Influenta filmelor asupra personalitatii tinerilor.

CUPRINSUL: Introducere.pag. 2 Capitolul 1: Adolescenta si rolul modelelor in formarea identitatii..pag. 2 1.a: Adolescenta..pag. 2 1.b: Formarea identitatii si rolul modelelor...pag. 3 Capitolul 2: Influenta filmelor asupra personalitatii tinerilorpag. 4 2.a: Filmele si consumul de alcool.pag. 5 2.b: Filmele si comportamentul de fumator...pag. 5 2.c: Filmele si consumul de droguri la adolescent.pag. 5 2.d: Impactul filmelor de actiune asupra comportamentului adolescentilor...pag.5 2.e: Impactul filmelor erotice..pag 6 Concluzie...pag. 6 Bibliografiepag. 7

Introducere In societatea contemporana educarea tinerei generatii se confrunta cu o mare provocare careia trebuie sa-i faca fata si anume influenta mass-media asupra comportamentului copiilor, tinerilor cat si adultilor. Transformarile de ordin psihologic pe care tinerii le sufera sub influenta media si in mod special sub influenta productiilor cinematografice se observa in mod pregnant in tulburarile de comportament ( violenta in scoli a devenit astazi un fenomen cu tendinta de cronicizare), relatii sociale ( interiorizare excesiva, comunicare deficitara), comportament sexual precoce si in unele cazuri agresiv. Se spune c orice om reine 10% din ceea ce aude, 50% din ceea ce vede si aude, si 90% din ceea ce vede, aude i practic. Cel ce vizioneaz emisiuni TV, filme, etc. aude, vede i experimenteaz, dei ntr-un mod mai limitat, ceea ce urmrete. Putem deci trage concluzia c el va reine mult mai mult decat 50% din ceea ce vede. Efectul televiziunii n viaa noastr e deci deosebit de real. Din acest motiv, trebuiesc analizate cu grij programele i coninutul lor. Dac vom petrece un timp mai ndelungat n faa ecranului e imposibil ca noi ori copiii notri s nu-i experimentam efectele.

Capitolul 1: Adolescenta si rolul modelelor in formarea identitatii 1.a: Adolescenta Reprezinta o etapa de tranzitie ce face legatura intre stadiul de copil si cel de adult fiind marcata de probleme specifice. Acum e momentul stabilirii identitatii de sine, cu clarificarea elementelor sale componente: fizica, sexuala, vocationala, moral - spiritual. Din punct de vedere fizic, incepand de la pubertate (pe care unii autori o considera substadiu al adolescentei) au loc modificari constitutionale, cu cresteri in inaltime si greutate, cresteri osoase si musculare nu intotdeuna concordante, ceea ce uneori inseamna o dizarmonie in aspectul general care determina preocupari deosebite legate de corpul aflat in dezvoltare, sentimente de nemultumire, conflicte in incercarea de acceptare a unei noi imagini. Desi aparent minore, dificultatile pot deveni adevarate probleme existentiale. Acestor schimbari li se adauga explozia hormonala, cu rol in maturizarea biologica. Apar transformari ale caracterelor sexuale primare si apar caracterele sexuale secundare, specifice fiecarui gen. Modificarile fizice cu care se confrunta adolescentul presupun un efort foarte mare de adaptare al acestuia. Spre sfarsitul adolescentei, disproportiile se amelioreaza si dispar, lucrurile se echilibreaza, metamorfoza se desavarseste, lasand tanarului adult un corp format, cu trasaturi bine definite ale chipului formand astfel o clara identitate fizica. In acelasi timp se finalizeaza si etapa de maturizare sexuala. Daca primele impulsuri sexuale seamana deruta in mintea si corpul adolescentului, odata cu castigarea controlului asupra acestora si odata cu stabilizarea functionarii hormonale, intrarea in urmatoarea etapa a vietii, cea de adult, inseamna si stabilirea identitatii sale sexuale. Un rol important revine aici modelelor parentale, ce influenteaza adoptarea de roluri specifice de gen. De asemenea, in cristalizarea identitatii sexuale elemente esentiale deriva din interactiunea cu persoane de sex opus. Adolescenta deschide in general fereastra ce permite primele legaturi sentimentale, in

