Suport de curs MicrosoftOfficeWord Notiuni introductive

Editorul de documente Word este scris pentru a fi executat sub Windows si face parte din grupul de programe Microsoft Office dedicate biroticii si gestiunii bazelor de date. n acest capitol, ne vom referi la versiunea disponibila n Office 2003.Mentionam nsa ca diferentele ntre versiuni diferite ale acelorasi produse continute n mediile Windows, nu sunt esentiale din punctul de vedere al functiilor de baza. Filosofia adoptata de creatorii lor s-a axat pe pastrarea vechilor facilitati (mpreuna cu regulile de utilizare aferente) si pe extinderea acestora, urmarind aceleasi principii de baza, astfel nct sa existe o compatibilitate ct mai buna ntre versiunile mai vechi sau mai noi ale aceluiasi produs. Din punct de vedere practic aceasta se traduce prin faptul ca documentele si aplicatiile create de utilizatori n versiunile mai vechi sunt recunoscute si pot fi preluate n mod natural n versiunile ulterioare. Transferul invers, dinspre versiunile noi, este posibil n masura n care nu apar explicit facilitati inexistente n versiunile mai vechi. Unul dintre principalele avantaje ale editorului Word este interfata grafica extrem de prietenoasa cu utilizatorul ("user-friendly"), caracteristica aplicatiilor Windows. Aceasta include butoane cu simboluri grafice pentru executia rapida a unor actiuni, butoane constituite n bare de instrumente, meniuri contextuale accesibile atasate obiectelor, modalitati simple de editare a obiectelor de diverse tipuri si un sistem de help inteligent, care adauga la sistemul uzual de help din Windows facilitati de tutorial, sisteme avansate de asistare a utilizatorului n diverse actiuni (Wizards) si facilitati de formatare si corectare inteligente (AutoFormat, AutoCorrect). Dintre serviciile de editare avansate oferite de Word amintim: crearea si modificarea tabelelor, scrierea pe coloane, introducerea de imagini si diagrame n document, folosirea de stiluri si formate de document integrate (eventual cu imagini si desene existente), verificarea textelor din punctul de vedere al corectitudinii lexicale si sintactice (conform gramaticii limbii engleze), introducerea n documentele Word de foi de calcul sau diagrame din alte aplicatii Windows (Word suporta tehnica Object Linking and Embedding - OLE), asistentul Mail Merge pentru pregatirea corespondentei. Se permite personalizarea mediului Word prin crearea de bare de instrumente si butoane proprii si definirea de macro-uri (comenzi care sa grupeze anumite succesiuni de actiuni). Macro-urile simple pot fi create de catre toti utilizatorii editorului prin activarea unui mecanism de nregistrare a actiunilor executate; se va genera automat un modul de program n Visual Basic - un limbaj de programare vizual si obiectual care sta la baza tuturor produselor Microsoft Office. Utilizatorii care cunosc limbajul Visual Basic pot crea direct aceste module, folosind mediul de programare pus la dispozitie n acest scop. Lansarea n executie a editorului Word sub Windows Sub Windows, lansarea editorului se realizeaza, n general, prin efectuarea unui dublu clic cu mouse-ul pe pictograma corespunzatoare, daca aceasta este creata, sau prin apasarea butonului Start urmata de activarea optiunii Programs sau Programs -> Microsoft Office (daca optiunea corespunzatoare editorului este inclusa ntr-un grup special dedicat tuturor produselor Microsoft Office) si urmata de selectarea optiunii Microsoft Word.
1

Elementele ferestrei Word Fereastra corespunzatoare editorului Word are o structura tipica ferestrelor de aplicatie Windows si prezinta urmatoarele elemente constitutive (numerotarea elementelor prezentate n continuare corespunde cu cea din figura nr.1):

Figura nr.1 - Elementele ferestrei Word

1. Butonul meniului System - Meniul System permite, prin intermediul optiunilor sale, redimensionarea, deplasarea, nchiderea ferestrei si schimbarea ferestrei active (aceste optiuni sunt utile n special atunci cnd se utilizeaza tastatura). 2. Linia de titlu - contine numele aplicatiei (Microsoft Word) si a documentului deschis n fereastra (W1.DOC - n figura nr.1), daca fereastra documentului este maximizata. 3. Butoanele de minimizare/maximizare - realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul de minimizare permite reducerea ferestrei la un buton pe bara de task-uri Start. Butonul de maximizare permite redimensionarea ferestrei astfel nct sa ocupe ntregul ecran. n cazul n care fereastra este deja maximizata, acest buton se transforma n butonul Restore, care permite readucerea ferestrei Word la dimensiunile anterioare.
2

4. Butonul Close - un clic cu mouse-ul pe acest buton realizeaza nchiderea imediata a ferestrei Word. (Cele trei butoane de minimizare, maximizare si Close de pe linia meniului orizontal au acelasi rol, dar se refera la documentul curent si nu la ntreaga fereastra Word. Daca documentul nu apare ntr-o fereastra maximizata, ci ntr-o fereastra document separata, atunci butoanele de minimizare, maximizare, butonul Close si cel al meniului System se gasesc n pozitiile uzuale (colturile dreapta/stnga sus). 5. Meniul Word, cu optiunile:

File - pentru deschiderea, nchiderea, salvarea si tiparirea documentelor Edit - pentru operatii de editare, cum ar fi copierea sau mutarea blocurilor de text sau a altor obiecte, cautarile si nlocuirile automate etc View - pentru schimbarea modului de vizualizare a documentului: Page Layout (formatul paginii n care aceasta va aparea la tiparire), Outline (structurat) sau Zoom (la diferite dimensiuni), Full Screen (pe tot ecranul, fara bare de instrumente, meniuri si alte elemente ale ferestei Word), vizualizarea ruler-ului si a barelor de instrumente; Insert - pentru inserari de obiecte predefinite (numere de pagini, data si ora sistemului, simboluri, note de subsol etc.) sau de obiecte din alte programe; Format - cu optiuni de formatare care permit schimbarea modului n care se prezinta textul, scriere pe coloane, creare de chenare sau liste numerotate, utilizarea unor colectii de formate numite stiluri; Tools - contine optiuni pentru modificarea parametrilor predefiniti ai programului Word si pentru verificarea ortografiei (Spelling), afisarea dictionarului de sinonime si antonime (Thesaurus) corespondenta (Mail Merge); Table - pentru crearea si modificarea Window - permite trecerea de la un document la altul (daca sunt deschise mai multe documente simultan) sau rearanjarea lor; Help - pentru obtinerea de informatii ajutatoare.

Dupa cum se poate remarca din figura nr.2, optiunile meniului principal contin la rndul lor meniuri, n care optiunile apar pe verticala (meniuri "pull-down") si de aceea se mai numesc submeniuri. Optiunile acestor submeniuri pot:

sa contina, la rndul lor, alte meniuri care se deschid automat la pozitionarea cursorului deasupra lor, fara sa fie necesara selectarea lor cu ENTER sau clic cu mouse-ul (cele marcate cu ", de exemplu optiunea Toolbars); sa determine aparitia unei ferestre de dialog pentru specificarea interactiva a unor caracteristici (cele marcate cu , de exemplu optiunea Zoom); sa activeze/inactiveze optiuni de tip comutator (de exemplu, Ruler); sa fie efectiv asociate unor actiuni (de exemplu Full Screen).

Unele optiuni au asociat un simbol grafic (pictograma) care evidentiaza faptul ca au un buton asociat cu acelasi simbol. Aceste optiuni pot fi selectate si cu clic pe simbol respectiv. 6. Bare de instrumente (Toolbars), care permit realizarea rapida a unor operatii, cu un clic cu mouse-ul pe butonul dorit. O bara de instrumente contine un set de instrumente predefinit sau stabilit de catre utilizator, reprezentate de butoane cu simboluri sugestive. La pozitionarea mouse-ului deasupra fiecarui buton se afiseaza numele operatiei careia i este acesta asociat ("floating help"). Exista o bara de instrumente Standard, care contine butoane pentru operatiile cel mai des folosite si bare de instrumente organizate pe tipuri de activitati:
3

Formatting pentru formatare, Drawing pentru desenare, Mail Merge pentru corespondenta etc. Barele de instrumente Standard si Formatting se afiseaza implicit; alte bare de instrumente pot fi afisate folosind optiunea Toolbars a meniului View (se aleg barele dorite).

Figura nr.2 - Imaginea submeniului View

Bara de instrumente Standard (prima afisata) contine butoane pentru:

deschiderea unui document nou New deschiderea unui document existent - Open salvarea documentului curent Save tiparirea documentului curent - Print vizualizarea documentului n forma n care va fi tiparit - Print Preview corectare lexicala a textului - Spelling (cu simbolul ABC) mutarea elemenului selectat n Clipboard - Cut (cu simbolul foarfeca) copierea elementului selectat n Clipboard - Copy introducerea la pozitia curenta din document a elementului din Clipboard - Paste copierea formatarii unui text n altul - Format Painter anularea ultimei actiuni executate (se ofera o lista a ultimelor actiuni asupra carora se poate reveni) - Undo refacerea actiunii anulate cu Undo (si aici apare o lista) - Redo desenarea unui tabel - Tables and Borders inserarea unui tabel vid - Insert Table
4

inserarea unei foi de calcul tabelar Excel - Insert Microsoft Excel Worksheet; scriere pe coloane - Columns afisarea sau ascunderea barei de instrumente de desenare - Drawing
inserarea unei diagrame vide - Insert Chart afisarea sau ascunderea simbolurilor care marcheaza sfrsitul de paragraf, tabulatorii etc. Show/Hide; vizualizarea documentului prin marire sau micsorare - Zoom; obtinerea de asistenta asupra elementelor de pe ecran la executarea unui clic asupra acestora Help (cursorul mouse-ului se va modifica sugestiv).

n versiunile noi ale editorului, tinnd cont de dezvoltarea fara precedent a schimbului de informatii prin intermediul paginilor Web, pe bara Standard s-a introdus si un buton care permite introducerea n document a unei legaturi catre o pagina Web - Insert Hyperlink; acesta este nsotit de butonul care determina afisarea barei de instrumente pentru navigare Web Toolbar. n bara de instrumente de formatare Formatting exista butoane care permit:

schimbarea modului de scriere a caracterelor prin alegerea unui stil din lista ascunsa a stilurilor, a unui font din lista ascunsa a fonturilor, a unei dimensiuni pentru caractere, precum si scriere ngrosata sau cu aldine (Bold), nclinata sau cursiva (Italic) si subliniata (Underline) - acestea trei sunt de tip comutator, adica selectarea lor succesiva le activeaza/dezactiveaza, scrierea textului cu o culoare aleasa dintr-o lista de culori sau pe un fond deasemenea ales dintr-o lista; alinierea textului la stnga (Left), la dreapta (Right), centrarea (Centered) sau distribuirea lui ntre marginile stnga si dreapta (Justify); crearea de liste (cu buline sau numerotate); deplasari de texte la stnga sau la dreapta; introducere de chenare.

