`[tiga existen]a, iar o astfel de munc\ le aduce suficien]i bani care s\ le permit\ s\ `[i scrie `n lini[te propriile c\r]i. De asemenea, Anna Davis nu vede nimic gre[it ca autorii consacra]i s\ apeleze la astfel de metode de lucru , mai ales c`nd ajung la o anumit\ v`rst\. Al]ii, dimpotriv\,

au re]ineri. Oare nu cumva decizia lui Wilbur Smith va lansa o nou\ tendin]\? , se `ntreab\ The Telegraph . Dar, la urma urmei, dac\ James Patterson [i Wilbur Smith s`nt branduri [i scriu romane de brand , asta le permite s\ se foloseasc\ de coautori `ntr-o m\sur\ `n care autorii mult mai literari nu ar accepta-o. C\r]ile lor s`nt produse comerciale; c`t\ vreme intriga te prinde, iar personajele s`nt credibile, autenticitatea autorului nu prea mai conteaz\ , scrie The Telegraph .

Yann Martel: Eu n-a[ fi adaptat Via]a lui Pi

Romanul Via]a lui Pi a devenit un bestseller imediat dup\ publicare, acum 11 ani, dar Hollywood-ul, care a cump\rat foarte repede drepturile de adaptare, a avut nevoie de ani buni pentru a aduce pe marile ecrane un film bazat pe acest roman. ~ns\ a[teptarea a meritat fiindc\ adaptarea, regizat\ de Ang Lee [i lansat\ `n aceast\ toamn\, s-a dovedit deja unul dintre cele mai bune filme ale anului. ~n general, atunci c`nd adaptezi o carte pentru marele ecran, `nseamn\ s\ tai buc\]i mari din carte, lucru care uneori func]ioneaz\, alteori nu , spune Yann Martel, `ntr-un interviu acordat unui post de radio american, referitor la adaptarea c\r]ii mele m-am g`ndit c\ va fi dificil\ din cauza aspectelor tehnice, pentru c\ `ntotdeauna va fi o provocare s\ filmezi pe ap\, iar mare parte din ac]iune se desf\[oar\ pe o plut\, `n Pacific . Faptul c\ produc\torii americani au fost interesa]i de Via]a lui Pi nu prea l-a surprins pe autorul canadian. Am remarcat , explic\ el, c\ Hollywood-ul este un soi de aspirator care caut\ permanent idei. Au cump\rat devreme drepturile, dar a durat p`n\ s\ fie realizat filmul. Dac\ a[ fi fost regizor, eu n-a[ fi adaptat Via]a lui Pi tocmai din cauza dificult\]ilor tehnice . Martel mai spune c\, `nc\ de la `nceput, n-a vrut s\ fie un autor n\zuros [i s\ se implice `n film. I-am spus lui Ang Lee s\ fac\ filmul pe care `l dore[te. Fiindc\, la urma urmei, filmul, de[i bazat pe cartea mea, este, de fapt, filmul lui. ~i respect viziunea artistic\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

www.suplimentuldecultura.ro

interna]ional 15

Fantoma de la Oper\: 25 de ani pe Broadway

~n ianuarie, Fantoma de la Oper\, musicalul lui Andrew Lloyd Webber, va deveni primul spectacol care `[i va serba 25 de ani de prezen]\ ne`ntrerupt\ pe Broadway, scrie The Guardian.
Fantoma de la Oper\ a debutat pe 26 ianuarie 1998 [i a fost apoi prezentat `ncontinuu la teatrul Majestic. ~n februarie anul acesta, celebrul musical a marcat cel de-al 10.000-lea spectacol, cu aproape 3.000 de spectacole sub recordul produc]iei Cats, tot de Andrew Lloyd Webber, care a fost oprit\ `n 2000, dup\ 18 ani ne`ntrerup]i pe scen\. Produc]ia londonez\ a musicalului, ce este prezentat\ la Her Majesty s Theatre, a serbat deja 25 de ani `n noiembrie 2011 cu un spectacol unic la Royal Albert Hall. Jubileul de argint pe Broadway va fi [i el celebrat printr-o montare special\ la care se va intra doar cu invita]ie [i despre care produc\torii nu doresc s\ dea prea multe detalii. Fantoma de la Oper\ a generat pe Broadway `ncas\ri, p`n\ `n februarie anul acesta, de 835 de milioane de dolari. Este numai o fr`ntur\ din `ncas\rile totale ale piesei, scrie The Guardian . Acestea s`nt estimate la cifra de 5,6 miliarde,