care se infiripa primele relatii romantice si apar cele dintai experiente intime, iar modul in care adolescentul se confrunta cu aceste noi ipostaze isi pune amprenta asupra laturii sale sexuale. Adolescenta reprezinta de asemenea un punct de rascruce din punct de vedere al vocatiei: momentul de alegere a carierei. Daca pana acum copilul a mers pur si simplu la scoala si a urmat o programa scolara stabilita de altii, acum se ajunge la o intersectie, unde fiecare drum inseamna o directie profesionala care va aduce succese sau esecuri. O alta sarcina specifica acestei perioade este stabilirea unei identitati moral-spirituale, ceea ce face referire la dimensiunile etice ale fiecarui om, la principiile ce vor servi drept constitutie de-a lungul vietii, la tot ce poate insemna spiritualitate. Aceste procese de formare au loc simultan, sub o dubla influenta - interioara, prin presiunea de dezvoltare si maturare fireasca, inscrisa in structura biologica predeterminata, si exterioara, incluzand aici mediul familial, scolar si social. Dificultatile deriva din gradul de adaptare al fiecareia din aceste identitati la standardele impuse de cele trei mari grupuri obisnuite de influenta externe. Situatia optima e cea in care identitatea se conformeaza cerintelor mediului. Cand aceasta nu se intampla, adolescentii o resimt profund si dezvolta comportamente particulare, relativ specifice. O varianta este retragerea in sine, cu tendinta la izolare intr-o lume interioara, in care scad contactele cu colegi, prieteni, familie, cu ore lungi de autoanaliza, nemultumiri, ruminatii existentiale, ajungand deseori la cautarea propriului sens, cu intrebari (pseudo) filosofice despre destinul ca individ, destinul intregii omeniri. O a doua varianta este razvratirea impotriva a tot ce poate insemna autoritate, din cauza unor standarde si limite considerate prea inguste, ingradind aspiratii si dorinte neconforme cu normele acesteia.

1.b: Formarea identitatii si rolul modelelor Primele modele de identificare a adolescentilor sunt parintii, insa in alegerea de modele si faurirea de idealuri exercita o puternica influenta eroii literaturii beletristice, productiile cinematografice, biografiile marilor personalitati. Datorit unor limite inerente ale acestei vrste, modelele nu se reflect de la sine i pozitiv n obiective ale identificrii: cauzelele sunt o slaba capacitate de apreciere obiectiv a personalitii i lipsa de experien sociala. Urmare a subaprecierii acestor limite, exist adolesceni la care noile identiti nu numai c ca nu le depesc valoric pe cele anterioare, dar cuprind numeroase componente negative, concretizate att n concepii, ct i n comportament. De asemenea, experiena social redusa a adolescenilor poate conduce la identificri cu modele neadecvate (fie c este vorba de trsturi,fie sunt preluate global, necritic modelele cu nsuirile, dar i cu defectelelor), sau poate conduce la furirea de idealuri inaccesibile (peste posibilitile reale ale fiecrui adolescent) i chiar identificarea cu false idealuri (ncarcate cu valori sczute, non-valori, sau nsuiri necorespunztoare cerinelor societii date n care triete adolescentul). La vrsta adolescenei, adolescentul este atras de ideal, de modele nalte de personalitate. Admira cu inflacarare persoanele luate ca model (idoloi ai muzicii, filmului) fiind in cautarea propiei identitati. Valorile morale sunt personificate in modele umane cu vare tinerii se straduiesc sa semene.