Majoritatea barelor de instrumente care nu se afiseaza implicit pe ecran vor aparea automat la initierea activitatilor carora le corespund. Barele de instrumente sunt mobile si pot fi deplasate cu mouse-ul sau pot fi activate explicit din View-Toolbars (de exemplu, n partea de jos a figurii nr.2 apare bara Drawing) sau din meniul contextual al oricarei bare afisate. 7. Zona de lucru sau fereastra documentului - zona activa a ecranului unde se creeaza documentul; aici se gaseste prompterul de inserare (o bara verticala) care indica pozitia curenta n document (locul n care se pot insera text, desene, imagini etc). 8. Bare de defilare - permit derularea ntregului continut al documentelor de dimensiuni mari, care nu ncap n ntregime n fereastra. Derularea se poate realiza att orizontal ct si vertical, opernd cu mouse-ul asupra butoanelor si cursorului din bara de defilare. Deplasarile folosind bara verticala se pot face cu:

cte o linie n sus/jos: st; cte o pagina n sus/jos: clic deasupra/sub cursorul barei; continuu - tinnd mouse-ul apasat pe un buton de deplasare sau deplasnd cu mouse-ul cursorul barei;

Deplasarile cu ajutorul barei orizontale sunt analoage.

5

9. Bara de selectie - aflata n stnga zonei documentului permite selectarea unei linii printr-un clic cu mouse-ul sau a unui paragraf - printr-un clic dublu, efectuat n dreptul zonei de text care se doreste marcata (vezi figura nr.2). 10. Butoanele de vizualizare corespund optiunilor anterior prezentate n cadrul meniul View. 11. Linia de stare - linia n care se afiseaza informatii legate de starea aplicatiei. Ea este mpartita n patru zone. Prima zona afiseaza informatii despre textul vizibil n fereastra (numarul paginii din document n care se afla cursorul de inserare - Page, sectiunea curenta (mpartirea unui document n sectiuni se realizeaza prin comanda Break din meniul Insert.) a documentului - Sec, numarul paginii curente/numarul de pagini din document). Cea de a doua zona specifica pozitia cursorului de inserare n pagina (distanta fata de marginea superioara de text a paginii - At, linia n care se afla cursorul - Ln si coloana cursorului - Col). Cea de a treia sectiune indica data si ora curente (pentru versiunile anterioare Word 2003), iar cea de a patra contine cinci indicatori de mod de lucru (REC, MRK, EXT, OVR, WPH). 12. Bordura ferestrei - banda care delimiteaza fereastra. Ea permite redimensionarea ferestrei atunci cnd aceasta nu este maximizata. Cel mai simplu mod de folosire a facilitatilor editorului Word este cu ajutorul mouseului. Forma cursorului sau se va modifica n mod sugestiv n functie de actiunea executata de utilizator.Interactiunea utilizatorului cu programul Word se realizeaza prin intermediul ferestrelor de dialog, care contin elemente de control de tipurile cunoscute, prin intermediul carora se pot specifica parametrii doriti. Facilitati de Help n Word Help-ul este structurat pe: cuprins de teme (Contents), index de subiecte (Index) si cautarea informatiilor despre un anumit subiect (Find), putndu-se trece usor de la o forma la alta din fereastra Help, unde aceste optiuni apar ca pagini. Versiunile superioare de Word pun la dispozitia utilizatorilor alte doua posibilitati de obtinere de informatii utile. Instrumentul What's this permite afisarea de informatii scurte referitoare la utilitatea unor elemente aflate la un moment dat n fereastra Word. n urma selectarii optiunii cu acelasi nume din meniul Help, prompter-ului de mouse i se va adauga un semn de ntrebare. Prin efectuarea unui clic cu mouse-ul pe un anumit element al ferestrei Word, se va afisa o scurta descriere a functionalitatii elementului sau a tipului de formatare a paragrafului curent, daca s-a efectuat clic pe textul din zona de lucru a ferestrei. Cel de al doilea instrument important este Office Assistant care poate raspunde ntrebarilor utilizatorului, poate oferi sfaturi utile (tips) si informatii ajutatoare. Activarea acestui instrument se poate realiza prin apasarea tastei functionale F1, prin selectarea optiunii Help - Microsoft Word Help sau prin efectuarea unui clic cu mouse-ul pe pictograma corespunzatoare. Operatii de baza asupra documentelor Word La intrarea in Word, pe ecran apare o fereastra cu un document nou, vid. Editarea acestuia se poate face in mod uzual, iar in document va aparea tot ceea ce se scrie.

In cele ce urmeaza vom prezenta pe scurt operatiile de baza care se pot executa asupra documentelor Word:crearea unui nou document, deschiderea unui document existent, salvarea si inchiderea documentului curent, modalitatile de tiparire a acestuia, precum si de vizualizare a formei tiparibile. 1) Deschiderea unui document nou intr-un format uzual se poate face in orice moment folosind butonul New de pe bara de instrumente, dar daca se doreste deschiderea de documente de tipuri mai speciale, se va folosi optiunea New a meniului File, care permite alegerea unui sablon predefinit (ca alegere implicita apare Blank Document, caruia ii corespunde fisierul sablon uzual normal.dot). Un sablon (template) este un cadru sau un "schelet" existent, pe care se poate construi mai simplu un document prin pastrarea informatiilor, a stilurilor de scriere si modului de aranjare a informatiilor oferite de cadrul initial. Un sablon poate avea locuri rezervate in care sa se introduca informatii noi si eventual sa pastreze anumite informatii initiale, ceea ce face crearea unor documente mult mai simpla. Daca sablonul este protejat, nu se vor putea face direct modificari in el, ci va trebui salvat cu un alt nume si deprotejat cu optiunea Unprotect Document din meniul Tools (aceasta optiune se activeaza dupa protejarea documentului cu Tools - Protect Document). Utilizatorul poate folosi sabloanele predefinite (Letters and Faxes, Memos, Reports etc.) sau, la un nivel mai avansat de utilizare a editorului, poate sa isi creeze sabloane proprii. Acestea se salveaza cu tipul template, sub forma de fisiere care au extensia .dot intr-un subdirector propriu al folderului Templates sau intr-unul dintre subdirectoarele existente. De aici, sablonul poate fi deschis cu File - New, alegand sablonul dorit din fereastra de dialog care apare. Sablonul deschis poate fi folosit la crearea unui document nou (uzual) sau a unui sablon nou, in functie de optiunea activa: Create New Document sau Create New Template. Lista de sabloane predefinite mai ofera posibilitatea de a opta pentru anumiti "asistenti" (Agenda Wizard, Letter Wizard, Fax Wizard etc.). Acestia asista utilizatorul in crearea documentului, punandu-i o serie de intrebari asupra elementelor pe care doreste sa le introduca in document. Deplasarea intre ferestrele de dialog care apar se poate realiza prin intermediul butoanele Next si Back iar terminarea specificatiilor se marcheaza prin Finish. 2) Deschiderea unui document existent se realizeaza prin intermediul comenzii Open a meniului File sau printr-un clic cu mouse-ul pe butonul corespunzator din bara de instrumente standard. Se va deschide o fereastra de dialog care va permite utilizatorului alegerea fisierului pe care doreste sa il deschida. In fereastra vor fi afisate:

lista ascunsa Look in (care se deschide cu simbolul sagetii in jos) cu drive-urile disponibile si structurile de directoare corespunzatoare, din care se poate selecta directorul dorit; continutul directorului curent (implicit, se afiseaza fisierele .doc, extensia specifica Word-ului, dar aceasta specificare se poate modifica); lista ascunsa Files of type in care se poate specifica tipul de document care se cauta: document Word .doc (implicit), sablon (template) .dot, text .txt (succesiune de caractere, fara informatii de formatare), .rtf (Rich Text Format - format text imbogatit, propriu pentru Microsoft, care permite ca un document salvat intr-un editor de texte sa fie salvat impreuna cu toate informatiile de formatare), toate fisierele (All) etc. liste ascunse care permit cautarea fisierelor dorite dupa nume (File name), dupa continutul fisierului (Text or property) si dupa data ultimei modificari (Last modified). bara de instrumente a ferestrei contine, pe langa butoanele cu rol de vizualizare cunoscute din ferestrele de navigare si explorare, butoane pentru cautarea sau adaugarea documentelor (de 7

fapt a shortcut-urilor la documente) intr-un director special (Look in Favorites si Add to Favorites), buton pentru acces la Web (Search the Web), buton pentru comenzi si setari suplimentare (Commands and Settings). butoane speciale pentru cautarea fisierelor dorite (Find Now, Advanced).

Dupa selectarea fisierului dorit, se apasa butonul Open (echivalent, se poate da un clic dublu pe numele fisierului din lista).