Cu ce se mai distreaz\ fanii Star Wars

Casa Alb\ se vede obligat\ s\ r\spund\ unei peti]ii oficiale semnate, `n mai pu]in de o lun\, de c\tre 25.000 de persoane, prin care se cere Guvernului SUA s\ demareze, cel mai devreme din 2016, construc]ia Stelei Mor]ii, planeta-arsenal din filmul R\zboiul stelelor. Concentr`ndu-[i cercet\rile militare asupra unei platforme spa]iale [i a unui sistem de armament precum Steaua Mor]ii, guvernul poate crea numeroase locuri de munc\ `n domeniile ingineriei, construc]iilor, exploat\rii spa]iale [i, mai important, poate `nt\ri sistemul nostru defensiv , scrie autorul peti]iei, un anume John D. Acum, Administra]ia Obama este silit\ s\ dea un r\spuns acestei peti]ii. Anul trecut, o alt\ peti]ie cerea ie[irea planetei Alderaan (o lume din R\zboiul stelelor) din imperiul galactic. O Stea a Mor]ii ar costa conform calculelor studen]ilor de la Universitatea Pennsylvania o sum\ echivalent\ cu de 13.000 de ori PIB-ul mondial, iar construc]ia ei ar dura 833.000 de ani.

ob]inute din spectacolele jucate `n 27 de ]\ri, unde a fost v\zut\ de 130 de milioane de oameni. La origine, Fantoma de la Oper\ este un popular roman scris de francezul Gaston Leroux, publicat `n serial `ntre anii 1909 [i 1910. Cartea a fost deseori pus\ `n umbr\ de succesul multiplelor adapt\ri cinematografice [i teatrale. Cele mai populare r\m`n versiunea cinematografic\ din 1925 (cu Lon Chaney `n rolul Fantomei),

musicalul lui Ken Hill din 1976, urmat, zece ani mai t`rziu, de musicalul lui Andrew Lloyd Webber. Acesta din urm\ a fost, la r`ndul s\u, adaptat la cinema `n 2004, de c\tre Joel Schumacher. Versiunea lui Webber a debutat `n West End `n 1986, cu Michael Crawford, Steve Barton [i Sarah Brightman `n rolurile principale. Spectacolul a c`[tigat atunci un premiu Olivier [i un premiu Tony pentru cel mai bun musical.

440 de titluri disponibile

Clinton, prin ochii lui Scorsese

HBO a anun]at c\ Martin Scorsese va produce [i regiza un documentar despre fostul pre[edinte al SUA Bill Clinton, care va examina via]a acestuia, de la copil\ria petrecut\ `n Arkansas [i p`n\ la recentele lui campanii umanitare. Clinton r\m`ne o voce major\ `n discu]iile despre marile probleme ale lumii , spune Scorsese `ntr-un comunicat de pres\, `n vreme ce fostul pre[edinte, declar`ndu-se `nc`ntat de faptul c\ va lucra cu un mare nume al cinemaului, sper\ c\, astfel, va putea `mp\rt\[i lumii perspectiva lui asupra anilor petrecu]i la Casa Alb\ . Clinton nu poate fi dec`t fericit s\ fie subiectul acestui documentar autorizat , comenteaz\ ziarul The Guardian , care aminte[te c\ ultimele filme dedicate lui Clinton au insistat mai ales pe rela]ia acestuia cu Monica Lewinsky. ~ntre timp, Martin Scorsese produce The Wolf of Wall Street, film cu Leonardo DiCaprio `n rolul principal, [i este produc\tor executiv al l\udatei serii HBO Boardwalk Empire. Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Michael Moore d\ gratuit Bowling g for Columbine pe YouTube b e

Duminica trecut\, dup\ s`ngerosul atentat din Newton, Statele Unite, regizorul Michael Moore a postat pe contul s\u de Twitter un link c\tre YouTube unde poate fi vizionat, gratuit, celebrul documentar Bowling for Columbine. E timpul s\ ac]ion\m. Vremea dezbaterilor [i a discu]iilor s-a terminat , a explicat Moore, e ca [i cum am discuta legitimitatea violului dezbaterea asupra controlului armelor s-a terminat! Afirm`nd c\ nu va participa la nici o emisiune TV care discut\ cazul Newton [i `ndemn`nd oamenii s\ vad\ (`n versiune piratat\ [i gratuit\ ) documentarul, Moore a precizat c\ am spus tot ce era de spus acum 10 ani, nu este nimic de ad\ugat. Nu vreau ca studiourile s\ scoat\ bani din acest film . Bowling for Columbine analizeaz\ cauzele masacrului de la liceul Columbine din 1999. Filmul a fost recompensat cu un Oscar, un premiu Csar [i Marele Premiu al juriului la Cannes.