Capitolul 2: Influenta filmelor asupra personalitatii tinerilor Industria filmului, dar i arta cinematografic, influeneaz percepia a miliarde de oameni. Sub imperiul globalizrii i a proliferrii tehnologiei media la domiciliu, accesibilitatea la un numr tot mai mare de filme devine una dintre formele principale de petrecere a timpului liber. 90% din tineri merg la cinematografe n mod constant i 63% dintre ei vizioneaz sptmnal cel puin un film la domiciliu. Productiile cinematografice si ale mass-mediei in general au rolul de a transmite valori si modele culturale ale societatii. si au un rol important in formarea gandirii si comportamentului indivizilor, in special, in randul tinerilor. Mijloacele media au posibilitatea de a face sa circule diferite modele de comportament general acceptate de societate, raspunzand nevoii de perpetuare a valorilor comunitatii. Ele transmit de la o generatie la alta mituri, traditii si principii. Rolul lor este sa transmita cunostinte si sa formeze oameni cultivati. O multime de productii cinematografice se intrec astazi in a etala morbiditatea, maladivitatea, anormalitatea. Teoria potrivit careia evadarea imaginativa in rau (prin vizionarea unor scene tari", morbide) ne-ar descarca de unele pulsiuni, ne-ar proteja si ne-ar indeparta de savarsirea raului este departe de adevar. Defularea nu constituie un antidot la savarsirea reala a faptelor. Dimpotriva, vizionarea scenelor de violenta, de groaza, de abatere comportamentala, ne inspira sau ne predispune catre reeditarea si experimentarea" lor in fapte. Fictiunea din filmele contemporane inculca oamenilor imagini deformate despre mediul concret in care traiesc. Astfel ca multi tineri, vazand de ce sunt in stare eroii" lor, capata complexe de inferioritate, in special fata de sexul opus, vazandu-se urati, incapabili de vitejii (oricum imposibil de realizat), devenind astfel necomunicativi, inchisi in sine. Altii, in schimb, incearca sa imite actele prezentate in filme, in special cele de violenta. Prezentarea cu prea mare regularitate a violentei in filme ii poate obisnui pe copii cu insasi ideea de violenta, creandu-le tendinta de a ramane indiferenti la suferintele altora. Raul cel mai mare insa nu consta in aceea ca se arata scene de violenta, ci ca se creeaza acel amestec intre fictiv si real care duce la confuzie mentala si morala pentru copil, la dificultatea de a separa fictivul de real. Mass-media exercit o influen deosebit asupra personalitii n formare a adolescentului. De aceea, se impune chiar interzicerea difuzrii, unor materiale (scene, cazuri) care elogiaz furtul, violena, amoralul, nefirescul i excentricul n raport cu firescul, ceea ce degradeaz imaginea relaiilor interpersonale, contamineaz deosebit de periculos viata i comportamentul adolescentului. Efectul acestei hipnoze video-audio creeaz dependen, stri de oboseal, abaterea ateniei de la lecii i lectur, putem spune chiar analfabetism i diminuarea randamentului dezvoltrii intelectuale. Noua generaie i creeaz o lume proprie a telenovelelor, fantasmelor din filmele cu violen i erotism, i culturii suburbane generat de favorizarea stereotipului prin emisiuni de divertisment. Unele productii cinematografice sunt adevarate mijloace de instigare la violenta, consum de alcool si droguri, fumat, pornografie.

2.a: Filmele si consumul de alcool Renske Koordeman1, Emmanuel Kuntsche, Doeschka J. Anschutz1, Rick B. van Baaren si Rutger, autorii unui articol publicat, in urma unui studiu de cercetare, in Oxford Jurnals (Do We Act upon What We See? Direct Effects of Alcohol Cues in Movies on Young Adults Alcohol Drinking, 2011), au aratat ca exista o stransa legatura intre vizionarea filmelor si evolutia consumui de alcool in randul tinerilor. Acest efect se produce prin imitatia personajelor de film consumatoare de alcool. Studiul s-a realizat pe un lot de 79 tineri, observandu-le comportamentul lor in timpul vizionarii unui film ("What Happens in Vegas") timp de 60 min. Concluzie: Expunerea la scenele cu actori sorbind alcool ntr-un film pare s aib un impact imediat asupra comportamentului de consum alspectatorilor, prin intermediul mecanismului de imitaie. 2.b: Filmele si comportamentul de fumator Expunerea la scene in care actorii fumeaza induce accentuarea comportamentului de fumator. Numarul de tigari fumate creste la fumatorii care privesc filme in care actorii fumeaza, comparativ cu lipsa acestei expuneri. Acest lucru a fost evidentiat de Kirsten Lochbuehler, Michiel Peters, Ron H. J. Scholte, si Rutger in articolul publicat in Oxford Jurnald: Effects of smoking cues in movies on immediate smoking behavior, 2010. 2.c: Filmele si consumul de droguri la adolescent Este evident c este foarte plauzibil ipoteza influenrii opiunilor, comportamentelor,credinelor, raportrilor, n special asupra personalitilor n formare sau labile, de ctre mesajele cinematografice prin portretizarea pozitiv a consumului de droguri,prin ncrcarea intuitiv cu semnificaii pozitive, ca valori acceptate, imitabile, fr prezentarea repercusiunilor etice, juridice i medicale. Aceast tent de glamour foarte des asociat n filme este una din acuzele principale care este adus cinematografiei prin impactul negativ pe aceast linie, n special asupra tinerilor.(Gabriel tefan Gorun, Romanian Journal of Legal Medicine, Vol. XV, nr. 1, 2007). Exemplu film: Trainspotting -1996 (regia Danny Boyle). 2.d: Impactul filmelor de actiune asupra comportamentului adolescentilor Jocurile video si filmele violente ii determina pe tineri sa fie mai insensibili la suferinta celorlalti, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii americani si publicat in revista Psychological Science, informeaza AFP. Aceste studii demonstreaza clar ca expunerea la medii violente diminueaza altruismul", a declarat Brad Bushman, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan si coordonator al studiului, alaturi de profesorul Craig Andreson de la Iowa State University. Potrivit cercetatorilor, expunerea la continuturi si jocuri violente determina o desensibilizare psihologica, incetinind ritmul cardiac si conductibilitatea elctrica a pielii in timpul vizionarii uneor scene violente sau la scurt timp dupa. (sursa: http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/jocurile-video-si-filmele-violentevinovate-pentru-desensibilizarea-publicului-3967)