Figura nr.3 - Imaginea fereastrei de dialog Open

Se pot deschide simultan mai multe documente dar nu este recomandabil sa se abuzeze de aceasta facilitate din motive de utilizare eficienta a memoriei. Pentru deschiderea mai multor documente simultan se pot selecta deodata fisierele respective din lista directorului curent, mentinand tasta CTRL apasata si efectuand clic cu mouse-ul pe fiecare fisier in parte in fereastra Open (pentru fisiere afisate consecutiv, marcajul se mai poate realiza cu clic pe primul si SHIFT+clic pe ultimul). Deschiderea unui fisier se mai poate face din lista ultimelor fisiere prelucrate aflata in meniul File. Comutarea intre fisierele deschise la un moment dat se poate realiza din meniul Window, care afiseaza, in zona inferioara, lista de ferestre deschise.

Figura nr.4 - Butoanele New, Open, Save

3) Salvarea documentului curent (deschis in fereastra activa) pe suport magnetic, in scopul utilizarii lui ulterioare, se realizeaza prin intermediul comenzilor Save sau Save As din meniul File sau prin realizarea unui clic cu mouse-ul pe pictograma corespunzatoare din bara de instrumente (figura nr.4). Daca fisierul fusese salvat in prealabil si se doreste doar actualizarea lui (acelasi nume si locatie pe disc) este suficienta utilizarea comenzii Save. Daca se doreste salvarea fisierului sub un alt nume, alt tip sau in alt director pe disc, se va folosi comanda Save As care permite, prin intermediul unei ferestre de dialog, specificarea noului nume si/sau a noii localizari a fisierului. Componenta ferestrei Save As este asemanatoare cu cea a ferestrei Open; lipsesc, in mod evident, listele ascunse Text or Property, Last modified si butoanele de cautare, dar apar in schimb butoanele pentru specificarea unor optiuni de salvare (Options si Save version, care precizeaza modul de creare a unor copii de siguranta, de salvare automata in fisiere temporare, asocierea de parole etc.). In bara de instrumente apare un buton pentru crearea unui nou folder (astfel, documentele se pot salva si in foldere care nu existau pe disc inainte de activarea optiunii de salvare).

Figura nr.5 - Imaginea ferestrei de dialog Save As

4) Inchiderea documentului curent se realizeaza prin intermediul comenzii Close a meniului File. Daca ultimele modificari din fisier nu au fost salvate inainte de lansarea comenzii Close, utilizatorul va fi intrebat daca doreste sau nu sa realizeze aceasta operatie. 5) Tiparirea documentului curent se poate realiza cu setarile implicite, folosind butonul Print sau cu specificarile dorite, prin intermediul comenzii Print din meniul File. Fereastra de
9

dialog corespunzatoare (vezi figura nr.6) permite specificarea paginilor care se tiparesc din documentul curent si a numarului de copii. Pentru a tipari doar pagina curenta se va selecta optiunea Current Page din cadrul campului Page Range. Atunci cand se doreste tiparirea anumitor pagini din document, aceste pagini vor fi specificate in cadrul campului Pages, fiind separate cu caracterul virgula (,). Daca respectivele pagini sunt consecutive si deci formeaza un interval, acest interval se poate specifica prin semnul minus (-). Daca se omite limita dreapta a intervalului, atunci tiparirea se va face pana la sfarsitul documentului. Exemple: 1, 3, 6, 9-12 specifica paginile 1, 3, 6, 9, 10, 11 si 12. In plus, tiparirea tuturor paginilor pare sau impare se poate realiza prin selectarea in cadrul campului Print a optiunii Even Pages, respectiv Odd Pages.

Figura nr.6 - Imaginea ferestrei de dialog Print

Inainte de a realiza tiparirea unui document, se recomanda vizualizarea formei in care va aparea acesta la imprimanta prin intermediul optiunii Print Preview a meniului File sau a butonului corespunzator din bara de instrumente Standard. In fereastra Print Preview, se poate opta pentru: afisarea documentului la diverse dimensiuni, micsorarea scrisului astfel incat sa incapa intr-un spatiu mai mic, afisarea uneia sau mai multor pagini, tiparirea sau inchiderea ferestrei. Optiuni suplimentare se pot preciza in fereastra de dialog asociata butonului Options. Se mai pot modifica setarile curente ale imprimantei folosite la tiparire cu ajutorul butonului Properties, care deschide o fereastra de dialog complexa. Modificarea dimensiunilor de afisare a documentului se poate realiza prin intermediul comenzii Zoom din meniul View sau a butonului de zoom din Toolbar (figura nr.7). In plus, zona de lucru Word poate fi impartita in subferestre care sa afiseze diferite sectiuni ale documentului. Acest lucru se realizeaza prin intermediul comenzii Split din meniul Window sau printr-un dublu clic cu mouse-ul pe zona destinata acestei sectionari (figura nr.7).

10

Figura nr.7 - Butonul de zoom si zona de sectionare

6) Parasirea editorului Word se poate realiza prin intermediul comenzii Exit a meniului File, a comenzii Close a meniului System, printr-un dublu clic cu mouse-ul pe butonul meniului System sau utilizand butonul de inchidere al ferestrei Word. Inainte de parasirea definitiva a editorului se recomanda salvarea si inchiderea tuturor documentelor utilizate in sesiunea respectiva de lucru. In cazul in care exista fisiere nesalvate, utilizatorul va fi intrebat daca doreste salvarea lor. O intrebare asemanatoare se pune daca in zona Clipboard ramane o cantitate mare de informatie care ar putea fi eventual utilizata intr-o alta aplicatie, dupa inchiderea editorului Word. Operatii cu blocuri de text Daca se doreste realizarea unei operatii cu o zona de text, aceasta trebuie intai selectata folosind mouse-ul sau tastaura, dupa care se va specifica operatia dorita. O zona de text selectata se numeste uzual bloc de text.
Reguli de baza pentru selectarea textului

Operatiile de selectare a liniilor si paragrafelor pot fi simplificate prin utilizarea barei de selectie a textului care se suprapune cu marginea stanga a documentului (aici, cursorul mouse-ului se transforma intr-o sageata). Pot fi selectate:

un text oarecare - prin pozitionarea pe inceputul sau si glisarea mouse-ului pana la sfarsit sau mentinerea tastei SHIFT apasate si executarea unui clic cu mouse-ul la sfarsitul textului, sau prin utilizarea tastei SHIFT impreuna cu tastele de deplasare. Tastele-sageti combinate cu tasta SHIFT conduc la selectarea unui caracter la stanga, unui caracter la dreapta, unei linii mai sus, respectiv unei linii mai jos fata de pozitia cursorului. Combinarea lor cu CTRL+SHIFT conduce la selectarea pana la inceputul cuvantului curent, sfarsitul cuvantului curent, inceputul paragrafului curent, sfarsitul paragrafului curent. Tastele END si HOME combinate cu tasta SHIFT selecteaza textul pana la sfarsitul, respectiv inceputul liniei curente, iar combinate cu CTRL+SHIFT pana la sfarsitul, respectiv inceputul documentului. Tastele PAGE UP si PAGE DOWN combinate cu SHIFT selecteaza textul dintr-un ecran mai sus, respectiv mai jos fata de pozitia cursorului; un cuvant - printr-un dublu clic cu mouse-ul pe cuvantul respectiv; o linie - printr-un clic in bara de selectie, la nivelul liniei; un paragraf - printr-un dublu clic cu mouse-ul in bara de selectie, la nivelul paragrafului respectiv; intregul document - prin mentinerea tastei CTRL apasate si executarea unui clic cu mouse-ul in bara de selectie, alegand optiunea Edit - Select All sau prin combinatia de taste CTRL+A.

Mentionam in final ca regulile de selectare descrise sunt valabile si in cazul selectarii elementelor grafice.
11

Copierea si mutarea blocurilor de text

In scopul copierii si mutarii textului dintr-un document intr-altul (eventual intr-o alta aplicatie) sau chiar in cadrul aceluiasi document, se poate utiliza Clipboard-ul si comenzile Cut, Copy si Paste disponibile din meniul Edit, prin intermediul butoanelor de pe bara de instrumente Standard, sau din meniul contextual al oricarui bloc selectat (deschis cu butonul din dreapta al mouse-ului). Atunci cand vor fi copiate elemente grafice din alte aplicatii se recomanda utilizarea comenzii Paste Special in locul comenzii Paste. Un text poate fi copiat sau mutat in cadrul aceluiasi document atat prin intermediul Clipboard-ului, cat si prin deplasarea directa cu mouse-ul. Astfel, un text selectat poate fi mutat prin glisarea lui la noua pozitie si copiat prin mentinerea tastei CTRL apasata si glisarea lui la noua pozitie. De remarcat ca aceleasi actiuni trebuie efectuate si in cazul in care se doreste copierea sau mutarea unui element grafic. Daca utilizatorul doreste anularea unei comenzi anterioare va folosi functia Undo, prin care se pot reface ultimele actiuni efectuate asupra documentului. Actiunea care se doreste a fi anulata va fi selectata din lista ascunsa a butonului Undo (vezi figura nr.8). Pentru anularea ultimei comenzi se poate actiona butonul Undo sau selecta optiunea Undo (CTRL+Z) a meniului Edit. Atunci cand se doreste refacerea unei comenzi anulate anterior prin intermediul functiei Undo, se va folosi functia Redo (prin apasarea butonului corespunzator, alegerea unei anumite actiuni din lista asociata, sau alegerea optiunii Redo din meniul Edit). In scopul repetarii unei comenzi efectuate anterior, se va folosi optiunea Repeat a meniului Edit.