Marc\ `nregistrat\ Editura Polirom [i Ziarul de Ia[i. Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu Ziarul de Ia[i. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu Ziarul de Ia[i.
Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111 Senior editor: Lucian Dan Teodorovici Redactor-[ef: [ George Onofrei Redactor-[ef adjunct: [ Anca Baraboi Secretar general de redac]ie: Florin Iorga Rubrici permanente: Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu. Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin Liviu Cu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia. Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu. Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec. Caricatur\: Lucian Amarii (Jup). Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu. Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu. Publicitate: tel. 0232/ 252294 Distribu]ie: Mihai Srbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112 Abonamente: tel. 0232/214100 Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru 3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei (690.000) pentru 12 luni Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

www.suplimentuldecultura.ro

16 fast food
En]iclopedia Encarta Luiza Vasiliu

Borax
Un meniu de Cr\ciun, `n minunata lume nou\ a Americii din anul 1902: Sos de mere. Borax. Sup\. Borax. Curcan. Borax. Borax. Fasole verde din conserv\. Cartofi dulci. Cartofi albi. Napi. Borax. Carne uscat\ de vit\. Sos de sm`nt`n\. Sos de meri[oare. }elin\. Mur\turi. Budinc\ de orez. Lapte. P`ine [i Unt. Ceai. Cafea. Un Pic de Borax . Nu e o glum\, e ceea ce li se d\dea s\ m\n`nce tinerilor care acceptau s\ fac\ parte din Testele pentru o mas\ igienic\ (numele oficial) sau Plutonul de Otrav\ (numele neoficial), o serie de experimente ini]iate de chimistul Harvey Washington Wiley. Domnul Wiley, pe l`ng\ faptul c\ nu ar fi putut niciodat\ s\ fie acuzat de fals\ modestie , dup\ cum nota un contemporan, era foarte `ngrijorat de lipsa legisla]iei `n domeniul alimenta]iei publice [i era de p\rere c\ toat\ America sufer\, `ntr-o propor]ie mai mic\ sau mai mare, de intoxica]ie alimentar\. Ceea ce era destul de adev\rat, av`nd `n vedere c\ boraxul era folosit `mpotriva putrezirii c\rnii, formaldehida la transformarea laptelui `n lapte b\tut, sulfatul de cupru la colorarea legumelor din conserv\, arsenicul la colorarea bomboanelor. Pardon, arsenicul era folosit numai `n Anglia, [i numai p`n\ pe la 1860, c`nd chimi[tii au priceput `n sf`r[it c\ uciga[ii aveau dreptate s\ `ntrebuin]eze arsenicul `n muncile lor de zi cu zi (cum ar fi doamna Mary Ann Cotton, care a reu[it s\ omoare vreo 20 de oameni, printre care trei so]i [i un logodnic, strecur`ndu-le arsenic `n cerealele de diminea]\). Ve[tile despre starea de s\n\tate a participan]ilor la testele domnului Wiley au `nceput s\ `ngrijoreze opinia public\, mai ales dup\ ce 3 din 12 au sucombat `n timpul festinurilor cu acid benzoic. ~n 1906, a ap\rut romanul lui Upton Sinclair (un scriitor al c\rui nume `mi place aproape la fel de mult ca al lui Ford Madox Ford), Jungla, despre industria c\rnii din America, un roman pe care eu l-am `ndreptat spre inima publicului, dar care din gre[eal\ l-a lovit `n stomac . A[a c\ americanii, `n frunte cu Roosevelt, erau c`t se poate de preg\ti]i s\ aprobe, `n 1906, prima lege cu privire la siguran]a alimentar\, Pure Food and Drug Act , cunoscut\ [i sub numele de Wiley Act . Wiley a murit bine-mersi la el acas\, pe 30 iunie 1930, fix `n ziua `n care se `mplineau 24 de ani de la aprobarea legii sale. B\nuiesc c\ a murit fericit.

