SS Sea ea INTRU SLAVA SFINTEI CEI DE O FIINTA SI DE VIATA FACATOAREI SI NEDESPAR'ITRI TREIML MINEIVb LUNE! DECEMURIE |. TIPARIT IN ZILELE PREA TYADTS7) ib PASLORIA I. P. S. PATRIARH MIRON CU SINECUVANTARCA CrANTULU! SINOD AL SFINTEI RISERICL AUTOCEFALE ORTODOKE ROMANE Eun SESE io27 TIPOGRAFIA SPINTEI MANASTIRI CERNICAMINEIUE, LUNEI DECEMYRIE asinine | 4si, si pre doi ingeri cari-i acopereau capul sfantulul Mina, pentru aceasta s'a Tators si acrezut in Hristos, Iuand Botezul dela sfan- ful Mind. Si nu numai aceasta, ci si vred- ja Arhictiei a luat-o dela Episcopii ce se adunasera acolo, Acestea auzind imparatul, ser'se din nou la Alexandria si trimise de-i aduse; si cercand sa-i desparta de credinfa in Hristos, si vazand c& nu poste, portincl 4 impunga pre sfantul Ermoghen tn pantece cu 0 sulifi, sa-i laie mainile si picioarele, si sil pue pe un gratar de foc. $i ce va mai ramane din trup, stl arunce in riu. fara pre sfantul Min& a poruncit sé-I_ spanzure infr’un loc intunecat, sist-i lege de picioare opiatra foarte grea. Acestea facandu-se du- pre porunca imparatului, sfintiiinsa prin dum- nezeeasca putere, de ingeri pazindu-se in- tregi si sanatosi, au siatut inaintea impara- fului, si iarasi ca pre un pagan lau mus- frat, Atuncea-sfintul Evgraf, ce era scriitor sfintului Mind, marturisi cu indrazneala pre Hristos. $i a zis multe cuvinte improtiva im- | piratului, de fat’ delaimandu |, Iara tmparatul nesuferindu-se a fi biruit si infruntat de cu- Yintele sfntului, pornindu-se spre multa manie, scoase sabia si omorl cu mana lui pre Evgraf; apoi tmpreund cu sfantul Evgraf sau omorit si sfintii Mind si Ermoghen de cifite, navalind asupra lor slugile Imparatului. lera sfintcle lor mooste o’at aduc prin porunca umnezeeasca de s’au pus la Vizantia, unde ‘se alla si acum facdnd multe minuni, si _ semine nepovestite, Intru aceasta zi, siantul Gemell, pre Cruce ‘a sAvarsit, | Stih: Gemell pentru Dumnezeu svfere a se ri at Gin Cruce spre a sa cununa a calatori Acesta a stitut pe vremea imparatului lulian Paravatul, traggndu-se din Anghira, din Eparhia ce se ntimeste Climaxina, Deci ecdnd oarecnd lulian prin mijlocul cetafi Anghirei, a staitut sfantul acesta fatig inaintea Iti, si la ranit cu cuvinte indumnezeite ca ca sigeti. lara imparatul aprinzAndu-se de manie, a poruncit de s’a_incins sfintul cw un brau de fier rosit in foc, apoi @ porun- cit s4 urmeze paginului pe cale. lara dupa- ca ajuns Paravatul Ja mica cetate Edesa, sfantul 2 fost intins de patru parti ale tru- IN ZECE pului, si ranit cu fepugi de lema_ascutite, Apoi i s’a strépuns trupul cu frigari infocate, gi fiind spanzurat, s’a _sfisiat pretutindenca; a fost bagat apoi intr’o tigae ce clocotea pe foc, plina de unidelemn, de rasina side grasime, $i pe deasupra er’ batut cu toiege le fier, ce aveau cangi, Ins4 din dumneze- easca putere a cazut de sus ploaie repede sia sting focul, si a rimas mucenicul ne- vatamat, Acestea vazénda le spurcatul imp’- rat, s’a spaimantat, si a poruncit sa-i bal cuie prin cap, pand vor ajunge la -creeri sai. Apoi a fost spanzurat sus, gi cu cuti- tele a fost despoiat ca o oaie dela picioare pana la umere, lara dupre dumnezeeasca economie intémpinand stantul un preot, s’a botezat de el, cdei inca era nebotezat, si duptice s’a botezat, a iesit din sfanta colim- vitra cu totul sanatos, fara sa aiba pe trup ‘vre’o rand, sau semn de rana; atuncea a au- zit din Cer dumnezeesc glas, zicindu-i: *Fe- ricit esti Gemelle, caci mult te-ai ostenit». Acestea aflandu-le spurcatul mparat, a span- auurat pre sfantul pre Cruce, sl i-a pironit cu cuie mainile gi picioarele. Deci asa spanzurat, facind rugaciune de trei ori fericitul, s'a dat duhul in mainile Domnului, Iara cinstitul sau {rup, pe tain’ oarecarii crestini pogorindu-1 de fe Cruce, Fau ingropat ia loc insemnat, Intru aceasta zi, pomenirea prea cuviosu- lui parintelut nostru Toma verurcninu, ‘oma puind pre Dumnezeu temelie prea vesfirdmats, Se araté demonilor spaima prea infricogata. cost sfinfit Toma, avea patrie paman- acela, ce se afla la pozlele mun- telui numit Chiminew. Deci parinfi lui era oameni de rand si cu indestulare viefuind, lara dupace a ajuns sfantul in floarea var- stei sale, a defaimat toate lucrurile Iumesti, si ravnind viaje monahiceasca, s'a imbra~ cat cu Ingereasca shima si s’a facut monah Deci sporea intru nevointa far de abatere, caci fericitul de mic copil hanea in inima sa dorul acest, pentruca obignuia a se duce impreuna cu taial sau la monastiri, in. varsta copilareasca. Si vazand viafa monahiceasca, fi ex draga $i priimit’; pentru aceasta s’a si dat pre sine la un dascal din monastirile acelea, ca si invefe dela el gi monahiceasca