Figura nr.8 - Butoanele Undo si Redo

Analog tuturor obiectelor Windows, si obiectelor din fereastra document le sunt asociate meniuri contextuale, accesibile cu butonul din dreapta al mouse-ului, care permit executia rapida a unor operatii de editare. De exemplu, intr-un text se va putea schima fontul, formata paragraful sau configura diferite tipuri de liste. Daca o zona de text este marcata (bloc de text), optiunile meniului contextual constituie una din modalitatile de realizare a operatiilor de copiere sau mutare. Remarcam faptul ca si obiectele de alt tip decat text - imagini, grafice, tabele - se pot copia sau muta dupa aceleasi reguli descrise mai sus. Un obiect grafic se poate selecta cu un clic si se poate edita cu dublu clic sau Edit - Object (i se pot modifica caracteristicile, de exemplu, grosimea liniilor si titlurile dintr-un grafic). Aceste obiecte au si ele meniuri contextuale, care permit realizarea rapida de diverse operatii si modificari. Un obiect imagine poate fi sters, copiat sau mutat in Clipboard cu aceleasi optiuni Clear, Copy, Cut si ulterior depus cu Paste sau Paste Special. Aceasta ultima optiune permite selectarea tipului de obiect
12

care se va copia/muta. Transferul se poate realiza si intre aplicatii diferite Windows care recunosc formatul respectiv. Pentru transferul de informatii intre aplicatii s-a implementat tehnica OLE (Object Linking and Embedding), care asigura posibilitatea editarii unui obiect incapsulat prin lansarea aplicatiei care l-a creat din cadrul aplicatiei in care a fost transferat. Un tip special de depunere a unui obiect/element este introducerea in document a unei legaturi la fisierul care-l contine (Paste link). Optiuni de editare se pot specifica din Tools - Options - Edit. De exemplu, daca se activeaza comutatorul Automatic word selection, la selectarea cu mouse-ul a unei zone de text, marcarea se va realiza cuvant cu cuvant si nu litera cu litera. Cautari si inlocuiri automate de text. Pozitionari automate Exista numeroase situatii in care utilizatorul este interesat de gasirea aparitiilor unui anumit cuvant sau a unei succesiuni de caractere si eventual de inlocuirea lor cu un alt cuvant sau succesiune de caractere. Comanda Find a meniului Edit permite cautarea unui anumit text specificat de catre utilizator si pozitionarea cursorului de editare pe acel text, in cadrul documentului. In urma lansarii in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Find and Replace:

Figura nr.9 - Fereastra de dialog Find and Replace (in configuratie minimala)

Semnificatia campurilor ferestrei Find and Replace:

campul Find What - permite specificarea textului care urmeaza a fi cautat; butonul Find Next - cautarea urmatoarei aparitii in document a textului specificat; butonul More - extinderea ferestrei de dialog prin adaugarea urmatoarelor campuri: Search - specificarea portiunii din document (domeniului) in care se va cauta textul introdus in campul Find What: All (intregul document), Up (din pozitia cursorului de inserare catre inceputul documentului), Down (din pozitia cursorului pana la sfarsitul documentului); comutatorul Match Case - daca se realizeaza sau nu diferentierea intre literele mari si mici; comutatorul Find Whole Words Only - se cauta doar cuvintele intregi fara sa se ia in considerare cuvintele care contin textul in interiorul lor; comutatorul Use Wildcards - utilizarea de caractere cu semnificatii speciale in cautare; comutatorul Sounds Like - se cauta toate sirurile de caractere similare (din punct de vedere fonetic) cu cel specificat in campul Find What. Foloseste lexicul limbii engleze, deci nu se recomanda pentru textele in limba romana; butonul No Formatting - cautarea nu va lua in considerare caracteristicile de formatare; lista Format - se poate specifica formatul fontului si/sau paragrafelor dupa care sa se realizeze cautarea; 13

lista Special - permite cautarea unor caractere speciale (care vor fi introduse in campul Find What: caracter de sfarsit de paragraf, TAB etc.) sau a altor elemente (note de subsol, de sfarsit etc.).

Selectarea paginii Replace conduce la lansarea in executie a functiei Replace, cu retinerea informatiilor specificate in fereastra de dialog Find and Replace. Functia Replace se poate activa si independent, prin intermediul comenzii cu acelasi nume din meniul Edit si este foarte asemanatoare cu functia Find. Diferenta consta in faptul ca dupa gasirea textului cautat acesta poate fi inlocuit automat cu un text specificat in campul Replace With al ferestrei de dialog Find and Replace. Inlocuirea se poate realiza pentru aparitia curenta (butonul Replace) sau pentru toate aparitiile din document (butonul Replace All). Aparitia curenta se poate ignora cu butonul Find Next, iar intreaga operatie se poate anula cu butonul Cancel sau prin inchiderea ferestrei de dialog Find and Replace. Pozitionari automate. Selectarea paginii Go To din fereastra de dialog Find and Replace sau lansarea in executie a comenzii cu acelasi nume din cadrul meniului Edit asigura deplasearea automata a cursorului in cadrul documentului pe pozitii specificate printr-un numar de pagina, sectiune sau linie, semn de carte sau comentariu, nota de antet sau subsol, la un tabel, grafic, ecuatie sau alt obiect. Un semn de carte permite utilizatorului regasirea rapida a anumitor portiuni de text. Inserarea unui semn de carte se realizeaza prin intermediul comenzii Bookmark a meniului Insert. Dupa introducerea numelui semnului de carte (Bookmark Name), se va actiona butonul Add al ferestrei de dialog Bookmark. Butonul Delete al aceleiasi ferestre permite stergerea unui semn de carte selectat. Semnele de carte pot fi sortate dupa nume sau dupa pozitia lor in text in functie de validarea campului Sort By din fereastra de dialog Bookmark. Un comentariu poate fi introdus in pozitia curenta a cursorului de inserare prin alegerea optiunii Comment din meniul Insert. In partea inferioara a ferestrei document se deschide o fereastra care permite editarea textului comentariului, modificarea numelui comentariului (el primeste un nume implicit), introducerea unui comentariu sonor (butonul Insert Sound Object) si specificarea celui care a realizat comentariul (lista ascunsa Comments from). Antete si subsoluri de pagina Antetul si subsolul paginii reprezinta zonele superioara si inferioara ale paginii, zone in care nu se scrie text obisnuit dar se pot introduce informatii speciale, care sa se repete apoi pe fiecare pagina (de exemplu: titlul capitolului, numarul paginii, data si ora crearii, versiunea documentului, numele autorului sau sigla firmei). Antetele si subsolurile diferitelor pagini se pot trata in mod diferit prin definirea de sectiuni diferite (Insert - Break) sau prin tratarea separata a paginilor pare si a celor impare. Vizualizarea si editarea acestor portiuni ale documentului se poate realiza in urma activarii comenzii Header and Footer din meniul View. Se vor afisa zonele rezervate pentru antet, respectiv subsol si bara de instrumente Header and Footer (figura nr.10), cu butoane pentru: 1. comutarea intre zona antetului si cea a subsolului; 2. afisarea antetului/subsolului sectiunii urmatoare a documentului;
14

3. 4. 5. 6. 7. 8.

inserarea aceluiasi antet/subsol ca in sectiunea anterioara; inserarea unui camp de numar de pagina; inserarea unui camp de data; inserarea unui camp de ora; afisarea ferestrei de dialog Page Setup; ascunderea/afisarea textului din document (pentru a vedea mai clar antetul si subsolul); 9. inchiderea modului de vizualizare a antetelor si subsolurilor, cu revenirea in document (Close). Daca formatul campului de data sau a celui de ora nu convine, acesta poate fi modificat prin intermediul comenzii Date and Time a meniului Insert. Numerotarea paginilor. Pentru numerotarea paginilor, in afara de butonul Insert Page Numbers din bara de formatare Header and Footer, se poate folosi optiunea Insert - Page Numbers din meniul principal. Se va preciza pozitia numarului de pagina: in antet sau subsol (Top of Page sau Bottom of Page), la stanga (Left), la dreapta (Right), centrat (Center) sau, pentru paginile in oglinda, spre interiorul (Inside) sau exteriorul paginii (Outside). Numerele de pagina se pot formata folosind butonul Format din fereastra de dialog Page Numbers. Formatarile de tip antet si subsol pot fi valabile pentru intregul document sau doar la nivel de sectiune, pot sa difere pentru paginile pare si impare (facilitate utila pentru paginile alaturate - "facing pages" - care se leaga sub forma de carte) sau pot fi diferite pentru prima pagina fata de celelalte (in care, de exemplu, titlul poate inlocui informatiile de antet). Aceste caracteristici se specifica odata cu celelalte atribute de formatare a paginilor, folosind optiunea File-PageSetup. Dimensiunile antetului si subsolului pot fi modificate prin intermediul aceleiasi comenzi Page Setup din meniul File, comanda care va fi prezentata in paragraful urmator, sau prin intermediul riglei verticale specifice modului Page Layout, de vizualizare a documentului.

Figura nr.10 - Bara de formatare Header and Footer

Stabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor textului Pentru specificarea caracteristicilor paginilor unui document se foloseste comanda Page Setup a meniului File. Pagina Paper Size, a ferestrei de dialog Page Setup, permite setarea dimensiunilor paginii prin intermediul campurilor Paper Size (dimensiuni predefinite), Width si Height (specificarea latimii si inaltimii paginii - vezi figura nr.11). De asemenea, cu ajutorul campului Orientation, utilizatorul poate alege orientarea paginii: Portrait (asezare verticala) sau Landscape ( asezare orizontala). Implicit, dimensiunile se masoara in inches, dar unitatea de masura se poate schimba in centimetri, din fereastra Options (deschisa cu comanda ToolsOptions), pagina General, lista Measurement Units.
15

Pagina Margins, din aceeasi ferestra de dialog Page Setup, contine optiuni pentru specificarea marginilor (Top, Bottom, Left, Right) de pagina, adica distanta de la marginea foii de hartie la marginea textului. Validarea optiunii Mirror Margins face ca marginea din stanga a primei pagini sa fie egala cu marginea din dreapta a celei de a doua si invers (pagini in oglinda) care pot fi legate sub forma de carte. Textul poate fi aliniat si fata de centrul paginii, utilizand optiunile listei Vertical Alignment din pagina Layout a fereastrei de dialog Page Setup. Alinierea poate fi la marginea de sus a paginii (Top), pe centrul paginii (Center) sau astfel incat textul sa acopere in mod uniform pagina (Justified). Diferentierea caracteristicilor paginilor pare si impare, respectiv a primei pagini fata de celelalte se poate preciza folosind comutatoarele Different Odd and Even si Different First Page. Optiunile stabilite pot fi valabile pentru intregul document, doar de la pozitia curenta a cursorului in cadrul documentului sau numai pentru sectiunea curenta (caseta Apply To). Daca aceste optiuni sunt activate, zonele de antet si subsol vor primi nume corespunzatoare: First Page Header, Even Page Header, Odd Page Footer etc.