Ce s\ spun!... Anna Karenina

Primele 10 minute din noul film al lui Joe Wright te las\ cu gura c\scat\. Genericul imit`nd alfabetul chirilic pe cortina purpurie a unei scene enun]\ conven]ia [i te ademene[te `n\untrul ei. Imposibil s\ rezi[ti.
Printr-un montaj fluid ce introduce personajele dezv\luindu-le `mpreun\ cu mediul `n care tr\iesc (ca `n ni[te acvarii `mp\r]ind o scen\ multifunc]ional\), s`ntem pu[i `n tem\ cu urm\toarele: aceasta nu e o poveste obi[nuit\, ci povestea unei pove[ti pe care o [tie toat\ lumea, drept pentru care hai s\ ne tragem `n spatele intrigii [i s\ observ\m personajele p\timind, fr\m`nt`ndu-se, lu`ndu-se `n serios dar con[tiente c\ s`nt privite din sal\. Lumea ca scen\ e un motiv deloc nou, iar musicalul nu se reinventeaz\ `n anul de gra]ie 2012, dar e ceva `n aceast\ introducere pe nota cea mai de sus care dep\[e[te imagina]ia flamboaiant\ a lui Baz Luhrmann (Moulin Rouge!) sau melodrama spectacular\ a lui Rob Marshall (Chicago), trimi]`nd mai degrab\ la felul insesizabil [i miraculos `n care via]a [i arta se `mpleteau `n Shakespeare `ndr\gostit/Shakespeare in Love, multipremiatul film al lui John Madden, unde nu `nt`mpl\tor Tom Stoppard, scenaristul de la Anna Karenina, era co-scenarist. elementele, iar filmul reu[e[te `nc\ de la `nceput s\ expedieze calofilia (care amenin]\ toate filmele lui Wright) `ntr-un col] [i s\ se instaleze pe o vitez\ de croazier\ care s\-l ]in\ departe de probleme. Dar `n\l]imea mare [i viteza au riscurile lor c`nd vine vorba de o manier\ at`t de complicat\ de a face cinema. ~n esen]\, primele 10 minute din Anna Karenina (poate un pic mai mult de 10, `n orice caz cele care preced\ balul unde Karenina [i Vronski danseaz\ pentru prima oar\) s`nt ca primele minute din Il Divo, filmul lui Paolo Sorrentino din 2008 care se epuiza `n introducere. Dozarea energiei nu ]ine numai de experien]a `n lungmetraj a autorului, ci de capacitatea de a g\si m\sura just\ `ntre a-l seduce pe spectator de la prima scen\ [i a nu-i da totul dintr-odat\.

Film
Iulia Blaga

Nu seduce spectatorul de la prima scen\

Anna Karenina nu e un film muzical, dar `ncepe pe o not\ voit muzical\, armoniz`nd gesturile personajelor la muzica de pe coloana sonor\, ca [i cum toat\ agita]ia din fa]a ochilor no[tri ar fi g`ndit\ de cineva (!) [i s-ar petrece exact `n momentul `n care o privim (s`ntem, cum ar veni, `ntr-un teatru, nu la cinema). Scenografia e superb\, ca [i costumele sau mi[c\rile de camer\ sau montajul care pune la un loc `ntr-un balet savant toate

Joe Wright a ratat ocazia de a face un film la fel de bun ca Shakespeare in Love
Ce e clar, din p\cate, e c\ Anna Karenina `ncepe s\ moar\ `ncet din momentul c`nd aman]ii fac primii pa[i de dans. Ceva se fisureaz\ `n timpul acestui moment, pentru c\ `n toat\ aceast\ conven]ie spectacular\ personajele `ncep tot mai mult s\ uite c\ tr\iesc pe scen\ [i s\ se ia `n serios. Sau, mai bine zis, acest lucru a fost o miz\ prost asumat\. Regret nespus c\

Wright nu se poate rupe de fascina]ia pentru Keira Knightley [i nu [tiu dac\ aceast\ fascina]ie nu are ceva bolnav, pentru c\ Knightley e `n stare s\ fie p\tima[\ (`n linia tragedienelor de alt\dat\) p`n\ la limita de sus a cabotinismului ceea ce se `nt`mpl\ acum, c`nd ai impresia c\ rictusul nu-i p\r\se[te figura nici sub tren (ceea ce, din nou, ar fi func]ionat ca joc `n joc dac\ ar fi avut mai mult\ subtilitate). Lu`nd `n calcul [i precedentele filme ale lui Joe Wright, Isp\[ire/ Atonement [i M`ndrie [i prejudecat\/Pride & Prejudice, s-ar p\rea c\ cineastul are o problem\ pe corpul fizic : nu poate face filme ur`te , `n care s\ favorizeze doar miezul; la el miezul e o prelungire a scoar]ei exterioare. Romanul arhicunoscut al lui Lev Tolstoi i-a permis s\ se joace cu rela]ia realitate-art\, dar tot ce a f\cut a fost s\ traseze o direc]ie [i s\ se abat\ de la ea, pierz`ndu-se `n cutele formei. Dac\ ar fi ]inut direc]ia, ar fi f\cut un film la fel de bun ca Shakespeare in Love. Poate c\ e o problem\ de bioritm. {i `n Isp\[ire/Atonement, prima parte era cea mai bun\, dup\ care totul se f`s`ia `n calofilie. Cu toate astea, dac\ s-ar da un Oscar pentru cele mai bune 10 minute dintr-un film, Anna Karenina nu l-ar putea rata.
Anna Karenina. Regia: Joe Wright. Cu: Keira Knightley, Jude Law, Aaron Taylor-Johnson, Matthew Macfadyen, Kelly Macdonald