Numeroase studii arata legatura dintre preferintele pentru scene violente si atitudinile, valorile si comportamentele agresive. ( Virgiliu Gheorghe, Efectele micului ecran asupra mintii copilului,Editura Prodromos, 2007).

2.e: Impactul filmelor erotice Dolf Zillmann, profesor la Indiana University si Jennings Bryant, professor la University of Alabama au arat intr-un studiu ca tinerii care urmaresc filme pornografice accepta mai usor relatii intime pre- si extraconjugale, casatoria apare ca o optiune mai putin semnificativa si viabila pentru viitor, au o dorinta mai scazuta de a avea copiii si dezvoltanta tentinte de dominare a femeii in cazul respondentilor masculini. (Effects of Prolonged Consumption of Pornography on Family Values, DOLF ZILLMANN and JENNINGS BRYANT,Journal of Family Issues, December 1988; vol. 9, 4: pp. 518-544).

Concluzie: Modul n care efectele educaiei primite de un copil se rsfrng asupra societii este foarte important i de actualitate. Felul in care parintii, educatorii, profesorii vor reusi sa transmita valori morale, sa creeze prin propiul exemplu modele sanatoase pe care tinerii sa le adopte in cursul devenirii lor ca adulti, va forma decisiv personalitatea si in mod special latura relationala a acesteia caracterul. Fara a fi nevoie de investigatii profunde de specialiate, o obsevatie empirica poate identifica usor perspectiva generala a societatii asupra unui grup vulnerabil si anume, adolescentii. Ca masura de preventive si combatere a deviantelor comportamentale si de sustinere a elevilor sa hotarat prezenta in scoli a psihologilor si a consilierilor educationali, punandu-se accent pe latura patologica a comportamentului in detrimentul perspectivei sociologice, ca si cum factorul individual reprezinta elementalul cauzal de baza a unor comportamente deviante. Problema de baza consta in esecul educatiei si a mediului familial de a trasmite tinerilor valori, principii si conduite adecvate formarii viitorilor adulti ca oameni cu principii clare, cu o constiinta curata, viitori oameni de nadejde ai societatii. Astazi, in cea mai mare masura, educatia tinerilor se face prin tehnologie si productii media. Din pacate interesul comercial creste in defavoarea actului cultural, educational. Valorile promovate sunt: libertinajul, frumuseea fizic, banii, puterea, distracia). Se impune iesirea din Matrix-ul mass-mediei a tinerei generatii prin a-i ajuta, parinti si profesori, sa foloseasca partea buna a acesteia, dearece intentia nu este sa se demonizeze mass-media, ci sa-i obisnuim pe tineri sa aleage ce este bine, ce este frumos si ce este cu adevarat de folos din ceea ce pot vedea pe micile sau marile ecrane.

Bibliografie: 1. Gheorghe, Virgiliu Efectele micului ecran asupra mintii copilului, Ed. Prodomos, 2007 2. Gheorghe, Virgiliu - Efectele televiziunii asupra minii umane, Ed. Evanghelismos, Bucureti, 2005. 3. Gheroghe, Virgiliu - Revrjirea lumii, Ed. Evanghelismos, Bucureti, 2006. 4. Gabriel tefan Gorun, Romanian Journal of Legal Medicine, Vol. XV, nr. 1, 2007 5. http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/jocurile-video-si-filmele-violente-vinovatepentru-desensibilizarea-publicului-3967 6. http://ntr.oxfordjournals.org/content/12/9/913.abstract?maxtoshow=&hits=10&RESU LTFORMAT=&fulltext=Movies+influence 7. http://alcalc.oxfordjournals.org/content/46/4/393.full 8. DOLF ZILLMANN and JENNINGS BRYANT,Journal of Family Issues, December 1988; vol. 9, 4: pp. 518-544