Figura nr.11 - Fereastra de dialog Page Setup

Sectionarea unui document Sectiunile sunt zone din document cu anumite caracteristici de formatare, care le evidentiaza continutul. Un document poate avea mai multe sectiuni, fiecare cu propriile margini, antete/subsoluri, stiluri de numerotare. Ele se pot defini folosind comanda Insert Break, prin inserarea unui delimitator de sectiune pe pagina urmatoare (Next Page), in pozitia curenta (Continuous), pe urmatoarea pagina cu numar par (Even Page) sau pe urmatoarea pagina cu numar impar (Odd Page). Odata definita o sectiune, se poate modifica aranjarea in

16

pagina doar in cadrul ei, alegand optiunea This section din caseta Apply To a paginii Layout (File - Page Setup). Sfarsitul de sectiune este simbolizat printr-o linie intrerupta care contine textul End of Section (in modul de afisare Normal); stergerea acestei linii va conduce la alipirea celor doua sectiuni, pastrandu-se caracteristicile celei de a doua. Fonturi si moduri de scriere Un font reprezinta o colectie de caractere care au caracteristici comune. Exista foarte multe tipuri de fonturi pentru caracterele uzuale (ale alfabetului latin): mai drepte, mai subtiri, mai inalte, mai ingrosate etc. sau fonturi pentru simboluri matematice, litere grecesti, chirilice etc., si acestea de diverse tipuri. Fonturile acceptate de Windows se numesc fonturi True Type. Fonturile se vor alege in functie de modul in care se doreste evidentierea anumitor texte. In Word, pe langa alegerea fontului dorit, mai trebuie precizate modul de scriere folosit, numit uzual stilul fontului, referitor la formatul caracterelor (normal, ingrosat, inclinat, subliniat) si dimensiunea caracterelor. Cateva exemple de nume de fonturi: Arial, Courier New, Times New Roman etc. Cele mai des utilizate stiluri de fonturi sunt: Regular, Bold, Italic, si Bold-Italic. Pe langa acestea, unele fonturi mai pot avea stiluri ca Light, Extra Bold, Heavy etc. Dimensiunea fonturilor se masoara in puncte: ... 8, 10, 12 .... (1 punct = 1/72 inch). Pentru formatarea caracterelor folosite si a caracteristicilor acestora, se utilizeaza casetele de derulare Style, Font si Font Size si butoanele Bold, Italic, Underline, de pe bara de instrumente Formatting (vezi figura nr.13) sau comanda Font a meniului Format. In urma lansarii ei in executie se va afisa o fereastra de dialog care contine trei pagini de optiuni: Font, Character Spacing si Animation (figura nr.12).

Figura nr.13 - Bara de instrumente Formatting

Figura nr.14 - Fereastra de dialog Font

Orice optiune aleasa din fereastra Font sau din bara de instrumente Formatting are efect din momentul activarii ei pana la dezactivare, prin precizarea altor caracteristici de formatare, sau, daca un bloc de text este selectat, se refera la continutul blocului respectiv. Datorita utilizarii mai simple, se recomanda aplicarea formatarilor de caractere asupra textelor selectate in prealabil. Semnificatia campurilor paginii Font din fereastra de dialog Font este urmatoarea:

17

lista Font: selectarea fontului dorit; lista Font Style: selectarea stilului fontului ales; lista Size: selectarea dimensiunii fontului ales; lista ascunsa Underline: specificarea tipului de subliniere a caracterelor: Single, Words Only, Double, Dotted, Thick, Dash, Dot Dash, Dot Dot Dash, Wave; lista ascunsa Color: selectarea culorii caracterelor (exista 16 culori implicite); comutatorii Effects: aplicarea unor efecte speciale: Strikethrough, Double Strikethrough, Subscript, Superscript, Shadow, Outline, Emboss, Engrave, SMALL CAPS, ALL CAPS, Hidden ; campul Preview: vizualizarea fontului si a caracteristicilor selectate; butonul Default: modificarea caracteristicilor fontului din sablonul normal.dot.

Grupul de optiuni Character Spacing permite specificarea spatierii textului (Spacing ... By) si a pozitionarii sale verticale (Position ... By), in timp ce prin intermediul grupului Animation utilizatorul poate aplica asupra textului efecte de miscare (un contur care isi schimba culoare sau care se roteste, un fond care clipeste etc.). Daca s-a formatat un text si se doreste aplicarea atributelor sale pentru un altul, se poate copia formatul dorit selectand textul initial, activand butonul Format Painter si apoi selectand textul nou. Atributele primului se vor aplica si pentru acesta (de fapt se vor copia toate marcajele de format in noul text). Despartirea in silabe Implicit, un cuvant care nu incape pe randul curent va fi automat trecut pe randul urmator (aceasta faciliate se numeste word wrap). Pentru a o evita insa, se poate cere despartirea in silabe la capatul randului cu ajutorul optiunii Tools - Language - Hyphenation, in a carei fereastra de dialog se activeaza optiunea Automatically Hyphenate Document. Daca nu se doreste despartirea cuvintelor scrise cu majuscule, se inactiveaza comutatorul Hyphenate Words in CAPS. Zona de despartire in silabe (Hypenation Zone) specifica distanta fata de marginea din dreapta de unde se va incerca despartirea in silabe iar numarul maxim de linii consecutive in care sa se realizeze despartirea se precizeaza cu una dintre optiunile casetei Limit Consecutive Hyphens To. Daca despartirea automata nu este convenabila, se poate opta pentru cea manuala (cu ajutorul butonului Manual); in acest caz se va introduce cratima in pozitia dorita. Aranjarea textului pe coloane In scopul aranjarii textului pe mai multe coloane (in stilul articolelor din ziar) se va utiliza comanda Columns a meniului Format, sau butonul cu acelasi nume din bara de instrumente Standard. Comanda Columns permite, prin intermediul campurilor ferestrei de dialog cu acelasi nume, specificarea numarului de coloane si a dimensiunilor acestora, dupa cum urmeaza:

grupul Presets - cinci moduri predefinite de impartire pe coloane a textului; lista Number of Columns - numarul de coloane; grupul Width and spacing - specificarea latimii fiecarei coloane si a spatiilor dintre coloane (se pot folosi butoanele de incrementare/decrementare ale casetelor Width si Spacing) comutatorul Equal column width - coloanele vor avea latime egala; comutatorul Line between - inserarea unei linii verticale care sa delimiteze coloanele. 18

Figura nr.15 - Fereastra de dialog Columns

Stiluri si sabloane Un stil este o grupare de atribute de formatare: font, dimensiune, mod de scriere, indentare etc. Exista stiluri referitoare la caractere, care au efect asupra textului selectat sau au efect de tip comutator, de la activare pana la dezactivare si stiluri referitoare la paragrafe, care au efect imediat asupra paragrafului curent (daca dorim sa aiba efect asupra mai multor paragrafe, le selectam). De exemplu, modurile de scriere cu aldine, cursive, sublinieri sunt stiluri referitoare la caractere, iar alinierile si indentarile se refera la paragrafe. Lista de stiluri disponibile in mod curent se gaseste in caseta Style de pe bara de instrumente Formating. In aceasta lista, stilurile de paragraf apar scrise cu aldine.

Figura nr.16 - Fereastra de dialog Style

Operatiile asupra stilurilor se pot realiza cu ajutorul optiunii Format - Style, care deschide fereastra de dialog cu acelasi nume - Style. Stilurile curent disponibile se pot vizualiza si de aici (vezi figura nr.16). Crearea unui stil nou se poate realiza din fereastra de dialog Style, alegand butonul New. Pentru a nu avea prea multi parametri de specificat in cadrul acestei ferestre si a subferestrei Format, se obisnuieste ca in momentul alegerii butonului din fereastra Style, paragraful curent sa contina deja cel putin o parte din atributele de formatare care se doresc introduse in noul stil. In fereastra New Style se va introduce numele stilului (caseta Name), tipul stilului, de caracter sau de paragraf (caseta Style Type), stilul predefinit pe care se bazeaza, adica ale
19

carui caracteristici le preia (caseta Based On), stilul paragrafului urmator (Style for Following Paragraph) si caracteristici de formatare care se vor preciza in ferestrele de dialog corespunzatoare optiunilor pe care le contine butonul Format: Font, Paragraph, Tabs, Border, Language, Frame, Numbering (ultima este pentru liste). De exemplu, se pot modifica atributele fontului si modul de scriere din fereastra Font. Stilul definit se salveaza in sablonul curent (uzual normal.dot) daca se activeaza comutatorul Add to Template. Fereastra New Style se inchide cu OK iar fereastra Style - cu Close. Modificarea unui stil din documentul curent sau dintr-un sablon se poate realiza tot din fereastra de dialog Style. In caseta Styles se alege stilul dorit si apoi se activeaza butonul Modify. Fereastra Modify Style care apare este analoaga cu fereastra New Style; diverse caracteristici se pot schimba in ferestrele corespunzatoare optiunilor lui Format. Implicit, modificarile au efect doar in documentul curent dar daca se activeaza optiunea Add to Template, ele vor fi salvate in sablon sub numele stilului specificat. Crearea unui stil dupa un model existent se poate realiza prin: selectarea textului care se doreste a fi folosit ca exemplu, deschiderea ferestrei Style prin alegerea optiunii Format Style, specificarea numelui pentru stilul respectiv si inchiderea ferestrei Style. Sabloanele sunt "schelete" de documente predefinite care pot fi folosite pentru crearea altor documente fiindca ele contin definitii de stiluri, macro-comenzi si eventual texte. Sablonul normal.dot este cadrul uzual pe care se construieste un document; el seteaza marginile si fontul Times New Roman de dimensiune 10. Pentru cresterea eficientei in crearea documentelor, se pot folosi alte sabloane, predefinite sau definite de catre utilizator. Crearea unui sablon se face ca un document normal, acordand atentie deosebita atributelor de formatare si introducand informatiile comune tuturor documentelor care vor fi create pe baza acelui sablon. Fisierul creat se va salva cu tipul Template (directorul implicit in care se face salvarea este \winword\template) si i se va atribui extenia .dot (document template). Utilizarea unui sablon, indiferent daca este predefinit sau salvat de utilizator, este foarte simpla: el se deschide cu File - New, alegandu-se din lista de sabloane disponibile (sau, pur si simplu, cu dublu clic dintr-o fereastra de navigare / explorare). Se fac modificarile dorite si documentul obtinut se salveaza normal ca fisier .doc.