20.12.2012
~n ajun de sf`r[it de lume, c`nd sim]i c\ nu mai ai nimic de pierdut fiindc\ oricum te pierzi cu tot cu planet\, pe unii `i cuprinde disperarea [i se apuc\ de pupat [i `mbr\]i[at familia cu tot cu c`ine, iar pe al]ii (inclusiv eu) `i apuc\ setea de dreptate [i dorin]a de a nu p\r\si aceast\ via]\ f\r\ s\ fi spus lucrurilor pe nume. A[adar... Un ziar de duzin\, asta s`nte]i voi, c\ doar de asta v\ cheam\ supliment . Un soi de apendice, o chestie f\r\ de care se poate tr\i f\r\ probleme. Vi se pare c\, dac\ mi-a]i dat o rubric\ de 2.500 de caractere, ar trebui s\ v\ pup picioarele [i s\ v\ sp\l parbrizul la ma[in\. Pe naiba. Mesagerul de Miroslava este un ziar mult mai bun dec`t al vostru. Mai obiectiv, mai la subiect, mai incisiv. Voi face]i recenzii de c\r]i [i comenta]i piese de teatru doar ca s\ v\ l\uda]i c\ a]i citit c\r]i [i a]i v\zut doi-trei actora[i sc\l\mb\indu-se pe ni[te navete de bere puse cu curul `n sus. V-am zis de un milion de ori s\ b\ga]i o rubric\ sportiv\ [i una de meteo, eventual ni[te poze cu gagici goale, dar am vorbit la pere]i. A]i continuat s\ v\ complace]i `n anonimat. Ce s\ ne batem capul, dac\ s`ntem doar un supliment? ~n]eleg, v\ place s\ v\ l\uda]i c\ citi]i c\r]i. Dar, la naiba, dac\ vre]i s\ se sinchiseasc\ cineva s\ v\ citeasc\ ziarul, trebuie s\ `nv\]a]i s\-l scrie]i. Spre exemplu, `n loc s\-mi povesti]i subiectul c\r]ii, mai bine `mi spune]i dac\ autorul merge sau nu la curve, dac\ e be]iv, eventual inventa]i un scandal `n jurul lui. O bab\ care s\ jure c\ l-a v\zut masturb`ndu-se `n parcare, o roakeri]\ care s\ jure c\ s-a drogat cu el din aceea[i sering\.

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde Bobi

Pentru numele lui Dumnezeu, schimba]i-v\, dracului, denumirea. Sun\ nu doar modest, dar [i patetic [i f\r\ personalitate. A[ propune Cancan Cultural sau Blitz Cultural . Ar trebui s\ deveni]i un tabloid al vie]ii culturale romne[ti. Angaja]i-v\ doi-trei paparazzi, s\ umble prin cr`[me [i s\-i surprind\ pe unii sau pe al]ii cu halba `n m`n\ sau cu degetul `n nas. A doua zi, pac! Titlu mare: Cutare, de ce te scarpini `n fund? {i poza cu cutare scormonindu-se `ntre buci. Eventual poza s\ fie sepia, s\ aib\ un aer mai de [taif, mai de cultur\. Fi]i profesioni[ti, ce naiba! ~n eventualitatea `n care sf`r[itul lumii nu vine, v-a[ ruga s\ trata]i acest text ca pe un pamflet. {i a[ dori s\ v\ mul]umesc c\ ave]i r\bdare cu mine [i c\ de at`]ia ani `mi suporta]i inep]iile scriitorice[ti. {i m\ bucur c\ ne cunoa[tem [i c\ mi-a]i dat [i mie o p\tr\]ic\ de ziar. Nu e la fel de bun ca Mesagerul de Miroslava, dar e ce trebuie. S\rb\tori fericite, dragilor!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL IX NR. 380 22 decembrie 2012 4 ianuarie 2013

www.suplimentuldecultura.ro