20

Figura nr.17 - Fereastra de dialog Style Gallery

Pentru a asista utilizatorul in munca de formatare si creare de stiluri (de depus in sabloane), Word ofera o intrega "galerie" de stiluri predefinite care pot fi folosite. Acestea pot fi vizualizate prin intermediul comenzii Format - Style Gallery (vezi figura nr.17).O alta posibilitate de a perfectiona sabloanele este introducerea unui stil deja creat dintr-un sablon intr-un alt sablon (prin copiere). Copierea stilurilor intre sabloane se realizeaza alegand optiunile Format - Style Organizer. Apare fereastra de dialog Organizer cu doua casete principale: In cu lista stilurilor din sablonul sursa si To - pentru sablonul destinatie. Implicit, acesta este normal.dot dar se poate schimba cu un clic pe butonul Close File, in urma caruia acesta se transforma in Open File si poate fi folosit ca atare. Se pot selecta mai multe stiluri daca se doreste acest lucru (Ctrl + clic cu mouse-ul pe fiecare in parte) si se copiaza la destinatie folosin butonul Copy. Fereastra Organizer se inchide cu Close (vezi figura nr.18).

21

Figura nr.18 - Fereastra de dialog Organizer

Din paginile ferestrei Organizer se poate observa ca aceasta optiune poate fi folosita si pentru alte tipuri de copieri intre sabloane: AutoText, bare de instrumente, macro-uri. Corectarea lexicala si sintactica a textului Editorul Word 2003 pune la dispozitia utilizatorilor facilitati de corectare lexicala (Spelling) si sintactica, conform gramaticii limbii engleze (Grammar) a textului, prin intermediul comenzii Spelling and Grammar din meniul Tools. Functia Spelling realizeaza o corectare lexicala a textului pe baza unor dictionare incluse in editor (de obicei, dictionarul limbii engleze este livrat odata cu editorul, utilizatorul putand achizitiona suplimentar sau chiar crea alte dictionare). Dupa lansarea in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog Spelling and Grammar ale carei elemente au urmatoarea semnificatie:

lista Not in Dictionary - cuvantul scris cu rosu nu a fost gasit in dictionar; lista Suggestions - lista de sugestii pentru inlocuirea cuvantului; butonul Add - adaugarea cuvantului in dictionar; butoanele Ignore/Ignore All - lasa cuvantul/toate aparitiile sale neschimbat(e);

Figura nr.19 - Fereastra de dialog Spelling and Grammar

22

butoanele Change/Change All - inlocuieste cuvantul/toate aparitiile sale cu cel specificat in cadrul campului Suggestions; butonul AutoCorrect - crearea unei intrari AutoCorrect prin care noul cuvant il va inlocui pe cel "propus" de editor; butonul Options - specificarea optiunilor de utilizare a functiilor Spelling si Grammar; butonul Cancel - anularea operatiei curente de corectare lexicala si sintactica.

Functia Grammar permite realizarea corectarii gramaticale si stilistice a textului din document, pe baza aceluiasi dictionar de cuvinte. Ea se lanseaza in executie in acelasi timp cu functia Spelling, insa poate fi activata/dezactivata prin intermediul comutatorului Check grammar din fereastra prezentata mai sus. Avand in vedere complexitatea testelor sintactice intr-un limbaj natural, este evident ca aceasta functie nu ofera rezolvari perfecte ci doar semnaleaza eventualele formulari incorecte (pe care le marcheaza cu verde) si face propuneri de corectare care pot fi adoptate sau nu. De fapt, studiul riguros al limbajelor naturale in scopul crearii unei interfete inteligente intre om si calculator este un domeniu de cercetare al inteligentei artificiale. Implicit, verificarile lexicale se realizeaza pe baza dictionarului custom.dic, dar utilizatorul isi poate crea dictionare proprii ca fisiere text, folosind butonul Dictionaries, din pagina Spelling & Grammar a ferestrei de dialog Options (Tools - Options). Selectarea dictionarului utilizat pentru corectarea lexicala si gramaticala se poate realiza prin intermediul optiunii Set Language a comenzii Language din meniul Tools. Utilizatorul poate alege dintr-o lista limba dupa care sa fie realizata corectarea lexicala. Aplicarea automata a testelor lexicale si sintactice poate fi activata/dezactivata din submeniul Tools - Options, prin selectarea paginii Spelling & Grammar si utilizarea comutatorilor Check spelling as you type si Check grammar as you type. Dictionarul de sinonime si antonime Thesaurus Optiunea Thesaurus a comenzii Language din meniului Tools permite gasirea unor sinonime (eventual antonime) pentru anumite cuvinte sau expresii din text care au fost selectate in prealabil. Asa cum a fost creata in Word, facilitatea functioneaza pentru limba engleza, pentru care s-au creat baze de date speciale, ce se consulta in acest scop. In lipsa unor aplicatii similare, in cazul alegerii altei limbi prin intermediul comenzii Tools - Set Language, nu se va putea utiliza optiunea Thesaurus. Fereastra de dialog Thesaurus contine urmatoarele campuri si butoane:

campul Looked Up - cuvantul pentru care se afiseaza sinonime sau antonime; campul Replace with Synonym - lista sinonimelor sau a cuvintelor inrudite; lista Meanings - semnificatiile cuvantului si eventual ale cuvintelor inrudite. Pentru unele cuvinte exista liste de antonime, care se pot vizualiza prin selectarea optiunii Antonymes din lista Meanings; butonul Replace - inlocuirea cuvantului din text cu cuvantul selectat in campul Replace with Synonym; butonul Look Up - gasirea sinonimelor si antonimelor pentru cuvantul selectat in cadrul campului Replace with Synonym; butonul Previous se activeaza doar dupa apasarea butonului Look Up si permite revenirea la lista de sinonime a cuvantului anterior;
23

butonul Cancel - anularea operatiei Thesaurus. Definirea listelor

O lista este o succesiune de paragrafe indentate fata de margina stanga a textului din document si numerotate (listele numerotate - Numbered) sau marcate printr-un simbol in zona de indentare (listele cu buline - Bulleted). Aceste doua tipuri de liste sunt liste simple. O lista multinivel (Outline Numbered) este o lista care contine in interiorul ei una sau mai multe alte liste. Exemple de liste:
1. liste Numbered 2. liste Bulleted 3. liste multinivel

liste numerotate liste cu buline liste multinivel

1. liste simple

liste Numbered liste Bulleted

2. liste multinivel

In general, listele se pot crea prin actionarea butoanelor sau prin alegerea optiunilor specifice:

dupa introducerea si selectarea paragrafelor dorite; pentru primul paragraf din lista. La tastarea lui <ENTER>, urmatorul simbol de lista se introduce automat; ultimul astfel de simbol poate fi anulat prin inactivarea butonului asociat listei.

Crearea listelor cu buline

O lista cu buline poate fi creata prin activarea butonului corespunzator din bara de instrumente Formatting (figura nr.22). Tipul de marcaj utilizat in acest caz pentru paragrafele listei este unul implicit. In cazul in care utilizatorul doreste sa isi aleaga sau sa modifice simbolul pentru marcarea paragrafelor, spatiul dintre text si acest simbol sau modul de aliniere a simbolului fata de text, se va folosi comanda Bullets and Numbering a meniului Format. In urma lansarii in executie a acestei comenzi, se afiseaza fereastra de dialog Bullets and Numbering (vezi figura nr.23). Dupa cum se poate remarca, pagina Bulleted pune la dispozitia utilizatorilor sapte tipuri predefinite de marcaje (None inactiveaza marcajul de lista). Un astfel de marcaj poate fi selectat prin realizarea unui clic cu mouse-ul pe dreptunghiul asociat. In cazul in care se doreste modificarea marcajului, se utilizeaza butonul de comanda Customize, care deschide fereastra de dialog Customize Bulleted List. Aceasta permite, prin intermediul campurilor
24

sale, alegerea unui alt simbol de marcaj (Bullet Character), modificarea alinierii listei (Bullet Position), modificarea distantei dintre simbolul de marcaj si text (Text Position), modificarea dimensiunii marcajului (Font) si vizualizarea efectelor aplicate listei (Preview).

Figura nr.20 - Butoanele Numbering si Bullets Crearea listelor numerotate

O lista numerotata poate fi creata cu ajutorul butonului Numbering din bara de instrumente Formatting (figura nr.20) sau utilizarea paginii Numbered din fereastra de dialog Bullets and Numbering. Dupa cum s-a descris mai sus, optiunea se poate alege pentru un grup de paragrafe selectate sau crearea listei numerotate se poate activa pentru primul paragraf si inactiva la sfarsitul listei. Pagina Numbered din fereastra de dialog Bullets and Numbering contine sapte tipuri predefinite de numerotari. Ca si in cazul paginii Bulleted, un clic cu mouse-ul pe dreptunghiul corespunzator unei astfel de numerotari este suficient pentru a crea o lista Numbered cu caracteristicile respective. In cazul in care se doreste modificarea stilului de numerotare, se va actiona butonul Customize, care afiseaza fereastra de dialog Customize Numbered List. Aceasta permite, prin intermediul campurilor sale, selectarea tipului de numerotare (Number style), alinierea numerotarii (Number Position), modificarea distantei dintre simbolul de marcaj si text (Text Position) si vizualizarea efectelor aplicate listei (Preview).

Figura nr.21 - Fereastra de dialog Bullets and Numbering

Trebuie remarcat faptul ca in cadrul campului Number format este permisa introducerea unui text inaintea, respectiv dupa simbolul de numerotare; acest text va fi automat adaugat la simbolurile numerotate automat.

25

Crearea listelor Multinivel

O lista Multinivel poate avea maximum noua niveluri si poate fi creata prin intermediul campurilor paginii Outline Numbered din fereastra de dialog Bullets and Numbering. Acesta pune la dispozitia utilizatorilor sapte tipuri predefinite de astfel de liste, dar caracteristicile listei pot fi modificate in ferestra de dialog Customize Outline Numbered List care se deschide prin apasarea butonului Customize (figura nr.22). Nivelul din lista se alege cu ajutorului butonului Level (1, 2, 3 ) iar in cadrul fiecarui nivel se pot stabili continuturile campurilor Number Format, Number Position si Preview, care au aceeasi utilitate ca si in cazul listelor Numbered. Diferitele niveluri din lista sunt reprezentate prin alinieri diferite (fata de marginea din stanga); in acest scop se pot aplica butoanele de indentare din bara de instrumente Formatting asupra paragrafelor din lista.

Figura nr.22 - Fereastra de dialog Customize Outline Numbered List

Forme geometrice Bara de instrumente Drawing permite, prin intermediul butoanelor sale, desenarea unor forme geometrice (figura nr.23).

Figura nr.23 Bara de instrumente Drawing

Butoanele Line, Arrow, Rectangle si Oval creeaza forme geometrice simple: linie, sageata, dreptunghi si elipsa. Butonul Text Box permite inserarea unor cutii de text, iar butonul Insert WordArt este folosit pentru inserarea unor obiecte WordArt. Prin selectarea butonului AutoShapes se deschide un meniu vertical ale carui optiuni pun la dispozitia utilizatorului instrumente pentru crearea unor diverse tipuri de linii, forme de baza, sageti, bannere, stelute si descriptori.Un descriptor (Callout) este format dintr-o cutie de text si un indicator care poate lua diferite forme si care va indica spre obiectul referit de catre descriptor.
26

Exemple:

Urmatorul grup de trei butoane este destinat modificarii culorii de umplere (Fill Color), culorii liniei (Line Color) si fonturilor (Font Color). Dimensiunile si forma liniei pot fi modificate prin intermediul butoanelor Line Style si Dash Style, iar forma unei sageti poate fi modificata prin intermediul butonului Arrow Style. Butoanele Shadow si 3-D permit aplicarea de umbre si efecte tri-dimensionale asupra obiectelor grafice selectate. Obiectele grafice pot fi pozitionate atat deasupra cat si dedesubtul textului sau altor elemente grafice. Astfel, optiunile submeniului Draw-Order, permit pozitionarea elementului grafic curent dedesubtul elementelor din proximitate (Send To Back), deasupra lor (BringTo Front), deasupra textului (Bring in Front of Text) sau dedesubtul lui (Send Behind Text). Optiunile Group, Ungroup si Regroup ale submeniului Draw permit gruparea, degruparea si regruparea mai multor obiecte grafice selectate (selectarea se realizeaza folosind butonul simbolizat cu o sageata similara cursorului mouse-ului). Mai multe elemente grafice care au fost grupate pot fi utilizate global (mutate, redimensionate etc). Optiunile submeniului Rotate or Flip permit oglindirea orizontala (Flip Horizontal) si verticala (Flip Vertical) a formei grafice curente, precum si rotirea acesteia spre dreapta (Rotate Right) sau spre stanga (Rotate Left). Exemple:

a - triunghi; b - triunghi oglindit orizontal; c - triunghi oglindit vertical; d - triunghi rotit;

27

Aplicatia WordArt In scopul realizarii unor efecte speciale asupra textelor, editorul Word pune la dispozitia utilizatorilor aplicatia WordArt. Iata un exemplu de efecte realizate prin intermediul acestei aplicatii:

Figura nr.24 - Efecte WordArt

Lansarea in executie a aplicatiei WordArt se realizeaza prin intermediul comenzii Object a meniului Insert urmata de alegerea din lista afisata a optiunii Microsoft WorArt 2.0. Dupa alegerea aplicatiei WordArt aceasta se lanseaza in executie modificand meniul si barele de instrumente; in plus, se va afisa o fereatra de dialog care permite introducerea textului asupra caruia vor fi aplicate efectele (figura nr.24). Astfel, textul cu efectele speciale aplicate va fi incapsulat in document ca un obiect grafic.

Figura nr.25 - Introducerea textului in WordArt

Aplicarea de efecte speciale asupra imaginilor Oricarui element grafic importat in Word ii pot fi aplicate anumite efecte speciale: borduri, umbre, redimensionari sau decupari.Comanda Borders and Shading a meniului Format permite aplicarea unor borduri si umbre asupra imaginilor. Acelasi lucru poate fi realizat, pentru unele imagini, si prin intermediul butoanelor barei de instrumente Tables and Borders (figura nr.26).

Figura nr.26 Bara de instrumente Tables and Borders

Cele doua campuri de tip lista (Line Style si Line Weight) permit alegerea stilului si grosimii liniei cu care este desenat elementul grafic. Butonul Border Color (simbolizat printrun creion subliniat cu o linie groasa) se utilizeaza pentru alegerea culorii bordurilor care vor fi aplicate, iar cele zece butoane care se afiseaza la selectarea butonului Borders (vezi figura nr.27) au rolul de a aplica respectiv bordurile exterioare, superioara, inferioara, stanga,
28

dreapta, interioare si exterioare, interioare, interioare orizontale, interioare verticale, precum si de a inlatura toate bordurile (ultimul buton).

Figura nr.27 - Butoanele pentru aplicarea bordurilor

Pentru redimensionarea imaginii se va selecta intai obiectul printr-un clic cu mouse-ul. Utilizatorul va putea remarca existenta a opt marcaje pe rama dreptunghiulara corespunzatoare imaginii: cate un marcaj in fiecare colt al ramei si cate un marcaj la mijlocul fiecarei laturi a dreptunghiului (vezi figura nr.28). La deplasarea cursorului de mouse pe un astfel de marcaj, se va obtine o sageata care indica directiile in care poate fi mutata marginea respectiva. Marcajele din colt permit redimensionarea proportionala a imaginii (latimea si lungimea vor fi redimensionate in aceeasi proportie), iar marcajele de pe laturi permit doar deplasarea laturii respective (redimensionare distorsionata).

Figura nr.28 - Imagine selectata

In scopul taierii imaginii se vor folosi aceleasi marcaje, doar ca va fi mentinuta tasta SHIFT apasata in momentul redimensionarii.O imagine selectata poate fi oricand mutata in document prin glisare cu mouse-ul. Aplicatia Graph In scopul realizarii unor grafice simple de diferite forme (turn, placinta etc), in afara de aplicatie care realizeaza grafice in Excel (MS Excel Chart) se mai pune la dispozitia utilizatorilor aplicatia MS Graph, care suporta de asemenea tehnica OLE. Lansarea in executie a acestei aplicatii se realizeaza din Word printr-o inserare de obiect cu optiunea Insert-Object, urmata de alegerea optiunii Microsoft Graph, sau prin activarea butonului Insert Chart de pe bara de instrumente Standard. Dupa lansarea in executie a aplicatiei Graph, se afiseaza un tabel de tip foaie de lucru in care utilizatorul va introduce informatiile numerice necesare realizarii graficului (figura nr.34). Alaturat, datele din tabel se vor reprezenta grafic. Prin intermediul meniurilor si barelor de instrumente specifice aplicatiei Graph se pot selecta caracteristicile de culoare si aspect ale graficului, forma acestuia, dimensiunile si pozitia lui etc.

29

Figura nr.29 - Tabelul cu informatii numerice Graph

Inchiderea aplicatiei si revenirea in editorul Word se poate realiza prin executarea unui clic cu mouse-ul in fereastra documentului. Pentru editarea unui grafic existent se va executa un dublu clic cu mouse-ul asupra acestuia.Asupra graficului se mai poate opera prin intermediul meniului sau contextual; in plus, fiecare element al graficului (legenda, axele etc) poate fi selectat si modificat. Iata doua exemple de grafice realizate prin intermediul aplicatiei Graph:

Figura nr.30 - Exemple de grafice tip turn si placinta (Pie)

Facilitati Web in Word Ca o consecinta a dezvoltarii extraordinare a Internetului in ultimii ani, din ce in ce mai multi utilizatori ai sistemelor birotice doresc sa isi creeze propriile lor pagini sau chiar situri Web. Paginile Web sunt de fapt fisiere scrise in limbajul HTML (HyperText Markup Language) care se interpreteaza de catre navigatoare astfel incat sa se afiseze in formatul dorit, impreuna cu obiectele incluse si sa se asigure accesarea hiperlegaturilor. In conditiile in care crearea paginilor direct in limbajul HTML ar fi destul de arida si deci neconvenabila mai ales pentru utilizatorii neprofesionisti, companiile de software au rezolvat problema lansand o serie intreaga de produse program destinate conceperii de pagini Web si integrand facilitati dedicate Web-ului in produsele uzuale de birotica. Asftel, cele mai raspandite produse soft destinate crearii paginilor web sunt FrontPageEditor, realizat de firma Microsoft si Netscape Editor inclus in Netscape Communicator. Incepand cu pachetul de programe Microsoft Office 2003, firma Microsoft incepe sa includa facilitati de integrare in web in produsele soft de birotica. Acest paragraf este destinat prezentarii facilitatilor de navigare si creare de pagini Web incluse in versiunea 2003 a procesorului de documente Word.In ceea ce priveste navigarea, remarcam includerea in cadrului procesorului de documente Word 2003 a unui mininavigator, care poate fi utilizat prin intermediul unei bare de instrumente (toolbar) dedicate
30

exclusiv acestei operatii. Aceasta bara de instrumente se numeste Web (vezi figura nr.31) si poate fi activata prin intermediul meniului View - optiunea Toolbars - selectand numele ei.

Figura nr.31 - Bara de navigare in Web

Semnificatia obiectelor de pe toolbar-ul Web este, de la stanga la dreapta, urmatoarea:

butonul Back (sageata spre stanga) - navigare la pagina vizualizata anterior; butonul Forward - revenire la pagina anterioara utilizarii butonului Back; butonul Stop Current Jump - oprirea transferului in curs de desfasurare; butonul Refresh Current Page - reincarcarea paginii curente; butonul Start Page - afisarea paginii de start a navigatorului; butonul Search the Web - afisarea paginii de cautare a navigatorului; meniul Favorites - permite retinerea si organizarea unor adrese de pagini Web utile; meniul Go - comenzi pentru realizarea operatiilor descrise mai sus, precum si pentru modificarea paginii de start (Set Start Page) si a paginii de cautare (Set Search Page); butonul Show Only Web Toolbar - ascunde toate celelalte toolbar-uri; lista Address - permite introducerea adresei paginii la care se doreste navigarea.

In scopul editarii unei paginiWeb din Word, utilizatorul poate folosi majoritatea instrumentelor de editare si formatare puse la dispozitie. In final, documentul trebuie salvat in format HTML folosind optiunea Save As HTML din meniul File. Vom discuta in continuare cateva diferente existente intre obiectele care se pot crea in Word si cele care vor fi recunoscute in format HTML, dupa care vom descrie procedura de creare din Word a hiperlegaturilor tipice paginilor web (modul de lucru cu hiperlegaturi este, de altfel, similar cu produsele soft dedicate crearii de pagini web). Majoritatea operatiilor de editare si formatare, inclusiv listele si tabelele create intr-un document Word sunt recunoscute si in limbajul HTML. Exista insa si anumite operatii de formatare care nu sunt compatibile cu formatul HTML si, in consecinta, nu vor putea fi interpretate de catre navigatoare. Dintre aceste exceptii mentionam: sublinierile si efectele speciale (de exemplu: punctat, dublu subliniat, taiat, umbrit), aranjarea textului pe coloane, antete si subsoluri de pagina. In ceea ce priveste graficele, ecuatiile sau alte obiecte OLE, ele pot fi incluse ca imagini in pagina HTML, ceea ce inseamna ca navigatorul le va afisa, dar nu vor putea fi modificate. O facilitate extrem de importanta pentru crearea de pagini Web si pe care Word 2003 (si versiunile superioare) o ofera, este editarea de hiperlegaturi (hyperlinks). O hiperlegatura este constituita dintr-un sir de caractere (zona de text) sau obiect inclus in document caruia i se asociaza o adresa URL (Uniform Resource Locator) de forma protocol://specificareserver/specificare-resursa. In momentul efectuarii unui clic cu mouse-ul asupra unei hiperlegaturi, navigatorul va transfera pagina sau fisierul de la adresa asociata hiperlegaturii respective. Textul unei hiperlegaturi este de obicei subliniat si are o alta culoare decat textul obisnuit. Indiciul care garanteaza insa existenta unei hiperlegaturi in spatele unui text sau obiect consta in transformarea cursorului de mouse intr-o mana cu degetul aratator (indexul) ridicat la trecerea peste acea zona de text sau acel obiect.
31

Figura nr.32 - Butonul Hyperlink

Pentru a crea o hiperlegatura, utilizatorul va selecta zona de textul sau obiectul corespunzator, va selecta optiunea Insert - Hyperlink (CTRL+K) din meniul principal (sau, echivalent, butonul Hyperlink vezi figura nr.32 sau optiunea Hyperlink din meniul contextual al obiectului selectat) si va introduce adresa URL asociata hiperlegaturii in cadrul campului Link to File or URL din fereastra de dialog care se deschide. Se va proceda in mod analog in cazul in care se doreste crearea unei hiperlegaturi care sa permita trimiterea unui mesaj de posta electronica, doar ca adresa asociata va contine protocolul mailto: urmat de adresa de posta electronica la care se va trimite mesajul. Pentru anularea unei hiperlegaturi, utilizatorul va selecta textul acesteia, va alege din nou optiunea Insert - Hyperlink (din meniul principal sau contextual) sau va activa butonul Hyperlink si va sterge adresa asociata din cadrul campului Link to File or URL.Dupa ce toate formatarile au fost realizate, documentul Word va fi salvat in format HTML prin intermediul comenzii Save As HTML din meniul File. Se va crea astfel un fisier cu extensia .html, care va putea fi interpretat de catre navigator. Prin crearea mai multor pagini Web si legarea lor prin intermediul hiperlegaturilor se pot crea situri Web (Web sites). Crearea tabelelor Un tabel este o structura dreptunghiulara de celule organizate pe linii si coloane. O celula se gaseste la intersectia dintre o linie si o coloana si poate contine atat text cat si imagini grafice, iar caracteristicile ei pot fi configurate de catre utilizator. O celula dintr-un tabel se va redimensiona in functie de marimea informatiei continute, spre deosebire de situatia in care se creeaza o structura aliniata (de tip tabel) cu ajutorul tabulatorilor. Exemplu de tabel:
Student Ionescu Dorin Amariei Cristian Popa Ileana Nota 9 8 9

Cea mai simpla metoda de a crea un tabel este realizarea unui clic cu mouse-ul pe butonul Insert Table de pe Toolbar-ul Standard (figura nr.33), prin care utilizatorul selecteaza numarul de linii si coloane pe care le va avea noul tabel.
Figura nr.33 - Butonul Insert Table

32

In cazul in care utilizatorul doreste sa specifice la crearea tabelului si anumite caracteristici de format, va folosi comanda Insert Table a meniului Table. Se va afisa fereastra de dialog Insert Table care permite, prin intermediul campurilor sale, precizarea numarului de coloane/linii (Number of Columns/Rows) si latimea coloanelor noului tabel (Column Width). Butonul AutoFormat da posibilitatea alegerii unui mod predefinit de configurare a tabelului (din 34 existente). Comanda Gridlines a meniului Table permite, in cazul in care nu s-a ales un format predefinit pentru tabel, afisarea unor linii intrerupte care marcheaza limitele celulelor tabelului. In ceea ce priveste deplasarea cursorului in cadrul unui tabel, sunt in general valabile regulile pentru deplasarea cursorului in text. Remarcam totusi utilitatea tastei TAB care realizeaza trecerea la celula urmatoare, a combinatiei SHIFT+TAB care realizeaza trecerea la celula anterioara si a combinatiilor tastelor HOME, END, PAGE UP si PAGE DOWN cu tasta ALT care realizeaza respectiv trecerea la prima celula din linie, ultima din linie, prima din coloana, ultima din coloana. Caracterul TAB se poate introduce intr-o celula prin intermediul combinatiei CTRL+TAB. Modificarea dimensiunilor celulelor unui tabel Utilizatorul are posibilitatea de a modifica latimea celulelor, inaltimea liniilor si spatierea intre coloanele unui tabel. Toate aceste operatiuni se pot realiza prin intermediul comenzii Cell Height and Width a meniului Table. Fereastra de dialog care se deschide dupa activarea acestei comenzi contine grupurile Column si Row ale caror campuri au urmatoarea semnificatie: 1) grupul Column

Width of Column X - specifica latimea coloanei nr. X din tabel; Space Between Columns - specifica spatierea intre coloane; butoanele Previous/Next Column - dimensiunile coloanei anterioare/urmatoare; butonul AutoFit - ajustare automata a dimensiunilor coloanelor.

2)

grupul Row

Height Of Rows - specifica inaltimea liniilor: Auto, At Least ... At, Exactly ... At; Indent from Left - specifica indentul de tabel pentru liniile selectate; Alignment - alinierea textului in interiorul celulei; Allow Row to Break Across Pages - sectionarea sau nu a tabelului la sfarsit de pagina; butoanele Previous/Next Row - caracteristicile liniei anterioare/urmatoare.

Un grup de linii/coloane selectate poate fi redimensionat astfel incat celulele sa aiba aceeasi inaltime/latime, cu optiunile Distribute Rows Evenly, respectiv Distribute Columns Evenly, din meniul contextual sau din meniul Table. Desi optiunile mai sus enumerate permit o setare mai riguroasa a dimensiunilor celulelor, cea mai rapida modalitate de redimensionare a acestora ramane deplasarea cu mouse-ul a liniilor de demarcatie dintre linii sau coloane (cursorul mouse-ului se va modifica sugestiv).

33

Editarea formulelor Aplicatia Microsoft Equation Editor permite utilizatorilor editorului Word sa insereze formule matematice in documentele pe care le editeaza. Formulele vor fi tratate ca si obiecte incapsulate, iar introducerea lor se realizeaza activand comanda Object din meniul Insert, care are ca efect lansarea in executie a aplicatiei Microsoft Equation Editor. In urma lansarii in executie a editorului de ecuatii apare un meniu specific si o bara de instrumente care asigura crearea formulelor matematice. Vom descrie in continuare elementele care se pot introduce folosind butoanele ferestrei Equation (figura nr.36), urmarind plasarea lor de la stanga la dreapta si de sus in jos.

Figura nr.34 - Fereastra de dialog Equation

1. simboluri relationale 2. spatii si puncte 3. operatori speciali 4. operatori uzuali 5. sageti 6. operatori logici 7. operatori pt. multimi 8. simboluri 9. caractere grecesti I 10. caractere grecesti II 11. paranteze 12. fractii si radicali 13. indici superiori si inferiori 14. sume 15. integrale 16. sublinieri 17. sageti etichetate 18. produse si seturi 19. matrice Prezentam mai jos doua exemple de formule create cu aplicatia MS Equation Editor:

- calcularea profitului celor doua firme in cazul cartelului duopolist;

- calcul integral. Editarea unei formule existente se realizeaza cu dublu clic pe obiectul care o contine (se va lansa din nou aplicatia MS Equation Editor).

34

35